404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Conflict de drepturi –reconstituire vechime

Dosar nr. 2128/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 60

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr.2128/88/2008 …. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr.112302/23.07.2008, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, solicitând anularea acesteia ca netemeinică şi nelegală şi obligarea intimatei la a emite o nouă decizie de pensionare.

În motivare, contestatorul a arătat că, a fost încadrat în muncă la data de 13.04.1964 şi a lucrat fără întrerupere până la data de 31.10.2002 când i s-a întocmit dosarul de pensionare ulterior respins.

A menţionat contestatorul că, în baza declaraţiei de asigurare nr.1762 din 23.08.2004 începând cu data de 01.08.2004 a început să cotizeze din nou până la data 01.07.2008 când în urma deciziei nr.112302 din 23.07.2008 s-a aprobat pensionarea sa.

Astfel, la un calcul sumar neincluzând cât a fost în armată, adică 1 an, 4 luni şi perioada de întrerupere 31 oct.2002 – 8.01.2004, 1 an şi 9 luni este egal cu 3 ani, 1 lună.

A mai menţionat contestatorul că, în decizia de pensie ar trebui să se ia în calcul cam 41 de ani, nu 38 cu reiese din aceasta.

Totodată a menţionat că perioada 1996 – 2002 s-a plătit cu ordine de plată prin BCR.

În dovedire, contestatorul a depus la dosar extras din carnetul său de muncă, nota de constatare nr.21462 din 17 oct.2002, situaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale – calcul majorări până la 31.03.2001, chitanţele nr.2876636 din 12.02.2008, nr.2879505/25.03.2008, nr.100838/24.04.2008, nr.102938/28.05.2008, nr.103955/17.06.2008, adeverinţa nr.123/26.05.2004, decizia nr.112302/23.07.2008 privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă, comunicare de modificare nr.2438/24.01.2006.

În apărare, intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că, adeverinţa nr.123/26.05.2004 eliberată de S.C….. S.A. Bucureşti nu a fost valorificată pentru următoarele m otive:

Art.164 alin.2 şi 3 din Legea nr.19/2000 stabileşte ca „La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă.

La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Pentru perioadele lucrate anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, punctajele anuale se calculează conform art.164 din Legea 19/2000”.

De asemenea, intimata a precizat că, OUG nr.4/2005 în Anexă stabileşte care sunt sporurile, indemnizaţiile şi majorările de retribuţii tarife, care potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor şi care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.

S-a arătat că OUG 4/2005 la pct.V din Anexă, precizează că sporurile prevăzute în Legea 49/1992, se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât şi pentru cele ulterioare datei de 1.04.1992.

Menţionează intimata că, potrivit pct.VI din Anexa la OUG 4/2005: „ adeverinţele prin care se dovedesc aceste sporuri cuprind:

– denumirea unităţii;

– perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;

– funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

– denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

– perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat;

– adeverinţele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii; precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii”.

În acest sens, intimata a arătat că, adeverinţa nr.123/26.05.2008 eliberată de S.C….. SA Bucureşti prezentată de reclamant, prin care se precizează că acesta a aîncasat spor de şantier şi spor de toxicitate în perioada 1965, 1966, 1967 şi 1968 nu poate fi valorificată la recalcularea punctajului mediu anual pentru că nu sunt respectate dispoziţiile OUG 4/2005 în ce priveşte temeiul legal al acordării sporului respectiv.

În ce priveşte sumele achitate de reclamant pentru perioada 01.08.2004 – 01.07.2008 cât acesta a avut declaraţie de asigurare depusă la CJP Tulcea conform art.6 din Legea 19/2000, intimata a arătat că, contestatorul, în perioada 01.08.2004 – 01.07.2008 a avut calitatea de asigurat conform art.5 alin.IV lit.a din Legea 19/2000 şi a depus declaraţie de asigurare conform art.6 din Legea 19/2000. Contribuţia individuală de asigurări sociale nu a fost achitată lunar aşa cum prevede art.,29 lit.c din Legea 19/2000 aceasta determinând calcularea de majorări de întârziere conform art.31 alin.1 din Legea 19/2000.

Astfel, a menţionat intimata, conform art.78 alin.1 din Legea 19/2000: punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului mediu brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.

Precizează intimata că, sumele achitate în anul 2008 conform evidenţei CJP şi care sunt identice cu cele din chitanţele precizate de reclamant, în total de 3406 lei nu reprezintă venitul asigurat al acestuia.

S-a mai arătat că, din Lista cronologică de încasări rezultă că, contestatorul în intervalul 25.01.2006 – 12.02.2008, nu a achitat contribuţia de asigurări sociale.

Menţionează intimata că, faţă de textele de lege invocate anterior, suma de 3406 lei achitată în cursul anului 2008 reprezintă contribuţii restante plus majorările de întârziere pentru anul 2006 şi 2007.

Totodată, s-a învederat că, având în vedere dispoziţiile art.78 alin.1 din Legea 19/2000, pentru perioada în care reclamantul a avut calitatea de asigurat s-a luat în considerare venitul asigurat din declaraţia de asigurare şi că, aceasta se regăseşte în adeverinţa nr.21590/26.06.2008 eliberată de CJP Tulcea.

În apărare, intimata a depus la dosar copii xerox după următoarele înscrisuri: solicitare de retragere a declaraţiei de asigurare, fişa financiară a contestatorului la data de 17.06.2008, declaraţie de asigurare conform Legii 19/2000,decizia nr.112302/23.07.2008, buletin de calcul 21590/23.06.2008, date privitoare la activitatea în muncă a contestatorului, punctajul anual al contestatorului, adeverinţa nr.21590/26.06.2008, cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă a contestatorului, înreg.sub nr.21590/23.06.2008, decizia nr.21987/23.10.2002, adeverinţa nr.123/26.05.2004, extras din carnetul de muncă al contestatorului, comunicare de modificare nr.1088 din 12.01.2005, comunicarea de modificare nr.4845 din 17.06.2008, documente asigurat 1481125364226, în ceea ce îl priveşte pe contestator.

La termenul din data de 5 nov.2008, contestatorul a depus la dosar copii xerox după adeverinţele nr.1802/20.05.2008, nr.167/17.06.2008, adresa nr.6504/14.04.2006, ordine de plată din data de 20.03.1997.

În cauză, intimata a formulat concluzii scrise.

Examinând contestaţia, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanţa urmează a reţine următoarele:

Prin decizia nr.112302/23.07.2008, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă, pentru un stagiu de cotizare realizat de 45 ani 5 luni şi 14 zile, din care 24 ani 9 luni şi 19 zile în grupa a II-a de muncă, 13 ani 3 luni 18 zile în condiţii normale, 1 an 4 luni 7 zile stagiu asimilat (armată) şi 6 ani stagiu aferent grupei a II-a de muncă.

Se reţine că la emiterea deciziei contestate, intimata nu a avut în vedere adeverinţa nr.123/26.05.2004 eliberată de …. SA, motivat de faptul că sporul de şantier şi sporul de toxicitate nu prezintă temei legal.

Potrivit prevederilor art.164 alin.2 şi 3 din Legea 19/2000:

„La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă.

La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Din adeverinţa nr.123/26.05.2008, eliberată de S.C. „….” S.A.Bucureşti aflată în copie la dosar, rezultă că, începând cu luna iulie 1965 şi până în luna decembrie 1965, cât şi în anul 1966 contestatorul a încasat spor de şantier, iar în perioadele ianuarie 1967 – iulie 1967 şi respectiv iunie 1968 – decembrie 1968, acesta a încasat spor de toxicitate.

Totodată, se reţine că în adeverinţa mai sus precizată s-a făcut menţiunea că sporurile respective au fost acordate în baza legislaţiei privind salarizarea, a contractului colectiv de muncă şi a contractului individual de muncă în vigoare la data acordării lor, extrase din arhiva unităţii, la care unitatea a plătit CAS pentru sumele respective.

Se reţine că, potrivit pct.5 din Anexa din OUG 4/2005, dintre sporurile cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, fac parte, în afară de cele menţionate de legea sus menţionată şi alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în legislaţia specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă.

Or, având în vedere că, din adeverinţa nr.123/26.05.2004 rezultă caracterul permanent al sporurilor de şantier şi de toxicitate încasate de contestator şi faţă de aceea că societatea care i-a eliberat adeverinţa S.C….. SABucureşti, a specificat sub semnătură şi ştampilă că, aceste sporuri i-au fost acordate în baza legislaţiei privind salarizarea şi a contractului individual al contestatorului, extrase din arhiva societăţii, instanţa reţine că, în speţă intimata, în mod greşit nu a luat în calcul la stabilirea pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă şi această adeverinţă.

Totodată, se constată că, aşa după cum rezultă din adeverinţa nr.1802/20.05.2008 emisă de S.C. „….”SA Bucureşti în perioada 24.02.1972 – 01.06.1973, contestatorul a beneficiat de spor acordat pentru munca prestată în timpul nopţii. Se precizează totodată în adeverinţă că temeiul legal în baza căruia a fost acordat acest spor este HCM 914/1968.

Potrivit adeverinţei nr.167/17.06.2008, emisă de …. Tulcea SA, în perioada ianuarie 1980 – decembrie 1981, contestatorul a beneficiat de spor de vechime, ca spor cu caracter permanent prevăzut în contractul său individual de muncă şi inclus în salariul brut înregistrat în statul de plată, pentru care unitatea a calculat şi virat CAS şi PS.

Aşa fiind, instanţa reţine că şi în ceea ce priveşte adeverinţa nr.1802/20.05.2008 eliberată de S.C. „….” SA Bucureşti şi adeverinţa nr.167 din 17.06.2008, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.164 alin.2 şi 3 din Legea 19/2000, cât şi cele prevăzute de pct.5 şi 6 din Anexa la OUG nr.4/2005, mai sus citate.

Aşa fiind, instanţa va anula decizia nr.112302/23.07.2008, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea şi va obliga intimata să emită o nouă decizie de pesionare şi să recalculeze pensia contestatorului, luând în considerare şi adeverinţele nr.167/17.06.2008, emisă de S.C. „….” Tulcea SA, nr.1802/20.05.2008, emisă de S.C. „…. SA Bucureşti şi nr.123/26.05.2004, emisă de S.C. ….” SA Bucureşti.

Cu privire la capătul de cerere prin care contestatorul a solicitat luarea în considerare la recalcularea pensiei a perioadei 1.08.2004 – 1.07.2008, instanţa urmează a reţine următoarele;

Aşa după cum rezultă din declaraţia de asigurare nr.1762/23.08.2004 şi din solicitarea de retragere a declaraţiei de asigurare nr.4846 din 17.06.2008, în perioada 01.08.2004 – 01.07.2008, contestatorul a avut calitatea de asigurat, conform art.5 alin.1 pct.IV lit.a) din Legea 19/2000, în calitate de asociat unic, acesta depunând declaraţie de asigurare conform art.6 din Legea 19/2000.

Conform prevederilor art.29 lit.c din Legea 19/2000:

Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art.5 alin.(1) pct.IV şi V şi alin.2.

Potrivit prevederilor art.78 alin.1 din Legea 19/2000 „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile, adaosurile, sau, după caz a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice”

Din lista cronologică de încasări aflată la dosar rezultă că, în ceea ce îl priveşte pe contestator în perioada 25.01.2006 – 12.02.2008, nu a achitat contribuţia de asigurări sociale.

Suma achitată de contestator în anul 2008, conform listei cronologice de documente de asigurare, în baza chitanţelor nr.2876636/12.02.2008; nr.2879505/25.03.2008, nr.100838/24.04.2008; nr.102938/28.05.2008 şi nr.103955 din 17.06.2008, în cuantum de 3406, nu reprezintă venitul asigurat al acestuia, în condiţiile în care venitul asigurat al contestatorului este în cuantum de 318 lei, aşa cupă cum rezultă acesta atât din comunicarea de modificare nr.4845/17.06.2008, cât şi din adeverinţa nr.21590/26.06.2008, eliberate de către intimată.

Analizând înscrisurile menţionate mai sus raportat la dispoziţiile legale citate, se constată că, de fapt suma de 3406 lei, achitată de contestator în anul 2008, reprezintă contribuţii restante şi majorări de întârziere pentru anii 2006 şi 2007.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează să respingă capătul de cerere privind luarea în considerare la recalcularea pensiei a perioadei 1.08.2004 – 1.07.2008, cât contestatorul a avut declaraţia de asigurare la Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, precum şi a ordinelor de plată depuse la dosar, ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro