404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Art.278″, alin.8 lit.a, Cod pr. penala

DOSAR NR.2650/88/2008 SENTINŢA PENALĂ NR.19 Şedinţa publică din 20 ianuarie 2009 La data de 24 octombrie 2008, petentul …… a formulat plângere împotriva Rezoluţiei nr. 175/II/2 din 7 octombrie 2008, pronunţată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea. In motivarea plângerii, petentul a arătat că, în fapt, evenimentele nu s-au cercetat şi nu s-au încadrat aşa cum s-a întâmplat în două faze: făptuitorii au refuzat să se supună controlului, devenind ameninţători şi agresivi, ca după circa 30 de minute, în timp ce se deplasa împreună cu colegul său cu ambarcaţiunea din dotarea ……., pe gârla Lopatna au fost aşteptaţi şi atacaţi de cei patru făptuitori, astfel că în mod corect s-a sesizat parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, considerând că acţiunile celor patru făptuitori ar putea constitui tentativă la infracţiunea de omor calificat. A mai arătat petentul că acţiunile celor patru făptuitori au urmărit să scufunde ambarcaţiunea în care se aflau, să îi lovească, să îi taie ori să-i înjunghie; că, aceştia, prin acţiuni conjugate, au reuşit să-l lovească pe colegul său ce se afla la conducerea ambarcaţiunii cu o ramă de barcă şi să producă daune ambarcaţiunii şi motorului; că datorită multiplelor traumatisme colegul său, ……, a avut nevoie de 35 – 40 zile de îngrijiri medicale. Petentul a mai arătat că pe parcursul cercetărilor nu s-a luat în considerare starea de recidivă a făptuitorului ……, că nu s-au efectuat confruntări între ei şi făptuitori datorită contradicţiilor din declaraţiile acestora şi că, în mod eronat fapta celor patru a fost încadrată la art. 175 lit. i Cod penal. In final, petentul a solicitat admiterea plângerii şi redeschiderea urmăririi penale faţă de cei patru făptuitori pentru fapte ce constituie tentativă la infracţiunea de omor calificat. La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul nr. 74/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea. Examinând actele şi lucrările dosarului, având în vedere şi concluziile scrise depuse de petent, instanţa reţine că prin rezoluţia din 31 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de învinuiţii ……, ……, …… şi …… pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 – 174 – 175 lit. f) şi i) Cod penal şi disjungerea cauzei cu privire la aceeaşi făptuitori pentru a fi continuate cercetările sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de ultraj şi a unei infracţiuni de distrugere, fapte prev. de art. 239 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a) Cod penal – parte vătămată ……, de art. 239 alin. 1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal – parte vătămată …… şi de art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal – parte vătămată ……., toate cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Impotriva acestei soluţii, partea vătămată …… a formulat plângere, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea prin Rezoluţia nr. 175/II/2 respingând plângerea ca nefondată, apreciind că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror este legală şi temeinică. Revenind la plângerea formulată de petent împotriva acestei ultime rezoluţii, tribunalul reaminteşte că, potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. 1 Cod proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Sub acest aspect, instanţa observă că petentul critică soluţia adoptată de Parchet în privinţa neînceperii urmăririi penale a celor patru învinuiţi pentru infracţiunea de tentativă la omor calificat, cu toate că împotriva sa nu au fost exercitate violenţe de către învinuiţi, ci împotriva colegului său, ……, care nu a înţeles să formuleze plângere împotriva rezoluţiei procurorului. Aşadar, interesele legitime ale petentului nu au fost vătămate, cauza disjungându-se, cercetările continuând sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj, ameninţările ce intră în latura obiectivă a acestei infracţiuni, fiind adresat petentului …… – subiect pasiv al infracţiunii de ultraj. Cu toate că Parchetul a constatat că petentul apără interesele colegului său, a răspuns în rezoluţia de respingere a plângerii la motivele invocate, astfel că şi tribunalul va analiza şi celelalte aspecte invocate de petent. Relativ la primul motiv din declaraţiile părţilor vătămate a rezultat că, într-adevăr, evenimentele s-au petrecut în două faze şi astfel au şi fost reţinute de procuror. Cu siguranţă, în cauza disjunsă unde se continuă cercetările, evenimentele vor fi descrise astfel cum s-au petrecut în legătură cu neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat, tribunalul constată că, în speţă, concluziile raportului medico-legal nr. 126 din 13 februarie 2008 nu puteau fi ignorate. Potrivit acestor concluzii, leziunile traumatice nu au interesat organele vitale, iar viaţa victimei nu a fost pusă în pericol. Mai mult, în cazul infracţiunii de omor, ceea ce caracterizează esenţialmente această infracţiune este vinovăţia făptuitorului în forma intenţiei directe sau indirecte. La stabilirea intenţiei cu care acţionează făptuitorul se are în vedere obiectul vulnerant folosit, zona spre care au fost exercitate actele de violenţă, integritatea acestora, precum şi gravitatea leziunilor. Din actele de urmărire penală administrate şi din raportul medico-legal a rezultat că, deşi făptuitorii au folosit un instrument apt să producă moartea (rama de barcă), loviturile nu au fost de mare intensitate, leziunile traumatice nu au afectat organele vitalei, iar viaţa colegului petentului nu a fost pusă în pericol. In acest context, în mod corect, a apreciat Parchetul că în speţă a lipsit intenţia suprimării vieţii lui ……. Intr-adevăr, în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale se face menţiunea că, la data de 31 ianuarie 2008, cauza le-a fost înaintată fără a fi făcut vreun act de urmărire penală sau cercetare, întrucât procurorul de caz de la acea vreme a apreciat din desfăşurarea evenimentelor că în speţă se conturează săvârşirea şi a infracţiunii de tentativă de omor calificat. Ulterior, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a audiat părţile vătămate, făptuitorii şi celelalte acte premergătoare existente în dosarul nr. 74/P/2008, acte ce au stat la baza soluţiei luate prin Rezoluţia din 31 iulie 2008. In măsura în care procurorul va constata existenţa unor contradicţii între declaraţiile părţilor, va putea confrunta părţile în dosarul în care se continuă cercetările pentru ultraj şi distrugere, petentul însuşi va putea să formuleze o asemenea cerere în acest dosar. Nereţinerea stării de recidivă a făptuitorului …… va putea fi remediată în dosarul disjuns. Petentul se află în eroare atunci când susţine că încadrarea juridică a faptei comise de făptuitori a fost 175 lit. i) Cod penal. In ambele rezoluţii atacate de petent se prevede că făptuitorii au fost cercetaţi pentru infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 – 174 – 175 lit. f şi i Cod penal. In legătură cu infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal, amintită de petent în cuprinsul concluziilor scrise, tribunalul reaminteşte că acţiunea penală în cazul acestei infracţiuni se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, acţiunea penală punându-se în mişcare şi din oficiu numai în cazul infracţiunii de vătămare corporală săvârşită asupra membrilor familiei (art. 181 alin. 11) Cod penal). Revăzând piesele dosarului nr. 74/P/2008, constatăm că nu există nicio plângere prealabilă a părţii vătămate …… cu privire la infracţiunea de vătămare corporală. Aşa fiind, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781) alin. 8 lit. a Cod proc. pen., urmează a respinge plângerea ca nefondată şi a menţine rezoluţia atacată ca legală şi temeinică. Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 şi art.193 alin. 6 Cod proc. pen.,

Etichete: , ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro