404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Proces funciar

Dosar nr. 1184/327/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR. 45

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009

Asupra recursurilor civile de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag, sub nr.853/25.09.2006, reclamanţii (…), (…)şi (…) au chemat în judecată pe pârâţii (…) şi (…), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună ieşirea lor din indiviziune cu privire la imobilul compus din teren şi casă de locuit, situat în oraşul Babadag, (…), judeţul Tulcea, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că acest imobil a aparţinut defuncţilor (…), decedat la data de … şi (…), decedată la .., în urma decesului acestora eliberându-se certificatele de moştenitor nr.121/1968 de către Notariatul de Stat Tulcea şi nr.57/1998 emis de BNP Ana Gâlcă.

Au arătat reclamanţii că, potrivit certificatelor de moştenitor, au rămas ca moştenitori cu vocaţie succesorală, cinci descendenţi de gradul I: (…), (…), (…), (…) şi (…), care a deceda, lăsând ca descendenţi moştenitori pe (…)şi (…).

Au decedat de asemenea, (…) şi (…), lăsând ca moştenitori pe pârâta (…) şi respectiv, pe reclamanţii şi pârâţii din cauză.

Au mai arătat reclamanţii că în situaţia în care nu se ajunge la o rezolvare pe cale amiabilă a litigiului, în sensul vânzării imobilului, doresc loturi limitrofe în partea de răsărit, care să includă şi casa de locuit.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe disp. art.720 Cod civil.

Pârâtele (…) şi (…) au formulat întâmpinare, prin care au arătat, că imobilul în litigiu, compus din teren în suprafaţă de 3990 mp şi casă de locuit, este deţinut în indiviziune astfel: (…) deţine o cotă de 2/8, (…) şi (…) câte o cotă de 2/8 fiecare de asemenea, iar (…)şi (…), câte o cotă de 1/8 fiecare.

Referitor la modalitatea de partaj, pârâtele au arătat că imobilul este comod partajabil în natură, existând posibilitatea formării a patru loturi perfect funcţionale.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice imobiliară de către expert (…).

Prin sentinţa civilă nr.259/2007, Judecătoria Babadag a admis acţiunea reclamanţilor şi a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor, conform raportului de expertiză mai sus menţionat.

Recursul declarat împotriva acestei hotărâri a fost admis de către Tribunalul Tulcea care, prin decizia civilă nr.28/16.01.2008, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Tulcea.

Instanţa superioară a reţinut că, în afară de cererea de ieşire din indiviziune moştenitorii au depus la dosar cereri vizând pretenţii reciproce dintre aceştia cu privire la moştenire, situaţie în care competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei din raza teritorială a ultimului domiciliu al defuncţilor.

La Judecătoria Tulcea, cauza a fost înregistrată la data de 12.03.2008 sub nr.1184/327/2008.

Prin sentinţa civilă nr.2219/16.09.2008 pronunţată de această instanţă a fost admisă, acţiunea reclamanţilor şi s-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor asupra imobilului casă de locuit şi teren aferent în suprafaţă de 3.390,50 mp, situate în oraşul Babadag (…), judeţul Tulcea, conform suplimentului la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert (…).

Astfel s-a atribuit reclamanţilor (…) şi (…), lotul nr. 1 compus din casă de locuit+gard la stradă+teren în suprafaţă de 790,0 mp, aşa cum a fost individualizat în schiţa plan anexă la suplimentul la raportul de expertiză (…) în valoare de 22483,9232 lei.

A atribuit pârâtei (…), lotul nr. 2, compus din suprafaţa de 760,5 mp, aşa cum a fost individualizat în schiţa plan anexă la acelaşi supliment la raport de expertiză în valoare de 14.914,9460 lei.

A atribuit pârâtei (…) lotul nr. 3, compus din suprafaţa de 920,0 mp individualizat în schiţa plan anexă la suplimentul la raport de expertiză (…) în valoare de 18.043,0400 lei.

A atribuit reclamantei (…), lotul nr. 4, în suprafaţă de 920,0 mp individualizat în schiţa plan anexă la suplimentul la raportul (supliment) de expertiză (…) în valoare de 18.043,0400 lei Ron.

A obligat pe reclamanta (…) la plata sumei de 8857,4138 lei Ron cu titlu de sultă, astfel: 3456,2863 lei pârâtei (…), 382,0023 lei pârâtei (…), 5019,252 lei reclamanţilor (…) şi (…), din care 627,390 lei reclamantului (…)şi 4391,862 lei reclamantului (…).

A luat act că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată şi a obligat pe reclamantul (…) şi pe pârâta (…) la plata a câte 25 lei Ron fiecare şi pe reclamanţii (…) şi (…)la câte 12,5 lei Ron fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâta (…).

Instanţa de fond a reţinut că în afară de cererea principală de ieşire din indiviziune nu există o altă cerere, de modificare a acţiunii principale sau o cerere reconvenţională formulată de către pârâţi, astfel încât instanţa a solicitat părţilor precizări relativ la obiectul acţiunii, însă deşi s-au acordat mai multe termene pârâţii nu s-au prezentat în instanţă, iar apărătorul reclamanţilor a precizat că se doreşte doar ieşirea din indiviziune, instanţa rămânând investită a se pronunţa doar cu privire la această cerere.

În continuare s-a reţinut că potrivit certificatului de moştenitor nr.121/1968 eliberat de Notariatul de stat al judeţul Tulcea, de pe urma defunctului (…), decedat la data de 16.06.1967, a rămas ca avere succesorală cota de ? din imobilul situat în oraşul Babadag, str. Republicii, nr. 99 (în prezent str. (…)) compus din teren şi construcţii. Succesiunea a fost acceptată de către soţia supravieţuitoare (…) şi descendenţii (…), (…), (…), (…) şi (…).

La data de 15.02.1989 a decedat şi (…), cita sa indiviză de 5/8 din imobilul mai sus arătat fiind culeasă de către (…), (…), (…) şi (…), în calitate de descendenţi. (…) a decedat la data de 16.11.1999, averea succesorală de pe urma acestuia fiind acceptată de către fraţii şi nepoţii de frate, respectiv: (…), (…), (…), (…)şi (…).

Pentru terenul aferent construcţiei descrisă în contractul de moştenitor mai sus arătat, în suprafaţă de 3390 mp la data de 14.12.1999 Comisia Judeţeană de aplicarea Legii 18/1991 a eliberat pe numele lui (…), (…), (…), (…)şi (…), titlul de proprietate nr. 69347.

La data de 30.11.2000 a decedat şi (…), moştenitoarea acesteia fiind pârâta (…).

Aşadar, imobilul în litigiu, compus din teren în suprafaţă de 3390 mp şi construcţii este deţinut în indiviziune de părţile din prezenta cauză, astfel: reclamantul (…) are o cotă-parte indiviză de 2/8, reclamantul (…)şi (…) au o cotă indiviză de ? fiecare iar pârâtele (…) şi (…), au câte o cotă de 2/8 fiecare.

Faţă de cele mai sus arătate, având în vedere şi dispoziţiile art. 728 C.civ. potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, instanţa a constatat că cererea reclamanţilor este întemeiată şi a fost admisă.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs (…), (…) şi (…) precum şi (…) şi (…), criticând în esenţă hotărârea atacată ca fiind netemeinică şi nelegală, sub aspectul modalităţii de partajare a imobilului supus ieşirii din indiviziune.

Astfel, recurenta (…) a învederat instanţei că nu doreşte să i se atribuie imobilul sau o parte a acestuia întrucât locuieşte la mare distanţă, nu dispune de timp şi posibilităţi financiare pentru întreţinerea acestuia, starea sănătăţii sale este precară şi nu are nici un beneficiu de pe urma acestei moşteniri care îi impune obligaţii de plată imposibil de achitat.

În consecinţă, această recurentă a solicitat atribuirea imobilului către moştenitoarea (…), mătuşa sa, fiind singura care s-a ocupat de administrarea casei şi îi poate despăgubi pe toţi ceilalţi moştenitori.

Recurentele (…) şi (…) au criticat hotărârea instanţei de fond, ca fiind pronunţată cu ignorarea criteriilor de atribuirea bunurilor reglementate de art.673 indice 9 Cod proc.civilă, (…) fiind singura moştenitoare şi cea mai îndreptăţită să obţină atribuirea în natură a întregului imobil în situaţia concretă în care acesta nu este comod partajabil în natură, aceasta a efectuat acte de administrare şi conservare a bunurilor, în favoarea ei şi-au exprimat acordul trei coindivizari care împreună deţin împreună o cotă de 5/8 din masa succesorală, iar cota parte a lui (…) este de 2/8, nici un coindivizar neavând o cotă mai mare asupra masei succesorale.

De asemenea, s-a mai arătat că instanţa nu a avut în vedere şi alte criterii referitoare la posibilităţile de plată ale coindivizarilor, precum şi împrejurarea că (…) i-a avut în îngrijire exclusivă pe defuncţi, împrejurare care operează în beneficiul acesteia.

În consecinţă şi aceşti recurenţi au solicitat ca imobilul să fie atribuit în întregime către pârâta (…), cu obligarea acestuia la plata sultelor corespunzătoare, iar în subsidiar să i se atribuie acesteia lotul nr.I, cuprinzând şi imobilul casă de locuit.

Recurenţii (…)şi (…) au solicitat modificarea hotărârii în sensul de a li se atribui în indiviziune întregul imobil şi obligarea lor la plata sultelor corespunzătoare, invocând următoarele criterii şi anume: (…)locuieşte efectiv în oraşul Babadag, are o familie numeroasă şi locuieşte în casa socrilor săi. A locuit efectiv în acest imobil împreună cu părinţii săi, şi a întreţinut casa de locuit o lungă perioadă de timp, a efectuat demersuri legate de dezbaterea moştenirii defunctului (…), de întocmirea schiţelor cadastrale, fiind interesat de renovarea imobilului pentru a-l face locuibil pentru sine şi familia sa.

Atât pârâta (…) cât şi reclamanţii (…) şi (…)au depus concluzii scrise la dosarul cauzei.

Asupra nulităţii hotărârii instanţei de fond, (…) a învederat împrejurarea că instanţa de fond competentă a soluţionat cauza, utilizând probele administrate mai întâi la Judecătoria Babadag, care era necompetentă din punct de vedere teritorial, fundamentându-şi această hotărâre pe preved. art.160 Cod proc.civilă, în mod eronat, întrucât aceste dispoziţii sunt aplicabile doar în situaţiile prev. de art.158 al.2 şi 3 Cod proc.civilă şi nu atunci când hotărârea instanţei de fond a fost casată de către instanţa de recurs.

În consecinţă, s-a solicitat casarea hotărârii ca nelegală, în vederea rejudecării cauzei, cu administrarea probelor în faţa instanţei legal investită.

Reclamanţii (…)şi (…) au învederat instanţei că excepţia de nulitate a hotărârii nu poate fi primită, întrucât nu întruneşte condiţiile prev. de Codul de proc.civilă, iar instanţa de fond a valorificat probele aflate la dosar care nu au fost contestate, singura problemă controversată fiind modalitatea de partajare a imobilului în cauză.

Examinând recursurile formulate, faţă de motivele de netemeinicie şi nelegalitate invocate, tribunalul apreciază ca fiind fondate, recursurile formulate de reclamanta (…) şi pârâtele (…) şi (…), numai în ceea ce priveşte criticile aduse hotărârii cu privire la modalitatea de partajare a imobilului.

Potrivit art.673 indice 9 Cod proc.civilă, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama , după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri, cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

În speţă, aşa cum s-a susţinut prin motivele de recurs, atât (…) cât şi (…) şi-au exprimat acordul ca imobilul for mulat din casă de locuit şi teren să fie atribuit în întregime moştenitoarei celei mai îndreptăţite, (…), care la rândul său, a solicitat atribuirea întregului imobil, cu obligaţia corespunzătoare de plată a sultelor către ceilalţi moştenitori.

De menţionat că recurenta (…) deţine de asemenea o cotă indiviză de 2/8 din imobil, la fel ca şi (…) şi (…), aceasta din urmă fiind de acord însă ca imobilul să fie atribuit recurentei pârâte (…).

Se mai ţine seama de împrejurarea că în intervalul de timp de la decesul autorilor (…) şi (…), (…) este singura dintre descendenţi care a efectuat anumite acte în ceea ce priveşte administrarea şi conservarea imobilului, prin încheierea de contracte de închiriere a imobilului aşa cum s-a demonstrat în cauză, prin înscrisurile de la filele 106 – 116 din dosarul nr.853/2006 al Judecătoriei Babadag.

De asemenea, pârâta (…) a declarat că disponibilitatea sa financiară, în sensul de a fi în măsură să plătească celorlalţi moştenitori contravaloarea sultelor acestora pentru a se evita înstrăinarea imobilului.

Prin declaraţia de notorietate (fila 123) s-a demonstrat că pârâta (…) a locuit împreună cu mama sa din anul 1970 şi că s-a îngrijit în mod exclusiv de către (…), s-a ocupat singură de înmormântarea mamei sale şi a avut în grijă celelalte obligaţii creştineşti faţă de ambii părinţi defuncţi.

Faţă de toate aceste criterii care vin în sprijinul dorinţei pârâtei (…) de a se atribui întreg imobilul, instanţa de recurs va modifica hotărârea pronunţată de Judecătoria Tulcea, în sensul de a-i atribui întreg imobilul casă de locuit şi teren aferent în suprafaţă de 3.390,50 mp, situat în oraşul Babadag, (…), judeţul Tulcea.

Drept consecinţă şi în baza disp.art.673 indice 10 Cod proc.civilă, va fi obligată această pârâtă la plata sumei totale de 55.113,696 lei, cu titlu de sultă către ceilalţi moştenitori astfel: câte 18.371,232 lei către reclamantul (…) şi pârâta (…) şi câte 9.985,16 lei către fiecare din reclamanţii (…)şi (…).

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate invocat prin recursul formulat de (…) şi (…), sub aspectul aplicării disp. art.160 Cod proc.civilă, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, întrucât, conform textului de procedură mai sus arătat, în cazul când o instanţă este necompetentă să soluţioneze cauza, dovezile care au fost administrate în faţa acestei instanţe, rămân câştigate judecăţii, iar instanţa competentă nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice.

Prin urmare, refacerea probelor administrate de către instanţa competentă, poate fi dispusă numai pentru motive întemeiate, regula fiind aceea că instanţa care rămâne competentă să soluţioneze cauza, va avea în vedere probele administrate de către instanţa în privinţa căreia s-a constatat necompetenţa de soluţionare a cererii.

În ceea ce priveşte recursul formulat de (…) şi (…), tribunalul consideră că acesta este nefondat, pentru aceleaşi considerente, întemeiate pe respectarea disp. art.673 indice 9 Cod proc.civilă, cu privire la criteriile avute în vedere la stabilirea modalităţii de ieşire din indiviziune a părţilor.

În baza disp. art.274 Cod proc.civilă, va fi obligat reclamantul – recurent (…) la plata sumei de 36 lei iar reclamantul recurent (…)la plata sumei de 23 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în fond şi în recurs către recurenta pârâtă

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro