404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Apel. Viol si violare de domiciliu. Individualizarea pedepsei. Aplicarea principiului Non Reformatio in pejus.

Decizia penală nr.10/2008 Referitor la apelul declarat de inculpatul T.I. împotriva sentinţei penale nr. 1327/27.11.2007 a J. T., tribunalul reţine următoarele : Prin rechizitoriul nr. 3161/P/2007 din 9.10.2007 al Parchetului de pe lângă J.T. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului T.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 192 al. 2 Cod penal şi art. 197 al. 1 Cod penal. S-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei că, în noaptea de 19/20 septembrie 2007 a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate E.D. unde a constrâns-o pe aceasta prin violenţe şi ameninţări să întreţină un raport un raport sexual. În faţa primei instanţe, partea vătămată a solicitat să fie despăgubită cu suma de 8.000 lei reprezentând daune morale. Prin sentinţa penală nr. 1327 din 27 noiembrie 2007, J.T. a dispus în baza art. 197 al. 1 Cod penal condamnarea inculpatului T.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de viol. Totodată în baza art. 65 al. 1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. De asemenea în baza art. 192 al. 2 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare. Pentru ambele infracţiuni s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal Cele 2 pedepse au fost contopite în cea mai grea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. A fost menţinută măsura arestări preventive, iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată arestarea preventivă începând cu 21.09.2007. Totodată inculpatul a fost obligat la plata sumei de 8.000 lei către partea civilă E.D. cu titlu de daune morale precum şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut următoare situaţie de fapt : Având convingerea că s-a despărţit de concubina sa datorită victimei E.D., pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, în seara de 19.09.2007 inculpatul T.I. s-a gândit să se răzbune pe partea civilă. După ce a luat un cuţit de la domiciliu, inculpatul s-a deplasat la domiciliul părţii civile E.D. şi prin escaladarea gardului, a pătruns în curtea acesteia în jurul orelor 22,30, după care, văzând lumină în casă s-a apropiat de geam observând victima care şedea în pat şi privea la televizor, iar alături de aceasta dormea fiica sa de 6 ani. Inculpatul s-a aşezat pe un scaun de sub geam şi a privit aproximativ 15 minute partea vătămată pe fereastră gândindu-se cum să ajungă la femeie. Astfel, a întrerupt tot curentul de la casă şi după puţin timp, fiind lângă uşă şi aşteptând să iasă victima, uşa s-a deschis iar E.D. a ieşit să vadă de ce latră câinii şi dacă s-a întrerupt curentul în tot satul. În momentul în care partea civilă a ieşit, inculpatul i-a dat o palmă peste faţă şi i-a pus cuţitul la gât înjurând-o şi ameninţând-o că o va omorî. Cu toate că victima l-a rugat să o lase în pace şi să dea drumul la curent, inculpatul a prins-o de păr, şi după ce a repornit curentul a tras-o pe femeie în casă, nu înainte de a-i spune că dacă va ţipa şi se va opune, o va viola şi pe ea şi pe fiica ei. Şi în casă partea civilă l-a implorat pe inculpat să nu o violeze, însă acesta când victima începea să ţipe şi să se opună, era împunsă cu acel cuţit în diferite zone ale corpului. Inculpatul a lovit victima şi cu palmele şi în aceste condiţii după ce a fumat o ţigară în casa victimei, inculpatul i-a dat jos pantalonii de pijama şi chilotul şi împotriva voinţei ei a întreţinut un raport sexual pe parcursul căruia inculpatul o mai înţepa pe femeie din când în când cu acel cuţit, ulterior, identificându-se pe corpul victimei puncte de înţepare şi leziuni liniare produse de cuţit. Pentru a nu fi deranjat în activitatea sa de ţipetele femeii, inculpatul i-a introdus victimei în gură cuţitul, astfel că aceasta nu a mai ţipat şi nu s-a mai opus. După consumarea raportului sexual, inculpatul a mai fumat o ţigară, iar la plecare a pus victima, care trebuia să-i fie naşă de cununie, să jure că nu va anunţa poliţia ameninţând-o că, dacă o va face, o va omorî şi pe ea şi pe fiica ei după ce se va elibera din penitenciar. În drept, faţă de situaţia de fapt astfel reţinută, se constată că fapta inculpatului de a pătrunde în noaptea de 19/20.09.2007 fără drept în locuinţa părţii civile, şi, prin violenţă şi ameninţare a întreţinut cu ea un raport sexual, întruneşte din punct de vedere obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art.192 alin.2 şi art.197 alin.1 Cod penal. Vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită cu cercetarea la faţa locului, fotografiile judiciare, certificatul medico-legal eliberat părţii civile, toate coroborate cu declaraţiile părţii civile şi cu declaraţia dată de către inculpat, prin care, în cursul urmăririi penale a recunoscut săvârşirea faptei. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul T.I., care a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie În dezbateri inculpatul a precizat că pedeapsa aplicată este prea mare în condiţiile în care a recunoscut săvârşirea faptei. Referitor la acţiunea civilă, s-a arătat că suferinţele părţii civile nu au fost dovedite, motiv pentru care nu se impunea acordarea despăgubirilor pentru suma de 8.000 lei. Analizând apelul, tribunalul apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente : Astfel, în ceea ce priveşte săvârşirea faptei, dovedirea acesteia s-a făcut prin declaraţia părţii vătămate , raportul medico-legal nr.761 din 20.09.2007 întocmit de S..M.L. Tulcea, care confirmă existenţa leziunilor şi urmelor specifice infracţiunii de viol precum şi depoziţia inculpatului din cursul urmăririi penale prin care a recunoscut comiterea infracţiunii. În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, tribunalul constată că aceasta a fost corect dozată de J.T. şi reflectă fidel pericolul social al faptei comise. Nu poate fi ignorată îndrăzneala infracţională deosebită inculpatului care, pe timp de noapte, a pătruns fără drept în locuinţa victimei, căreia i-a pus cuţitul la gât şi pe care a violat-o în prezenta fiicei acesteia în vârstă de numai 6 ani. În acelaşi timp, reţinerea unor eventuale circumstanţe atenuante nu se justifică în condiţiile în care inculpatul posedă antecedente penale (1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 140/23.01.1996 a J. T., pentru art. 221 şi 209 lit. a şi c Cod penal ) faptă pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare. Faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale, nu poate conduce în mod automat la reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. c, în condiţiile în care acesta a fost depistat a doua zi pe raza unei alte comune, iar asupra sa s-a descoperit cuţitul cu care o ameninţase pe partea vătămată la momentul săvârşiri faptei. În ceea ce priveşte modul de soluţionare a acţiuni civile, tribunalul constată că în mod corect inculpatul a fost obligat la plata sumei 8.000 lei, cu titlu de daune morale, având în vedere suferinţele puternice fizice şi morale îndurate de partea vătămată E.D., care a fost violată pe timp de noapte în propria-i casă, în condiţiile în care în imobil se afla şi fiica sa. Referitor la solicitarea apărătorului părţii vătămate, care în faţa instanţei de apel a solicitat majorarea pedepsei, tribunalul apreciază că în situaţia în care nici procurorul nici partea vătămată nu au atacat hotărârea J. T., acest lucru nu este posibil întrucât s-ar încălca principiul „non reformatio in pejus” reglementat de art. 372 Cod pr. penală referitor la neagravarea situaţiei în propria cale de atac. Pentru aceleaşi considerente, nu poate fi admisă cererea părţii civile de majorare a cuantumului daunelor morale în situaţia în care doar inculpatul a declarat apel în cauză. Pentru identitate de argument, nu se mai poate dispune în apel confiscarea cuţitului folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunii. În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal, aceasta se justifică, raportat la gravitatea infracţiunii, inculpatul fiind nedemn să-şi exercite inclusiv dreptul de a alege. Referitor perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale, termen pentru care s-a stabilit durata pedepsei complementare, aceasta se justifică atât prin gravitatea infracţiunii, cât şi cuantumul pedepsei aplicate. Cu aceeaşi motivaţie, tribunalul apreciază că în mod corect a fost aplicată şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal. Nefiind motive de nulitate absolută care să fie invocate din oficiu şi să ducă la desfiinţarea hotărârii atacate, urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr. penală să fie respins apelul declarat de inculpatul T.I. ca nefondat. În consecinţă, se va menţine sentinţa penală nr. 1327 din 27.11.2007 a J. T., ca legală şi temeinică. În condiţiile în care temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului T.I. subzistă şi în prezent, urmează ca în baza art. 350 Cod pr. penală să fie menţinută măsura arestării. În baza art. 88 Cod penal se va deduce durata arestării de la 21 septembrie 2007 la zi. Văzând şi dispoziţiile art. 192 al. 2 Cod pr. penală, va fi obligat apelantul – inculpat la plata sumei de 120 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro