404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Procura –particularităţi

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr.3479/196/2008 reclamantul I.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii B.I. şi B.S. anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3683/16.04.2008 intervenit între I.M. prin mandatar B.I. în calitate de vânzător şi B.I. în calitate de cumpărător, având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului situat în extravilanul com. Vădeni, jud. Brăila, în suprafaţă de 45.000 mp.

Paraţii au depus cerere reconvenţională odată cu întâmpinarea, prin care au solicitat instanţei ca în cazul admiterii acţiunii principale să se pronunţe o hotărâre judecătorească care să ţină loc de vânzare cumpărare a imobilului teren arabil în suprafaţă de 45.000 mp situat în com.Vădeni, jud. Brăila, în considerarea faptului că părţile încheiaseră în cuprinsul procurii şi un antecontract de vânzare-cumpărare. În drept s-au invocat art.969, art.970, art.1073, art.1077 Cod civil.

Prin sentinţa civilă nr.5707/1.10.2008 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr.3479/196/2008 s-a respins excepţia lipsei de interes formulată de pârâţii-reclamanţi B.I. şi B.S. ca nefondată; s-a admis acţiunea având ca obiect anulare act formulată de reclamantul I.M. în contradictoriu cu pârâţii B.I. şi B.S.; s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3683/16.04.2008 de BN şi s-au repus părţile în situaţia anterioară încheierii contractului nul; s-a dispus restituirea către pârâtul B.I. a sumei de 4.500 ron reprezentând preţul de vânzare al imobilului situat în com. Vădeni, jud. Brăila, în suprafaţă de 45.000 mp.; s-a dispus revenirea în patrimoniul reclamantului I.M. a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în extravilanul com.Vădeni, jud. Brăila; s-a respins cererea reconvenţională ca nefondată.

Pentru pronunţarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că reclamantul are un interes în promovarea acţiunii în sensul că urmăreşte schimbarea în fapt şi în drept a unei situaţii juridice care consideră că îl prejudiciază şi care îl priveşte în mod direct, afectându-i patrimoniul. Reclamantul, mandant ce şi-a retras mandatul în baza căruia a fost încheiat actul juridic a cărui nulitate se doreşte a fi constatată prin cererea pendinte, a dovedit că are un interes în cauză, legitim, născut, actual, personal şi direct în promovarea acestei acţiuni. Cu privire la fondul cauzei s-a reţinut că între reclamantul I.M. şi pârâtul B.I. s-a încheiat procura specială autentificată cu nr.3319/30.03.2007 prin care B.I. era mandatat: să realizeze suplimentarea masei succesorale pentru defunctul G.C. cu terenul în suprafaţă de 45.000mp dobândit de defunct prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii 247/2005, pentru care nu s-a emis titlu de proprietate; să solicite biroului notarial eliberarea certificatului de moştenitor suplimentar; să îndeplinească formalităţile necesare pentru a-şi vinde sie însuşi sau unei societăţi comerciale al cărui asociat şi administrator este dreptul de proprietate asupra terenului precizat anterior.În cuprinsul aceleiaşi procuri, mandantul declară că a primit de la mandatar suma de 4.500ron ce i se cuvine pentru vânzarea terenului asupra căruia nu mai emite nicio pretenţie. La data de 4.03.2008, mandantul I.M., prin declaraţie notarială expresă, revocă integral acest mandat şi îl notifică în acest sens pe mandatarul B.I. prin intermediul executorului judecătoresc, la aceeaşi dată. Deşi iniţial mandatarul B.I. a negat faptul că s-a prezentat la convocarea executorului, la termenul de judecată din data de 24.09.2008, acesta a recunoscut faptul că s-a prezentat la executor, a luat cunoştinţă de conţinutul notificării dar nu a ridicat şi suma de 4.500lei, pusă la dispoziţia sa de către mandant. La data de 16.04.2008, pârâtul mandatar îşi vinde terenul în suprafaţă de 45.000mp, situat în extravilanul com.Vădeni, jud. Brăila, către sine în calitate de cumpărător, în baza mandatului primit (şi revocat) de la I.M., fără să aducă la cunoştinţa notarului, aşa cum a recunoscut şi în răspunsurile la interogatoriu, de existenţa unei declaraţii de revocare a procurii speciale. Chiar dacă s-ar aprecia că mandatul a fost denunţat unilateral intempestiv şi fără o culpă dovedită în sarcina mandatarului, având în vedere pe de o parte că mandatul a fost cu titlu gratuit şi, pe de alta, că nu există în cuprinsul procurii nicio clauză de irevocabilitate, ţinând seama de specificul contractului de mandat în sensul că mandantul nu mai poate fi reprezentat de o persoană în care nu mai are încredere instanţa a considerat că prin revocarea procurii în mod legal, obiectiv, transparent şi corect, mandatarului îi fuseseră retrase toate puterile conferite prin procura specială la data la care a avut cunoştinţă de revocarea acesteia, respectiv 4.03.2008. Având in vedere că după încetarea mandatului nu se mai poate acţiona în numele şi pe seama mandantului, cu excepţia cazului instituit de art.1539 C.civ, care nu este cazul speţei, instanţa a constatat că mandatarul şi-a depăşit în mod abuziv puterile astfel încât, contractul de vânzare cumpărare autentificat la data de 16.04.2008, este lovit de nulitate absolută, lipsind consimţământul vânzătorului proprietar la încheierea acestui act juridic. În privinţa tezei propusă prin cererea reconvenţională de pârât, potrivit căreia, în cuprinsul procurii speciale este inserat inclusiv un antecontract de vânzare-cumpărare pe baza căruia instanţa, în lumina principiului executării obligaţiilor sau, după caz, al reparării pagubei în natură, să-l consfiinţească pronunţând o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare, instanţa a respins-o ca nefondată întrucât procura specială este un act juridic unitar şi în cuprinsul său nu poate exista un (alt) act juridic care să-şi poată produce efectele în sensul înfrângerii voinţei mandantului care, dorind să revoce mandatul să fie pus în situaţia ca revocându-l, să suporte consecinţe mai grave în propriul său patrimoniu decât dacă nu l-ar revoca. În această situaţie posibilitatea de a denunţa unilateral un mandat gratuit ar fi inexistentă ceea ce nu se poate concepe in lumina caracterului contractului de mandat (respectiv de reprezentare a voinţei mandantului); atâta vreme cât mandantul îşi manifestă voinţa expresă de a nu mai încheia actul juridic pentru care instituie procura, îndeplinind în acest sens toate formalităţile cerute de lege pentru revocarea mandatului special, instanţa n-ar putea decât eventual să se pronunţe asupra pagubelor încercate de mandatar prin renunţarea intempestivă a mandantului, însă, în speţă, nu a fost învestită cu o astfel de cerere, motiv pentru care, în lumina principiului disponibilităţii, nu a luat în considerare împrejurarea că mandatarul B.I. îşi îndeplinise parte a mandatului la data revocării.

Împotriva acestei sentinţe pârâţii B.I. şi B.S. au declarat recurs susţinând că: hotărârea instanţei este nemotivată în drept, deşi atât cu privire la capetele de cerere cât şi cu privire la excepţia invocată, instanţa emite interpretări ale normelor de drept; interpretarea probelor s-a făcut în mod selectiv şi neobiectiv, în contradicţie cu situaţia de fapt, iar interpretările instanţei exced voinţei reale a părţilor şi nu se bazează pe temeiuri de drept; soluţia pronunţată este evident netemeinică şi injustă, favorizându-se abuzul de drept. Cu privire la excepţia lipsei de interes recurenţii au arătat că instanţa a ignorat declaraţia expresă în formă autentică a reclamantului care arată la momentul vânzării că a primit preţul convenit şi nu mai are pretenţii, ignorând şi intenţia comună a părţilor vizând vânzarea şi consideră neîntemeiat că înscrisul notarial procură se limitează exclusiv la obligaţiile asumate gratuit de pârât. S-a arătat că fără vreo susţinere în drept instanţa afirmă că procura este un act unitar şi nu poate conţine elementele unui alt act juridic, recurenţii afirmând că un act juridic se caracterizează prin conţinut şi nu prin denumire. Referitor la cererea reconvenţională s-a arătat că motivarea instanţei este greu de interpretat şi nu s-a observat un lucru esenţial că prin revocarea mandatului reclamantul înţelege a nu mai fi reprezentat de către pârât în niciunul din actele încheiate incluzând şi contractul de vânzare cumpărare, dar nu are nici o legătură cu existenţa dovedită a consimţământului iniţial asupra vânzării cumpărării. În drept s-a invocat art.304 pct.8 şi 9 C.p.civ.

Tribunalul a constatat că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:Prin procura specială autentificată sub nr.3319/30.03.2007 I.M. l-a mandatat pe B.I. împuternicindu-l, printre altele, şi să îndeplinească formalităţile necesare pentru a-şi vinde sie însuşi sau unei societăţi comerciale al cărui asociat şi administrator este dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 45000 mp situat în com. Vădeni, jud. Brăila, mandantul declarând şi că a primit de la mandatar suma de 4.500ron ce i se cuvine pentru vânzarea terenului asupra căruia nu mai emite nicio pretenţie.La data de 04.03.2008, prin declaraţie autentificată sub nr.1964/4.03.2008 mandantul I.M. a revocat în întregime mandatul acordat lui B.I., acesta fiind notificat în acest sens, prin intermediul executorului judecătoresc, conform notificării nr. 26/4.03.2008.Potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3683/16.04.2008, pârâtul mandatar B.I. a vândut terenul în suprafaţă de 45.000mp, situat în extravilanul com. Vădeni, jud. Brăila, către sine în calitate de cumpărător, în baza mandatului primit de la I.M.Întrucât contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3683/16.04.2008 a fost încheiat în baza unui mandat care fusese anterior revocat, Tribunalul a apreciat că reclamantul I.M. avea un interes legitim, actual, personal şi direct în promovarea acţiunii, folosul practic urmărit de reclamant fiind acela de a se înlătura efectele unui act juridic întocmit cu privire la un imobil proprietatea sa fără consimţământul său valabil exprimat. Prin urmare excepţia lipsei de interes a fost în mod legal şi temeinic respinsă de instanţa de fond. Nu s-a putut reţine susţinerea recurenţilor că hotărârea instanţei este nemotivată în drept pe motiv că instanţa a emis doar interpretări ale normelor de drept având în vedere că atributul instanţei este tocmai acela de a interpreta normele de drept. S-a constatat că de altfel recurenţii–pârâţi nu au invocat nici un temei juridic în susţinerea excepţiei lipsei de interes şi nici a cererii reconvenţionale, iar aspectele invocate în recurs cu privire la excepţie nu au nici o relevanţă pentru temeinicia excepţiei.Referitor la susţinerea că acea procură ar constitui şi un antecontract de vânzare cumpărare tribunalul a constatat că este nefondată întrucât pe lângă argumentul că procura este un act unitar, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, se observă că acel act nu îndeplinea condiţiile legale a unui antecontract de vânzare cumpărare care este un act bilateral şi care trebuie semnat de ambele părţi contractante. Dar chiar şi în situaţia în care ar fi existat un antecontract de vânzare cumpărare, prin revocarea acelui mandat, contractul de vânzare cumpărare ar fi putut fi în mod legal încheiat numai personal cu proprietarul imobilului, respectiv I.M., iar nu cu mandatarul acestuia. Faţă de cele expuse tribunalul a apreciat că în mod temeinic a fost respinsă şi cererea reconvenţională. Tribunalul a constatat că în mod legal instanţa a reţinut că este lovit de nulitate absolută contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3683/16.04.2008 întocmit în baza unui mandat revocat, neexistând în hotărârea instanţei de fond contradicţii între interpretarea probelor şi situaţia de fapt şi nici interpretări care exced voinţei reale a părţilor. Pentru considerentele mai sus reţinute Tribunalul Brăila a apreciat ca legală şi temeinică sentinţa recurată şi în conformitate cu dispoziţiile art.312 C.p.civ. l-a respins prin decizia nr.45/3.03.2009.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro