404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Divort cu minori si încredintare minori

Tip speta- Sentinta civila nr. 111/17.12.2010

Titlu- Divort cu minori si încredintare minori

Domeniu alocat- situatii la divort

Deliberând asupra cauzei civile de fata are în vedere urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Macin la data de 04.08.2010 sub nr. 815/253/04.08.2010, reclamanta-pârâta R.L. a chemat în judecata pe pârâtul-reclamant R.I., solicitând instantei ca, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelara Consiliul Local Jijila si cu Autoritatea Tutelara Consiliul Local Vacareni, sa dispuna desfacerea casatoriei încheiate între parti din vina exclusiva a pârâtului-reclamant, revenirea reclamantei-pârâte la numele avut anterior încheierii casatoriei, încredintarea minorei, spre crestere si educare, obligarea pârâtului-reclamant la plata unei pensii de întretinere în favoarea minorei raportat la venitul minim pe economie, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta-pârâta a aratat ca s-a casatorit cu pârâtul-reclamat, iar din casatorie a rezultat minora R.M.A., nascuta la data de 26.09.2005. A mai aratat reclamanta-pârâta ca s-au despartit în fapt la data de 11 martie 2009, iar anterior despartirii în fapt relatiile dintre parti erau grav deteriorate, din cauza pârâtului care consuma bauturi alcoolice, manifesta stari de gelozie si violente fata de reclamanta chiar si în prezenta minorei.

De asemenea, a sustinut ca în repetate rânduri a amenintat-o, cauzându-i o stare de teama si ca la despartirea în fapt minora a ramas la pârât interzicându-i sa ia legatura cu reclamanta.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 38 alin. 1, 40 alin. 3, 42 alin. 1 si 3, art. 94 C. fam. si art. 274 Cod proc. civ.

Pârâtul-reclamant a depus la dosar întâmpinare si cerere reconventionala prin care a solicitat instantei sa dispuna desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei-pârâte, sa revina la numele avut anterior încheierii casatoriei, sa-i fie încredintat spre crestere si educare minora R.M.A., precum si obligarea reclamantei-pârâte la plata unei pensii de întretinere în favoarea minorei.

În motivare, pârâtul-reclamant a sustinut ca, în fapt, partile s-au casatorit la data de 11.09.2004, au avut ultimul domiciliu comun în Comuna Jijila, Jud. Tulcea, iar din casatorie a rezultat minora R.M.A., care la momentul introducerii cererii se afla în îngrijirea sa.

De asemenea, a aratat ca relatia dintre soti a început sa se deterioreze pe la începutul anului 2009 din cauza reclamantei care odata cu mutarea în propria lor casa a început sa primeasca mesaje de dragoste pe telefonul mobil.

Totodata, pârâtul-reclamant a precizat ca pârâta a parasit domiciliul conjugal si a abandonat si minora, plecând în strainatate dupa un barbat.

Ulterior, acestui moment, a precizat pârâtul ca tot el a sunat-o sa se întoarca acasa, macar pentru fetita, însa reclamanta a refuzat.

În drept, pârâtul-reclamant a invocat dispozitiile art. 38 alin. 1, art. 40 alin. 3, art.42alin. 1 si 3 si art. 94 C.fam si art. 115-119 Cod proc. civ.

Instanta a încuviintat si a administrat pentru ambele parti proba cu înscrisuri (în cadrul careia au fost depuse la dosar certificatul de casatorie în original si copia certificatului de nastere al minorei R.M.A., adeverinte cu veniturile celor doua parti, caracterizare de la gradinita, referat de ancheta sociala întocmit de compartimentul asistenta sociala al Primariei Comunei Jijila la domiciliul pârâtului-reclamant, referat de ancheta sociala întocmit de compartimentul asistenta sociala al Primariei Comunei Vacareni la domiciliul reclamantei-pârâte), precum si proba testimoniala, în cauza fiind audiati martorii R.S., S.C., S.I. si D.J., ale caror declaratii au fost consemnate si depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauza, în fapt, instanta retine urmatoarele:

Partile s-au casatorit la data de 11 septembrie 2004, din casatorie rezultând minora R.M.A., nascuta la data de 26.09.2005, astfel cum rezulta din mentiunile certificatului de casatorie si al certificatului de nastere aflate la dosar.

Din analiza coroborata a probelor administrate în cauza, instanta retine faptul ca ambele parti au manifestat un comportament necorespunzator una fata de cealalta, fiind vinovate de deteriorarea relatiilor de familie.

Astfel, analizând declaratiile martorilor audiati în cauza, instanta constata ca reclamanta, parasind domiciliul conjugal, a nesocotit obligatia de coabitare. În acest sens, instanta considera ca îndatorirea sotilor de a locui împreuna este premisa realizarii efective a scopurilor naturale ale casatoriei, hotarârea viitorilor soti de a se casatori si de a-si întemeia o familie implicând traiul comun, în cadrul aceluiasi domiciliu. De asemenea, observa ca reclamanta-pârâta nu si-a respectat obligatia de fidelitate fata de sot, obligatie care, fara a fi prevazuta în mod expres, este fara îndoiala îndatorirea primordiala de ordin personal subînteleasa de legiuitor si considerata ca atare de soti, implicând, înainte de toate, datoria sotilor de a nu avea relatii în afara casatoriei.

Din declaratiile martorului S.C., rezulta ca reclamanta imediat dupa plecarea în Italia a început sa aiba relatii apropiate cu o persoana de gen masculin. Dupa o perioada a început o alta relatie extraconjugala.

Instanta mai retine, atât din declaratiile martorilor cât si din referatul de ancheta sociala întocmit de Primaria Comunei Vacareni, ca la revenirea în tara reclamanta nu a fost de acord cu revenirea în domiciliul comun, desi pârâtul a insistat, iar în prezent se afla intr-o relatie de concubinaj cu numitul S.P. cu toate ca este înca o femeie casatorita si nu a depus niciun efort pentru depasirea problemelor inerente oricarei casnicii, parasind de fiecare data domiciliul conjugal.

Instanta retine si culpa pârâtului-reclamant în destramarea relatiilor de familie întrucât acesta manifesta o atitudine de gelozie fata de reclamanta si uneori se comporta violent cu aceasta.

Totodata, instanta constata ca nici pârâtul-reclamant nu si-a respectat obligatia de fidelitate fata de sotie, fiind implicat în prezent într-o relatie de concubinaj, cu numita C.A., asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati si din referatul de ancheta sociala întocmit de Primaria Comunei Jijila.

În drept, potrivit dispozitiilor art. 38 alin. 1 C. fam, instanta judecatoreasca poate desface casatoria atunci când, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Pentru considerentele expuse anterior, instanta considera ca raporturile dintre soti sunt grav vatamate din culpa comuna a acestora, nemaifiind posibila continuarea casatoriei.

Pe cale de consecinta, având în vedere situatia de fapt retinuta si dispozitiile legale citate anterior, instanta urmeaza sa admite în parte actiunea principala si cererea reconventionala si sa dispuna desfacerea casatoriei partilor din culpa comuna.

În temeiul art. 40 al. 3 C.fam. si fata de sustinerile partilor, instanta urmeaza sa dispuna ca reclamanta-pârâta sa revina la numele purtat anterior încheierii casatoriei, si anume „S”.

În ceea ce priveste încredintarea spre crestere si educare a copilului rezultat din casatoria partilor, instanta are în vedere urmatoarele:

Minora, R.M.A. s-a nascut la data de 26 septembrie 2005, asa cum rezulta din mentiunile certificatului de nastere al minorului. Instanta retine ca, în perioada în care minora s-a aflat la tatal sau, dupa parasirea domiciliului conjugal de catre reclamanta-pârâta si plecarea acesteia în Italia, respectiv în primavara anului 2009, si pâna în prezent, reclamanta-pârâta nu a contribuit în mod semnificativ la cresterea si educarea minorei. Reclamanta-pârâta a sustinut ca a fost împiedicata în repetate rânduri de catre pârâtul-reclamant sa contribuie financiar la cresterea si educarea minorei, reclamantul-pârât refuzând pachetele pe care le trimitea pentru minora. Chiar daca s-ar retine acesta sustinere, aspect contrazis de catre martorul S.C., minora la vârsta la care a fost lasata de catre mama în grija tatalui si a rudelor acestuia ( respectiv 3 ani), avea nevoie poate mai mult decât oricând si de dragostea materna.

Potrivit referatului de ancheta sociala efectuat la ultimul domiciliu al pârâtului-reclamant (Comuna Jijila, jud. Tulcea), minora locuieste în prezent cu tatal si concubina acestuia. De asemenea, rezulta ca de cresterea, întretinerea si educarea minorei se ocupa tatal acesteia, care este îngrijita si crescuta în mod corespunzator, fiind evident atasamentul parintilor si bunicilor fata de minora. Concluziile referatului de ancheta întocmit de Primaria Comunei Jijila, sunt în sensul ca este în interesul minorei ca aceasta sa locuiasca în continuare alaturi de tatal sau si de familia acestuia.

Instanta retine, ca pe toata perioada în care minora s-a aflat în îngrijirea tatalui, acesta a avut un rol activ în viata copilului, acesta a dus minora la gradinita, iar din caracterizare facuta de catre educatoare rezulta ca minora are un comportament adecvat vârstei si nu are probleme de comportament si comunicare.

Cu ocazia audierii minorei în camera de consiliu, în timp ce aceasta desena, a relatat ca tatal a fost cel care a învatat-o ca ferestrele sunt albastre, iar instanta a constatat cu acea ocazie ca minora este o persoana joviala, vesela, plina de viata si isteata. Cu aceeasi ocazie, minora a rostit ca prima persoana cu care ar dori sa locuiasca pe tatal sau.

Fata de aceasta situatie, cât si de cele prezentate anterior, instanta retine ca tatal si familia acestuia au reusit sa suplineasca în asa fel lipsa mamei încât minora sa nu fie afectata si sa aiba o dezvoltare psihofizica armonioasa.

Din punct de vedere al conditiilor materiale pe care pârâtul-reclamant le poate oferi minorei, acesta este angajat al societatii S.C. Lombardi Agro S.R.L si înregistreaza veniturile indicate în adeverinta eliberata de societatea angajatoare, putând asigurând cele necesare minorei.

În ceea ce o priveste pe reclamanta-pârâta, instanta retine ca, aceasta a lasat minora în grija tatalui, la momentul la care avea mai mult nevoie de mama. Oricât ar fi contribuit financiar reclamanta-pârâta în acea perioada, nu ar fi putut suplini în niciun fel dragostea materna. Legea nr. 272/2004 subliniaza importanta rolului parintilor în cresterea si educarea copiilor, precizând ca ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. Aceasta responsabilitate trebuie vazuta sub forma unei implicari active în toate aspectele vietii copilului. Atât mama cât si tatal trebuie sa joace un rol activ în viata copilului – sa comunice, sa se joace, sa se implice în activitati comune, sa stabileasca si sa explice reguli – implicarea ambilor parinti având beneficii incontestabile pentru dezvoltarea psihosociala a copilului.

Prin urmare, având în vedere cele precizate, instanta apreciaza ca este necesar ca minora sa se bucure de stabilitate si sa traiasca într-un mediu armonios si echilibrat pe care pârâtul-reclamant a demonstrat ca poate sa îl asigure. Un copil are nevoie de legaturi emotionale stabile, de sentimentul apartenentei neconditionate la un grup de persoane (în esenta, tatal si familia acestuia de care s-a atasat în mod evident, asa cum rezulta din referatul de ancheta sociala de la fila 32), de un mediu securizant care sa-i permita experiente normale de viata. Unele studii au aratat ca o relatie parinte-copil disfunctionala poate avea ca rezultat dezvoltarea unor trasaturi – cum ar fi lipsa de încredere în ceilalti – care emerg din sentimentul insecuritatii emotionale (Davies & Cummings, 1994).

Nu acelasi lucru s-ar putea spune despre reclamanta-pârâta care, asa cum rezulta din probatoriul administrat, nu a avut un comportament adecvat fata de copilul sau minor, preferând sa plece în strainatate, iar copilul sa ramâna în grija tatalui.

Masura încredintarii copiilor minori unuia dintre parinti atunci când acestia nu se înteleg amiabil cu privire la acest aspect, urmareste întotdeauna interesul superior al copilului care se determina în raport de mai multe criterii si în functie de care instanta de judecata concluzioneaza în final care dintre parinti ofera cele mai bune conditii materiale si garantii morale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a minorilor.

Aceasta este si viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului care a aratat în jurisprudenta sa (hot.CEDO din 25.01.2000) ca instantele trebuie sa tina cont de interesele copilului, iar autoritatile trebuie sa depuna eforturi rezonabile pentru ca atunci când interesele parintilor sunt în conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si exprima ei însisi în mod clar preferintele, interesele superioare ale copiilor sa fie promovate.

Interesul superior al copiilor nu este definit în clar de catre legiuitor. Cu toate acestea Manualul Judecatorilor editat de catre ANPDC explica modul de cercetare al interesului superior al copilului la paginile 43 si 44 reaplicând modelul Canadian. Se observa ca decizia cu privire la încredintarea custodiei minorilor trebuie sa tina cont de o suma de factori si nu trebuie în nici un fel sa fie influentata de criteriul „sexului parintilor”. Astfel cele mai importante aspecte pe care instanta ar trebui sa le ia în considerare cu privire la încredintarea minorilor catre un parinte sau altul sunt:

* nevoile fizice, emotionale si psihologice ale copilului inclusiv nevoia copilului de stabilitate

* opiniile si preferintele copilului în masura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil

* natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si fiecare dintre cei doi soti

* natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si familiile extinse din partea mamei si respectiv din partea tatalui

* capacitatea fiecaruia dintre parinti de a îngriji copilul si de a raspunde nevoilor acestuia

* capacitarea fiecaruia dintre parinti de a comunica si coopera cu celalalt parinte în chestiunile care privesc copilul

* beneficiile pe care dezvoltarea si mentinerea de relatii semnificative cu ambii soti le au asupra copilului si vointa fiecaruia dintre acestia de a sustine dezvoltarea si mentinerea unei relatii cu celalalt sot

* istoricul îngrijirii copilului

* orice plan propus pentru îngrijirea si cresterea copilului .

Fata de cele expuse anterior în fapt si retinând ca, în prezent, minorul se afla în îngrijirea de fapt a tatalui sau, fiind crescut si educat în conditii corespunzatoare de catre acesta, instanta apreciaza ca interesul superior al minorului (consacrat cu rang de principiu prin art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului) reclama consfintirea juridica a situatiei faptice existente, astfel ca, în baza dispoz. art. 42 alin. 1 Cod fam., va admite cererea reconventionala formulata de pârâtul-reclamant, va respinge actiunea principala formulata de reclamanta-pârâta si îi va încredinta minora pârâtului-reclamant spre crestere si educare.

Totodata, instanta are în vedere disp. art. 42 alin. 4 rap. la disp.art. 86 alin.1 si art. 107 alin. 1 Codul familiei care reglementeaza obligatia de întretinere între parinti si copii, precum si disp. art. 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 potrivit carora în exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor parintii trebuie sa aiba în vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului si prin asigurarea cresterii, educarii si întretinerii sale. La stabilirea cuantumului pensiei de întretinere, instanta are în vedere venitul obtinut de reclamanta-pârâta din salariu, potrivit adeverintei de venit înaintata de SC Grecale Impex SRL.

În consecinta, la stabilirea cuantumului pensiei de întretinere instanta va avea în vedere venitul reclamantei-pârâte si o va obliga pe aceasta la plata a 25% din venitul net realizat de aceasta în favoarea minorei cu titlu de pensie de întretinere cu începere de la data de 07.10.2010, data formularii cererii reconventionale de catre pârâtul-reclamant si pâna la majoratul minorei, respectiv 26 septembrie 2023.

În privinta cheltuielilor de judecata, va lua act de faptul ca acestea nu au fost solicitate.

In consecinta, pentru considerentele expuse, vazând si dispozitiile legale evocate, instanta va admite în parte actiunea principala având ca obiect divort cu minori si va admite în parte cererea reconventionala .

Va dispune desfacerea casatoriei partilor .

Va încredinta pârâtului-reclamat R.I. spre crestere si educare pe minora R.M.A..

Va obliga pe reclamanta-pârâta R.L. la plata a 25% din venitul net realizate de aceasta în favoarea minorei cu titlu de pensie de întretinere

Va dispune ca dupa ramânerea definitiva a hotarârii de divort reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „S”.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro