404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Act autentic. Valoarea probantă a declaraţiilor de martori

Prin sentinţa civilă nr.1492 din 4 martie 2005 pronunţată în

dosarul nr.3318/2004 Judecătoria Brăila a admis acţiunea modificată a

reclamanţilor şi a obligat pârâtul să plătească reclamanţilor în solidar suma

de 60.292.480 lei contravaloarea construcţiei şi 13.041.000 lei cheltuieli de

judecată.

S-a respins cererea reconvenţională ca nefondată.

Judecătoria Brăila a reţinut că reclamanţii au cumpărat în anul

1970 suprafaţa de 280 mp pe care a construit o casă formată din 4 camere

şi

Judecătoria Brăila a reţinut că reclamanţii au cumpărat în anul 1970

suprafaţa de 280 m.p. pe care au construit o casă formată din 4 camere şi

o marchiză din chirpici cu tablă, cu instalaţie electrică şi finisaje, anexe

(WC şi magazie).

Din anul 1970 până în anul 2003 au locuit în această casă şi

pentru că pârâtul care este fiul vânzătoarei nu a fost de acord cu

perfectarea vânzării, în formă autentică, reclamanţii au fost de acord să

predea terenul şi să fie despăgubiţi pentru construcţiile edificate pe acest

teren.

Pârâtul a formulat cerere reconvenţională motivând că nu

datorează nici o sumă de bani întrucât a plătit 50.000.000 lei şi a solicitat

să-i plătească suma de 2.268.000 lei cheltuiţi cu consumul de apă, energiei

electrică pe care le-a suportat pentru reclamanţi.

Instanţa de fond a apreciat că acţiunea reclamanţilor este

fondată întrucât au făcut dovada că au construit pe terenul cumpărat, cu

înscris sub semnătură privată, locuinţa pe care pârâtul a dobândit-o în

proprietate odată cu restituirea terenului. Expertiza tehnică efectuată în

cauză a stabilit valoarea de 60.292.480 lei.

Cât priveşte susţinerea pârâtului instanţa de fond a înlăturat-o

întrucât din declaraţia autentică suma de 50.000.000 lei i-a fost dată cu

împrumut iar dacă ar fi constituit preţul construcţiei ar fi trebuit menţionat

acest lucru în actul autentic.

Referitor la cererea reconvenţională instanţa de fond a respins-

o întrucât facturile depuse de pârât sunt ulterioare anului 2003 şi privesc

perioada cât reclamanţii şi fiul lor au plecat din casă odată cu predarea

terenului.

Recurentul a criticat sentinţa pe considerentul că instanţa a

înlăturat probele care demonstrau că între părţi a existat o înţelegere în

urma căruia pârâtul a achitat reclamantului suma de 50.000.000 lei

reprezentând preţul locuinţei proprietatea acestuia iar actul autentic are

valoarea unei declaraţii pe proprie răspundere şi poate fi răsturnată cu

orice mijloc de probă.

Cu privire la cererea reconvenţională recurentul a motivat că în

mod nejustificat a fost respinsă deoarece reclamantul a fost de acord cu

plata sumei.

Tribunalul Brăila, examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii

atacate, a apreciat că motivele de recurs nu sunt fondate motiv pentru

care a respins recursul.

Instanţa de recurs a reţinut că valoarea probatorie a

depoziţiilor martorilor faţă de înscrisul autentic atunci când tinde la dovada

plăţii unei sume ce depăşeşte 250 lei, nu poate fi acceptată.

Potrivit art. 1173 cod civil, actul autentic are deplină credinţă în

privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile ce constată.

In speţă, actul autentic intitulat declaraţie autentificată sub nr.

664/25.03.2004, face dovada faptului că reclamantul a primit de la pârât

suma de 50 milioane lei pe care a împrumutat-o acestuia şi prin restituirea

acesteia nu mai are nici o pretenţie.

Art. 1191 cod civil prevede că dovada actelor juridice al căror

obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei, chiar pentru depozit

voluntar nu se poate face decât prin act autentic sau prin act sub

semnătură privată.

Nu se poate primi o dovadă cu martori, în contra sau peste

ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis

înainte la timpul sau în urma confecţionării actului chiar cu privire la o

sumă sau o valoare.

Corect au fost apreciate probele prin înlăturarea depoziţiilor cu

martori şi luarea în considerare a înscrisului autentificat de notar cu privire

la împrumutul de 50.000.000 lei plătită de pârât reclamantului şi nu

contravaloarea construcţiilor pentru care s-a pretins despăgubirea.

Cât priveşte cererea reconvenţională, pârâtul recunoaşte că

reclamanţii nu au mai locuit în imobil din vara anului 2003 iar cheltuielile

privesc perioada martie – mai 2004. Speculaţiile recurentului cu privire la

răspunsurile la interogatoriu sunt înlăturate de instanţă pe baza principiului

bunei – credinţe care trebuie să se manifeste în orice raport juridic iar

interpretarea probelor trebuie făcută în contextul general al cauzei.

Tribunalul Brăila – Decizia civilă nr. 206 din 14.09.2005.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro