404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Furt calificat. Achitare în temeiul art.10, lit.c, Cod Procedură Penală

Tip document: sentinţă

Număr document: 989/17.06.2008

Titlu: Furt calificat. Achitare în temeiul art.10 lit.c/C.pp.

Domenii asociate: Infracţiuni

Rezumatul speţei:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. i , al. 2 lit. b cod penal cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a cod penal.

În fapt s-a reţinut că la data de 03.03.2007inculpatul B.V., prin efracţie a sustras bunuri ( bani, aur, certificate de naştere) din locuinţa părţii vătămate G. A.

Prin încheierea din 20.05.2008, instanţa în baza art 334 Cpp a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinută în rechizitoriu din infracţiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. i , al. 2 lit. b cod penal cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a cod penal , în infracţiunea de furt calificat la plângere prealabilă prev. de art 210 C.pen rap. la art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. i , al. 2 lit. b cod penal cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a cod penal, iar faţă de faptul că partea vătămată G.A.prin suplimentul de declaraţie a arătat că înţelege să facă plângere împotriva inculpatului pentru această faptă, s-a dispus continuarea cercetării judecătoreşti.

Analizând întregul material probator administrat in cauza instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

La data de 03.03.2007 (iar nu 03.07.2007 cum eronat se arată în considerentele rechizitoriului), G.L.A. a sesizat faptul că în cursul zilei , între orele 10,00-10,30 , persoane necunoscute , prin efracţie, au pătruns în locuinţa fratelui său – partea vătămată G. A. şi au sustras bani şi bijuterii.

În baza sesizării s-a efectuat cercetarea la faţa locului, cu această ocazie constatându-se că geamul de la dormitorul mic era spart, pe jos în hol găsindu-se o cheie de roţi. S-au efectuat fotografii , şi totodată au fost identificate şase fragmente de urme papilare . Unul dintre aceste fragmente „ a fost ridicat de pe partea interioară a ramei ” amplasată pe mijlocul ferestrei de la dormitorul mic al imobilului , acesta fiind şi locul de unde s-a reclamat de către G.A. sustragerea mai multor bijuterii din aur , un număr de şapte parfumuri şi certificatul de naştere al părţii vătămate.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică întocmit în faza de urmărire penală, fragmentul de urmă digitală, menţionat mai sus, a fost creat de impresiunile papilare ale inculpatului B.V..

De altfel, această urmă papilară constituie proba principală pe care procurorul şi-a fundamentat actul de inculpare.

Or, astfel cum s-a arătat pe larg şi motivat prin încheierea din data de 20.05.2007 de schimbare a încadrării juridice a faptei, rezultă că la data faptei inculpatul B.V. locuia de 2 ani de zile în casa părţii vătămate G.A. şi avea acces în toate camerele imobilului, inclusiv în dormitorul de unde s-a reclamat sustragerea valizei cu aur, acte şi bani, şi de unde s-a ridicat urma papilară aparţinând inculpatului.

Această situaţie rezultă din declaraţiile părţii vătămate G.A., a inculpatului B.V.şi a martorilor – propuşi chiar de partea vătămată – respectiv G.S. şi C. G.

Din declaraţiile inculpatului care se coroborează cu declaraţiile martorului C. G.(fratele părţii vătămate), mai rezultă că inculpatul se ocupa şi de curăţenie în casă, făcând curat inclusiv în camera fratelui său – G.A.

În aceste condiţii, găsirea urmei papilare a inculpatului B.V. pe rama interioară a acelui geam nu este nimic suspect, fiind chiar normal în condiţiile date, şi în nici un caz amprenta respectivă nu dovedeşte vinovăţia inculpatului.

Mai mult, partea vătămată a reclamat sustragerea unei cantităţi mari de aur – 1 Kg, iar la dosar nu există nici o dovadă că inculpatul ar fi amanetat sau încercat să valorifice vreun gram de aur şi nici nu s-a găsit asupra sa vreun gram de aur sau vreun parfum ce se afirmă că a fost sustras.

În rechizitoriu se mai arată că martorii C.M., Ş.I. B.C. , T.F., T.A. şi G. R., au arătat că învinuitul, deşi fără ocupaţie, deţinea sume mari de bani asupra sa, cumpărându-şi chiar şi un autoturism Dacia la puţin timp după comiterea furtului. Mai mult decât atât , martorul G. R. l-ar fi auzit pe învinuit vorbind despre unele parfumuri depozitate în portbagajul autoturismului pe care îl deţinea.

În primul rând , toţi martorii audiaţi în cauză au arătat că inculpatul avea ocupaţie, fiind taxator pe maxi-taxi, de unde câştiga între 30-50 lei pe zi (conform declaraţiei martorului C.G.), obţinând astfel un venit bun. Maşina ce se afirmă că ar fi cumpăra-o inculpatul aparţinea de fapt cumnatului acestuia, martorul C.M., care de altfel a şi plătit-o. Această situaţie rezultă din declaraţiile martorilor C.M., T. A. şi Ş. I. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului. În plus, toţi martorii audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti au arătat că după data faptei s-au întâlnit cu inculpatul, acesta neavând mai mulţi bani decât de obicei, şi nici nu au văzut sau auzit personal ca acesta să încerce să valorifice aur sau parfumuri. Martorul C.G. a arătat că i-a zis partea vătămată că ar fi auzit de la nişte prieteni că B. V. ar fi încercat să valorifice nişte parfumuri, or aceste afirmaţii (care provin de la partea vătămată) , precum şi declaraţiile martorilor indicaţi în rechizitoriu nu pot constitui nici măcar probe indirecte care să ducă la concluzia vinovăţiei inculpatului.

Dovada certă a nevinovăţiei inculpatului rezultă însă din declaraţiile martorilor Ş.I., R. I. C. G. şi T. A..

Din declaraţiile acestora rezultă că în dimineaţa respectivă, în jurul orei 7 inculpatul a plecat la muncă , lucrând ca taxator pe un maxi-taxi condus de Ş. I.. Inculpatul a rămas pe maxi taxi până în jurul orei 11 , când în urma telefonului primit de la partea vătămată G.A. prin care a fost informat că acestuia i s-a spart locuinţa, acesta a plecat de pe traseu, ajungând acasă după venirea organelor de poliţie la faţa locului. Mai rezultă că după efectuarea cercetării locale de către organele de poliţie, inculpatul s-a reîntors la muncă, pe maxi-taxi, unde a mai stat până în jurul orei 15,30.

Instanţa apreciază declaraţiile martorilor ca fiind obiective şi necontradictorii, coroborându-se cu declaraţiile inculpatului.

De menţionat este că în dimineaţa respectivă, după plecarea părţii vătămate la Bucureşti (în jurul orei 5 dimineaţa), în camera acestuia a rămas fratele său – G.C. pentru a avea grijă de copil .După plecarea inculpatului la muncă în locuinţă a venit şi martorul C.G. (un obişnuit al casei) care a stat cu G. S.C. şi cu copilul. În jurul orelor 10-11, C. G. a plecat la domiciliu, iar G. S. C. cu copilul au plecat pentru scurt timp la o cumnată a părţii vătămate. Când s-a reîntors după 10-15 min(între timp revenind şi C. G.), s-a constatat că locuinţa a fost spartă, ulterior fiind anunţate organele de poliţie.

În aceste condiţii, este evident că între orele în care se arată că s-ar fi săvârşit fapta, inculpatul era la muncă, neputând fi el autorul faptei, fiind greu de crezut că s-a întors de la muncă, a stat la pândă până ce nu mai era nimeni acasă şi apoi a săvârşit fapta.

Faţă de toate considerentele sus arătate , instanţa constată că există un dubiu real şi serios cu privire la implicarea inculpatului în săvârşirea faptei, dubiu ce profită acestuia şi din nici o probă administrată în cauză nu rezultă vinovăţia sa.

Ca urmare, constatând că a avut loc o spargere a locuinţei părţii vătămate G.A., dar fapta nu a fost săvârşită de B.v., în baza art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen rap. la art. 10 lit c C.pr.pen, instanţa va achita inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat la plângere prealabilă prev. de art 210 C.pen rap. la art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. i , al. 2 lit. b cod penal cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a cod penal .

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa constată că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 80.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, însă faţă de soluţia de achitare, în baza art 14 Cpp raportat la art 346 al.3 Cpp instanţa nu acordă despăgubiri civile şi pe cale de consecinţă respinge acţiunea civilă a părţii civile G.A. îndreptată împotriva inculpatului B. V..

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro