404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Litigiu de muncă – Drepturile băneşti datorate pentru sărbătorile de Paşti şi Crăciun

Litigiu de muncă – Drepturile băneşti datorate pentru sărbătorile de Paşti şi Crăciun

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Brăila, reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâta SC Petrom SA Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata pentru perioada 2004-2005, a sumei totale de 2782,92 Ron, din care 2380 Ron reprezentând drepturile băneşti datorate pentru sărbătorile de Paşti şi Crăciun, şi suma de 402,92 Ron reprezentând reactualizarea debitului în raport cu rata inflaţiei până la data introducerii acţiunii, solicitând ca suma să fie reactualizată până la data plăţii efective.

În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că, în calitate de salariat al societăţii pârâte la punctul de lucru Brăila, a fost prejudiciat prin neacordarea drepturilor băneşti prevăzute de art.168 din Contractul colectiv de muncă, încheiat la nivelul societăţii.

Pârâta SC Petrom SA Bucureşti, prin întâmpinare, a invocat excepţia prescrierii dreptului material la acţiune faţă de termenul de 6 luni reglementat de art.283 al.1 lit. e din Codul muncii şi cea a prematurităţii cererii, motivată cu lipsa negocierilor anuale, prealabile acordării drepturilor.Pe fond, angajatorul a apreciat că pretenţiile sunt nefondate faţă de decizia Comisiei paritare privitoare la intenţia reală a părţilor la adoptarea art.168 din Contractul colectiv de muncă şi faţă de interpretarea textului, aşa cum a fost modificat în perioada 2003-2005.

Tribunalul, examinând susţinerile şi dispoziţiile legale incidente în cauză, a reţinut:

1.Cu privire la prescripţie: Excepţia este nefondată, având în vedere faptul că art.283 al.1 lit. e din Codul muncii, invocat de pârâtă, prevede un termen de 6 luni pentru formularea cererii de soluţionare a unui conflict de muncă legat de neexecutarea contractului colectiv de muncă.În cazul de faţă, obiectul cauzei îl constituie un conflict individual de muncă privind plata unor drepturi salariale neacordate, situaţie în care sunt incidente prevederile art.283 al.1 lit. c din Codul muncii.Caracterul de drept salarial al pretenţiilor rezultă chiar din art. 168 din Contractul colectiv de muncă, care le defineşte ca fiind „o suplimentare a drepturilor salariale”, egală cu un salariu de bază mediu pe Petrom SA.

2. Cu privire la prematuritatea cererii:Faţă de motivul invocat, respectiv nerealizarea negocierilor anuale înainte de sărbători, apărarea nu constituie o excepţie care face prematură sesizarea instanţei, ci ţine de fondul cauzei.

3.Cu privire la drepturile băneşti:

Dispoziţiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă, încheiat la nivelul societăţii, prevăd că salariaţii Petrom SA, cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun, vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Petrom SA.Potrivit textului, cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu FSLI Petrom în vederea stabilirii valorii concrete, modalităţi de acordare, condiţiilor, criteriilor şi beneficiarilor.În aliniatul 2 al textului se prevede că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Pârâta a solicitat respingerea acţiunii, susţinând că cererea pentru plata drepturilor băneşti este nefondată, având în vedere faptul că textul prevede acordarea drepturilor băneşti suplimentare după negocieri prealabile, care nu au avut loc, întrucât nu s-au solicitat de către reprezentanţii sindicatului. Angajatorul a apreciat că, în lipsa negocierilor, salariaţii au acceptat implicit ca pe anii 2004, 2005, 2006 şi 2007 nivelul salariilor să fie cel negociat în 2003, în care drepturile suplimentare au fost incluse. În acest sens, pârâta a adus ca argument faptul că în timp ce textul iniţial al art.168 folosea formularea „vor fi introduse”, în contractele publicate în anii următori a fost folosită formularea „au fost introduse”.Totodată, au fost invocate dispoziţiile art.977 din Codul civil cu privire la interpretarea contractelor conform intenţiei părţilor.

Susţinerea nu poate fi primită pentru următoarele considerente:

Drepturile pretinse sunt reglementate expres în art. 168 din Contractul colectiv de muncă.

Conform art.977 din Codul civil, interpretarea contractului se face după intenţia comună a părţilor, iar potrivit art.978 din Cod, atunci când o clauză nu este clară, ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect, nu în acela ce n-ar produce nici unul.

Ori, în cazul de faţă, este evident că intenţia părţilor a fost stabilirea dreptului salariaţilor la salariile suplimentare cu ocazia sărbătorilor, nu cea de a justifica neacordarea acestora.

Concluzia aceasta se impune şi faţă de textul care obligă la negociere cu 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, în vederea stabilirii valorii lor concrete, a modalităţii de acordare, a condiţiilor, criteriilor şi beneficiarilor.

Este evident că în cazul în care părţile ar fi ajuns la înţelegerea ca pe anii 2004, 2005 şi 2006 nivelul salariilor să fie cel negociat în 2003, pe motiv că drepturile suplimentare au fost incluse în salariu, păstrarea textului privitor la negocieri nu ar fi avut nici o raţiune.

În ceea ce priveşte negocierile, textul prevede „începerea cu FSLI Petrom”, ceea ce înseamnă că obligaţia este dată în sarcina angajatorului.

Totodată, realizarea negocierilor era în interesul conducerii pentru a nu fi expusă la eventualele acuzaţii de neîndeplinire a obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă, în condiţiile în care obligaţia de plată şi cuantumul dreptului erau stabilite prin Contractul colectiv de muncă, iar obiectul negocierilor era doar modalitatea de plată, care genera obligaţii pentru angajator.

Referitor la decizia din 31.08.2007 a Comisiei Paritare de interpretare a art.168 din Contractul colectiv de muncă, se reţine că aceasta este ulterioară perioadei pentru care drepturile băneşti sunt datorate, iar imperfecţiunile de redactare nu pot fi invocate pentru justificarea nerespectării clauzei contractuale.

Potrivit art.163 al. 1 din Codul muncii „Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.”

Art.165 din Codul muncii reglementează principiul inadmisibilităţii renunţării la drepturile salariale, precizând că semnarea actelor de plată nu poate avea semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor potrivit dispoziţiilor legale sau contractuale.

Potrivit art.236 al.4 din Legea nr.53/2003, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor.

Prin urmare, dispoziţiile contractului colectiv de muncă sunt obligatorii, nerespectarea lor se concretizează în prejudicii materiale pentru fiecare salariat în parte, iar neaplicarea lor de către angajator îi îndreptăţeşte pe salariaţi să pretindă îndeplinirea obligaţiei izvorâte din lege, în temeiul art.248 al.3 din Codul muncii.

Pentru considerentele mai sus reţinute, Tribunalul a apreciat ca fondată cererea şi având în vedere faptul că reclamantul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului, şi cererea subsecventă de obligare a angajatorului la plata sumei actualizate în funcţie de rata inflaţiei până la data plăţii, este fondată faţă de dispoziţiile art.269 din Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 235/26.03.2008 a Tribunalului Brăila s-a admis ca fondată acţiunea civilă formulată de reclamantul C.I. în contradictoriu cu pârâta SC Petrom SA, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 2380 Ron, reprezentând drepturile băneşti datorate pentru sărbătorile de Paşti şi Crăciun pentru anii 2004-2005, actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii, precum şi suma de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro