404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Neformularea plângerii prealabile în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere prevăzut de lege atrage aplicarea dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.”b” Cod procedură penală în referire la art.10 lit.”f” Cod procedură penală şi art.284 Cod procedură penală. Nelegalitate.

Conform dispoziţiilor art.284 Cod procedură penală

termenul de introduce a plângerii prealabile este de 2 luni, acesta

curgând din ziua în care persoana vătămată a ştiut cine este

făptuitorul.

Cum acest termen este un termen de decădere, prima

instanţă nu putea pune în mişcare acţiunea penală şi ca urmare nu

putea proceda la judecarea fondului cauzei decât cu înfrângerea

dispoziţiilor art.284 Cod procedură penală şi art.10 lit.”f” Cod

procedură penală.

Secţia penală – decizia nr.57/14.02.2005.

Prin sentinţa penală nr.419/26 octombrie 2004 – a

Judecătoriei Însurăţei s-a pronunţat următoarea hotărâre:

În baza art.11 pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.d Cod procedură

penală a fost achitat inculpatul I.T. pentru comiterea infracţiunii de

tulburare de posesie, prev. de art.220 Cod penal alin.1 Cod penal la

plângerea prealabilă a părţii vătămate B.V. pentru că faptei i-a lipsit unul

din elementele constitutive ale infracţiunii.

S-a admis acţiunea civilă, iar în baza art.14 Cod procedură

penală raportat la art.998 Cod civil a fost obligat inculpatul să lase în

deplină proprietate şi posesie părţii vătămate B.V. terenul arabil

extravilan ocupat pe nedrept în sola 107, precum şi să o despăgubească

cu cantitatea de 5.000 Kg porumb reprezentând producţia de porumb

ştiuleţi nerealizată pe timp de 2 ani.

În baza art.193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul

I.T. să plătească părţii vătămate B.V. suma de 500.000 lei cheltuieli

judiciare, iar în baza art.192 pct.1 lit.c a mai obligat pe inculpat la

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Prin decizia penală nr.57/14 februarie 2005 Tribunalul Brăila a

admis recursul declarat de inculpatul I.T. împotriva sentinţei penale nr. 419/26

oct. 2004 pronunţată de Judecătoria Însurăţei, în dosarul nr. 667/2004.

A casat sentinţa şi în rejudecare:

În baza art.11 pct.2 lit.b în ref. la art.10 lit.f Cod de procedură

penală şi art. 284 Cod de procedură penală:

A încetat procesul penal împotriva inculpatului I.T. pentru

săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie prev. de art.220 al.1 Cod

penal la cererea părţii vătămate B.V., pentru tardivitatea plângerii.

În baza art.346 al.4 Cod de procedură penală a lăsat

nesoluţionată acţiunea civilă.

A obligat pe partea vătămată B.V. la plata către stat a sumei

de 400.000 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această decizie Tribunalul Brăila a reţinut

următoarele:

Elementul material al infracţiunii de tulburare de posesie se

realizează prin acţiunea făptuitorului în sensul ocupării fără drept, prin

violenţă sau ameninţare, şi prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de

hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia.

Prin ocupare se înţelege intrarea într-un imobil şi

comportarea, erijarea făptuitorului ca posesor al acestuia, ceea ce

înseamnă că prin acţiunea ilicită de ocupare, posesia imobilului, în

totalitate sau în parte, trece de la posesor la făptuitor.

În cauza de faţă, atât din declaraţia părţii vătămate, cât şi din

actele depuse la dosar nu rezultă că proprietarii de drept au avut posesia

terenului, care să le fi fost tulburată prin una din formele prevăzute de

art.220 Cod penal. De altfel, chiar dacă inculpatul ar fi intrat pe terenul

părţii vătămate, în lipsa acesteia, şi l-ar fi însămânţat, întrucât această

activitate neîngăduită, nu a fost exercitată prin violenţă sau ameninţare,

desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar.

În cazul în care cauza s-ar fi judecat la instanţa de control

judiciar, pe fond, soluţia ar fi fost de achitare a inculpatului conform art.11

pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.b) Cod procedură penală, având în vedere

că răspunderea făptuitorului putea fi angajată numai pe cale civilă.

În cauza de faţă însă primează condiţia prevăzută de lege

necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale respectiv disp.

art.284 Cod procedură penală.

În conformitate cu art.284 Cod procedură penală termenul de

introducere a plângerii penale este de 2 luni şi acesta curge din ziua în

care persoana vătămată a ştiut cine este făptuitorul.

Or, din declaraţia părţii vătămate rezultă că avea cunoştinţă

de faptul că I.T. folosea terenul în discuţie din primăvara anului 2002, iar

plângerea a fost introdusă pe data de 20 mai 2004.

Cum termenul prev. de art.284 Cod procedură penală este un

termen de decădere instanţa nu putea pune în mişcare acţiunea penală

şi ca urmare nu putea proceda la judecarea fondului cauzei, considerând,

conform art.10 lit.f Cod procedură penală, că lipseşte o condiţie

prevăzută de lege.

Pentru aceste motive în conformitate cu art.385/15 pct.2 lit.d)

Cod procedură penală s-a admis recursul numitului I.T., s-a casat

hotărârea şi s-a dispus încetarea procesului penal conform art.11 pct.2

lit.h) în ref. la art.10 lit.f) Cod procedură penală şi art.284 Cod procedură

penală.

NOTA: – Opinie contrară celei emise de Tribunal şi în sensul

sentinţei casate – Revista” Dreptul” pag. 253

Modificările dispoziţiilor art.279 alin.1 lit.”a” Cod

procedură penală aflate în curs de adoptare exclud sesizarea instanţei la

plângere prealabilă pentru infracţiunea prevăzută. de art.220 Cod penal,

eliminând astfel echivocul asupra momentului în care persoana vătămată

se poate plânge şi implicit dacă infracţiunea de tulburare de posesie este

sau nu, o infracţiune continuă.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro