404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Revendicare

Dosar nr. 1189/327/2006

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR. 44

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. 1189/327/2006, intimaţii-reclamanţi au chemat în judecată civilă pe recurenţii-pârâţi pentru ca în contradictoriu cu aceştia, prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, iar recurenţii-pârâţi să fie obligaţi să le respecte dreptul de proprietate şi posesie a fâşiei de teren pe care au acaparat-o.

Prin sentinţa civilă nr. 728 din 12.03.2008 a Judecătoriei Tulcea a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţi, obligată pârâta (…) să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamanţilor suprafaţa de 19,90 m.p. situată în Tulcea, (…)individualizată între punctele C-E-F şi marcată pe plan în culoare roşie, potrivit raportului de expertiză cadastrală întocmit de către expert (…)şi schiţei anexă la acest raport; au fost obligaţi pârâţii (…)şi (…)să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamanţilor suprafaţa de 12.3 m.p. situată în Tulcea, (…), individualizată între punctele A-B-C-D, potrivit raportului de expertiză cadastrală întocmit de către expert (…) şi schiţa anexă la acest raport; a fost stabilită linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor şi cea a pârâtei (…) pe aliniamentul situat între punctul C-F, potrivit raportului de expertiză menţionat anterior; a fost stabilită linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor şi cea a pârâţilor (…)şi (…)pe aliniamentul situat între punctele A-D, potrivit raportului de expertiză menţionat anterior; au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 1.200 lei către reclamanta (…), câte 600 lei pârâta (…) şi pârâţii (…)şi (…)cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, din actul de vânzare nr. 4590/14.06.1951, rezultă că bunicii reclamanţilor au cumpărat imobilul situat în Tulcea, (…), actualmente nr. …, pentru că tatăl reclamanţilor, numitul (…)să devină proprietatea asupra acestui bun prin efectul succesiunii legale, acesta fiind unicul moştenitor al părinţilor săi, aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor ataşat la fila 6; la rândul lor, reclamanţii au devenit proprietari asupra acestui imobil tot prin efectul succesiunii legale, toţi fiind copii defunctului (…), după cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei.

La data de 22.04.2008 recurenta pârâtă (…) a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 728/12.03.2008.

În motivare, recurenta-pârâtă a arătat că instanţa de fond nu a avut în vedere prevederile legale în ceea ce priveşte taxa de timbru pentru acţiunea introdusă şi anume aceea că taxa de timbru iniţială este de 19 lei şi nu de 17 lei, aşa cu au timbrat reclamanţii, iar în ceea ce priveşte revendicarea, instanţa de fond trebuia să pună în vedere că aceasta se timbrează la valoare, cerere pe care a învederat-o instanţei la termenul din data de 07.03.2007 şi s-a pus în discuţie, instanţa nepronunţându-se în acest sens.

Se mai arată că un alt aspect pe care instanţa de fond ar fi trebuit să-l fi avut în vedere este acela că nu s-a sesizat atât la cerea ei şi din oficiu în ceea ce priveşte cadrul procesual, acesta fiind unul incomplet, şi anume că expertiza în cauză nu putea fi făcută în întregime de expert şi expertul nu putea arăta cu exactitate adevărata suprafaţă a reclamanţilor, atâta timp cât măsurătorile au fost efectuate numai cu doi vecini şi nu cu toate persoanele cu care reclamanţii se învecinează şi anume încă un vecin.

Se mai arată că expertiza efectuată este insuficientă şi neîndestulătoare pentru a putea stabili graniţele, aşa cum sunt în realitate, deoarece reclamanţii nu au depus o schiţă la dosar, iar în ceea ce priveşte realitatea din teren, aceştia nu au împrejmuire cu toţi vecinii, iar măsurătorile s-au făcut fără ca pârâţii să fie citaţi legal şi au fost executate într-o zi de duminică, zi din punctul său de vedere bizar, deoarece era posibil ca niciunul dintre vecini să fie prezent, lucru care s-a întâmplat în ceea ce o priveşte, sosind într-un târziu mama sa aproape de terminarea măsurătorilor, nevăzând cum s-au făcut acestea; fără a executa vreo măsurătoare pe proprietatea ei, expertul a ajuns la concluzia foarte simplă că deţine mai mult teren decât a trecut în actele de proprietate, lucru total neadevărat, deoarece din documentele depuse de ea la dosarul cauzei, reiese clar că suprafaţa sa reală este cu 35,50 m.p., mai puţin decât a cumpărat iniţial.

Se mai precizează că un alt paradox este acela că experta a făcut măsurători, aşa cum rezultă din concluziile aceloraşi pârâţi, folosindu-se de o ruletă foarte veche şi, pe alocuri, estimând măsurătorile din ochi, nefolosindu-se de acea ruletă, care ar fi trebuit să se afle în raftul într-o vitrină dintr-un muzeu în cadrul unei expoziţii.

A mai susţinut recurenta-pârâtă că acea expertiză este nulă, deoarece nu au fost citate părţile pârâţi, aşa cum prevede legea şi pentru că aceasta nu reliefează realitatea din teren; o altă cerere învederată instanţei, se arată, a fost aceea a unei cercetări la faţa locului pentru a putea fi rezolvate problemele tuturor părţilor din proces, lucru cu care şi ceilalţi pârâţi au fost de acord, opunându-se însă reclamanţii.

Se mai arată că atâta timp cât nu au fost efectuate măsurători pe toată suprafaţa reclamantului şi a celuilalt vecin, expertul nu putea stabili concret unde se află suprafaţa de teren pe care reclamanţii o solicită şi nu o putea stabili atâta timp cât nu există delimitări de împrejmuiri, de aproximativ 20 de ani, între proprietăţi.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 19, 90 m.p. teren, se arată, de care se face vorbire în expertiză că ar fi ocupat-o ilegal, hotarul ei cu reclamanţii este delimitat de casă, trotuarul de la casă, iar în continuarea casei există o construcţie anexă care este construită de foarte multă vreme şi anume când a cumpărat casa, acestea erau construite, după cum a înţeles de la vechiul proprietar, de circa 20 de ani; având în vedere că respectivele construcţii care delimitează proprietăţile sunt construite de foarte multă vreme, expertul nu putea stabili că a ocupat suprafaţa reclamanţilor pentru că nu avea cum.

A mai precizat recurenta-pârâtă că şedinţa publică pe fondul cauzei s-a ţinut în data de 12.03.2007, iar sentinţa civilă s-a pronunţat în şedinţă publică din data de 12.03.2008.

Recurenţii-pârâţi (…)şi (…)au formulat recurs împotriva aceleaşi sentinţe civile. În precizările scrise cu privire la motivele recursului formulat de ei, recurenţii pârâţi (…)şi (…)au arătat că prin certificatul de moştenitor autentificat sub nr. 101 din 13.04.1963 se constată calitatea de moştenitor a numitului (…)faţă de autorii (…) şi (…); prin acelaşi certificat se mai constată că masa succesorală este compusă dintr-un imobil reprezentând casă de locuit şi terenul aferent în suprafaţă de 540 m.p. ; faţă de imobilul cuprins în acest certificat de moştenitor, nu s-a făcut proba opozabilităţii faţă de terţi a dreptului de proprietate dobândit prin succesiunea constatată prin certificatul de moştenitor în discuţie; acest drept nu este transcris într-o evidenţă publică; expertul nu a putut preciza care sunt argumentele pentru care a concluzionat că parte din suprafaţa de 540 m.p. ce ar aparţine intimaţilor reclamanţi se află în stăpânirea lor.

S-a mai arătat că, la judecata fondului, intimaţii reclamanţi s-au prevalat de un contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 153 din 15.06.1951, contract din care rezultă că (…), şi (…) cumpără teren situat în Tulcea, (…), cu lungimea laturilor de 30 m.l. respectiv 18 m.l.

S-a mai menţionat că acest contract de vânzare-cumpărare nu este însoţit de schiţa aferentă astfel cu ar fi normal pentru o mai corectă individualizare a terenului; acelaşi contract de vânzare-cumpărare cuprinde menţiunea modului în care vânzătoarea (…) a dobândit dreptul de proprietate înstrăinat şi anume prin testament, dar fără a se indica felul testamentului precum şi numărul şi data autentificării; tot contractul de vânzare-cumpărare în discuţie nu cuprinde semnăturile părţilor; la o atentă examinare a actului criticat, se va observa că în acest contract nu pot fi individualizate semnăturile olografe ale părţilor sau amprenta palmară a acestora; se poate concluziona că, faţă de acest înscris, există dubiu asupra căruia instanţa de fond era obligată să stăruie prin clarificarea chestiunilor mai devreme arătate şi obligarea intimaţilor-reclamanţi să prezinte instanţei de fond actul spre verificare şi să-l certifice spre conformitate.

Se mai arată că raportul de expertiză (…) cuprinde o serie de inadvertenţe şi menţiuni care nu sunt conforme cu realitatea; se consemnează că reclamanţii deţin faptic suprafaţa de 505, 60 m.p. cu 44,40 m.p. mai puţin decât suprafaţa calculată din dimensiunile stipulate în actele aflate la dosarul cauzei, adică 550 m.p.; din contractul de vânzare-cumpărare nr. 153/14.06.1951 rezultă că bunicul părţilor a cumpărat un teren cu laturile de 30 m.l., respectiv 18 m.l., adică 540 m.p.; prin urmare, prin contract se consemnează transferul dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 540 m.p. iar d-na expert stabileşte că reclamanţii ar trebui să stăpânească în fapt 550 m.p.

S-a mai arătat că reclamanta (…) a declarat că pe hotar se afla un salcâm; această afirmaţie nu a fost făcută la momentul efectuării expertizei în prezenţa martorilor, ci probabil în locuinţa reclamanţilor, unde experta a zăbovit circa o oră pentru discuţii cu reclamanţii; în realitate, copacul cu pricină nu este un salcâm, ci un zarzăr, care nu s-a aflat pe hotar ci în terenul reclamantei (…), în spatele magaziei acesteia.

Se mai susţine că la acelaşi moment al expertizei, d-na expert a consemnat în agenda personală anumite repere, iar în raportul întocmit ulterior şi depus la dosarul cauzei a consemnat alte date; astfel: la momentul efectuării măsurătorilor a consemnat în agendă latura dintre ei şi reclamanta (…) ca având 18,30 m.l., iar în raport a consemnat că aceasta are 18 m.l.; aceeaşi latură este măsurată de expert ca având 18 m.l., în condiţiile în care potrivit schiţei întocmită de topometristul Cuţov, depusă tot de reclamanţi la dosarul cauzei, rezultă că această latură are 16,50 m.l.; tot la momentul efectuării expertizei d-na expert a folosit la măsurători ruleta şi nu aparatura cu poziţionare G.P.S., pe care o are în dotare, dar care i-a fost incomod să o folosească deoarece tehnica acestor aparate nu poate fi măsluită cum se poate întâmpla spre exemplu, la modalitatea ruletei.

Au mai susţinut recurenţii-pârâţi că au fost împiedicaţi să-şi exercite dreptul de a formula obiecţiuni şi că intimaţii reclamanţi nu au făcut dovada că sunt moştenitorii lui (…).

S-a mai arătat că din adresa 48028/16.01.2008 emisă de Primăria Municipiului Tulcea către Judecătoria Tulcea, rezultă că reclamanţii figurează înregistraţi la adresa din Tulcea, (…); din aceeaşi adresă, ca de altfel din toate probele administrate la judecarea fondului, nu rezultă că reclamanţii ar locui la adresa din Tulcea (…); or, instanţa de fond avea obligaţia de a clarifica această chestiune.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de recurs reţine următoarele:

Din raportul de expertiză cadastrală întocmit în cauză rezultă că, de fapt, terenul deţinut de către reclamanţi este mai mic cu 44,40 m.m. decât suprafaţa pe care aceştia ar trebui să o deţină potrivit titlului lor de proprietate, această suprafaţă în minus regăsindu-se atât în terenul pe care pârâta (…) îl ocupă în fapt, cât şi în terenul deţinut în realitate de către pârâţii (…)şi Carat Gloria; astfel, în urma măsurătorilor efectuate de către expertul topograf, rezultă că pârâta (…) ocupă o suprafaţă de 19,90 m.p. din terenul ce aparţine potrivit actelor de proprietate reclamanţilor, în timp ce pârâţii (…)şi (…)ocupă o suprafaţă de 12,3 m.p. din terenul aparţinând reclamanţilor.

Susţinerile recurenţilor-pârâţi nu pot fi primite de maniera în care au fost formulate; la întocmirea raportului de expertiză tehnico-topografică, expert (…) a motivat susţinerile sale, detaliind în cuprinsul raportului de expertiză elementele care au determinat-o să ajungă la asemenea concluzii.

Mai mult, instanţa de fond a discutat obiecţiunile formulate, motivând respingerea lor în considerentele hotărârii pronunţate.

În ceea ce priveşte remarca potrivit căreia în cuprinsul sentinţei civile nr. 728 s-a consemnat în mod greşit ca an al pronunţării hotărârii 2007 în loc de 2008, aceasta nu poate fi primită, fiind vorba despre o simplă eroare.

În raport de toate aceste considerente, urmează ca instanţa să respingă recursurile ca nefondate.

Totodată, instanţa va menţine hotărârea atacată ca legală şi temeinică.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro