404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Recurs –Pretenţii civile

Dosar nr.1178/179/2007

DECIZIA CIVILĂ NR.83

Şedinţa publică din data de 05 februarie 2009

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Babadag sub nr. 1178/179/2008 reclamantul ……. a chemat în judecată pe pârâtul ……. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale cu cheltuieli de judecată .

Pârâtul prin întâmpinare, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii principale ca netemeinică, iar prin cerere reconvenţională a solicitat obligarea reclamantului-pârât la plata daunelor morale în cuantum de 20.000 lei, cu obligarea şi la plata cheltuielilor de judecată aferente .

Prin sentinţa civilă nr.755/15 oct.2008 Judecătoria Babadag a respins acţiunea principală a reclamantului ……. şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul reconvenient, ca nefondate.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Evaluând materialul probator administrat în cauză , atât asupra cererii principale , cât şi cu privire la cererea reconvenţională s-a apreciat că, în cauză nu sunt întrunite condiţiile generale pentru angajarea răspunderii civile delictuale raportat la împrejurările speţei .

Potrivit prevederile art.998 cod civil , „ orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu , obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat , a-l repara ” pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală în sarcina unei persoane , este necesar a fi îndeplinite mai multe cerinţe : existenţa unui fapte ilicite a unui raport de cauzalitate între acestea , existenţa vinovăţiei celui care a determinat prejudiciul .

Faţă de specificul cauzei deduse judecăţii, aceste cerinţe s-a apreciat că nu sunt întrunite cumulativ pentru antrenarea răspunderii civile delictuale .

În cauză este de subliniat că urmare nefinalizării precontractului de vânzare-cumpărare intervenit între părţi, cu privire la înstrăinarea unui teren, pârâtul a recurs la chemarea în judecată a reclamantului în speţă pentru pronunţarea rezoluţiunii antecontractului de vânzare-cumpărare, citarea reclamantului făcându-se la domiciliul precizat de acesta în antecontractul încheiat între părţi, reclamantul avându-şi domiciliul în Bucureşti .

Ulterior, reclamantul a promovat recurs împotriva hotărârii judecătoreşti, invocând judecarea cauzei cu încălcarea procedurii de citare, reclamantul schimbându-şi ulterior domiciliul în Tulcea.

Cu ocazia soluţionării căii de atac reclamantul a depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică, acesta neaducând însă la cunoştinţa pârâtului modul de îndeplinire a mandatului dat de către pârât.

Această problematică litigioasă dintre părţi a determinat o implicare emoţională, stare ce s-a acutizat şi activat pe fondul dezbaterilor în ziua judecării cauzei, martorii ……. , ……. declarând că pârâtul a făcut afirmaţia susţinută de către reclamant la ieşirea din sala de judecată pe fondul stării emoţionale generată de faza dezbaterilor în şedinţa de judecată .

Martorul ……. a învederat că nu a perceput incidentul susţinut de pârât a se fi petrecut pe scările Tribunalului Tulcea, pârâtul susţinând că a fost împins de către reclamant şi că a replicat expresia reţinută mai sus doar la afirmaţia făcută de către reclamant .

Din depoziţiile martorilor audiaţi la cererea pârâtului reiese că există nemulţumiri cu privire la modul de încheiere a tranzacţiilor de înstrăinare manifestate şi de alte persoane faţă de reclamant, ca urmare a nefinalizării actelor de înstrăinare, învederând că pârâtul nu a îndemnat alte persoane să nu încheie tranzacţii cu reclamantul şi nu a creat o atmosferă potrivnică faţă de acesta .

Raportat la împrejurările speţei, problematica litigioasă existentă între acestea şi atitudinea părţilor în producerea acesteia , se apreciază că nu se justifică îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale invocate de către părţi , nefăcându-se dovada întrunirii cerinţelor prevăzute pentru antrenarea răspunderii civile delictuale , afirmaţia pârâtului pe fondul stării emoţionale necontrolate , creată de atmosfera tensionată răsfrântă în şedinţa de judecată neputându-se reţine că se poate materializa într-un prejudiciu , nedovedindu-se atingerile pretins aduse .

Susţinerile reclamantului cu privire la pretinsul prejudiciu suferit ca urmare a imposibilităţii intermedierii vânzării de terenuri , generat de pretinsa atmosferă potrivnică creată de pârât este lipsită de fundament şi nesusţinută de nicio dovadă care să concretizeze existenţa prejudiciului pretins .

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională , s-a apreciat că nu se poate reţine existenţa îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale .

Pârâtul a susţinut că prin atitudinea sa şi prin promovarea plângerilor adresate organelor îndrituite reclamantul i-a cauzat prejudiciul pretins .

Promovarea unei căi de atac sau plângerile susţinute a fi adresate organelor de poliţie nu pot fi interpretate prin ele însele ca fără îndeplinirea cumulativă a condiţiilor privind prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei sau a culpei, ca reprezentând o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale care să angajeze răspunderea în condiţiile codului civil .

Exercitarea dreptului constituţional al accesului liber la justiţie nu poate fi calificat drept o faptă ilicită , în lipsa unui minim de probe care să justifice chiar prejudiciul moral , motiv pentru care cererea nu poate fi primită .

Abuzul de drept presupune în primul rând existenţa unui drept subiectiv a cărui exercitare se realizează prin depăşirea limitelor sale interne, prin deturnarea scopului economic şi social pentru care a fost recunoscut şi prin rea-credinţă .

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal a formulat recurs reclamantul ……., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată în esenţă recurentul că, între el şi intimat au existat raporturi de colaborare cu privire la vânzarea unor suprafeţe de teren extravilan de la diferite persoane din localitatea Făgăraşu Nou şi cărora intimatul le reţinea comision de intermediere.

Pe fondul unui litigiu aflat pe rolul acestei instanţe, la data de 10 oct.2007, intimatul i-a adresat expresii jignitoare, auzite şi de către completul de judecată.

Mai mult, intimatul pârât l-a denigrat pe recurent în localitatea Făgăraşu Nou, afirmând în faţa cetăţenilor că este escroc şi mincinos, îndemnându-i să nu mai încheie tranzacţii cu recurentul.

Aceste afirmaţii au adus grave prejudicii imaginii şi integrităţii morale a recurentului, astfel încât o mare parte dintre locuitorii Făgăraşului Nou au revocat procurile de vânzare.

Precizează că i-a fost încălcat dreptul la onoare şi la reputaţie prevăzute de legislaţia civilă şi de art.54 lit. c şi d din Decretul 51/1954.

Cu probele administrate la instanţa de fond, apreciază recurentul că şi-a dovedit acţiunea.

Examinând hotărârea atacată, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, se reţine că recursul este neîntemeiat.

Potrivit prevederilor ar.998 Cod civil, „Orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărei greşeală s-a ocazionat, a-l repara”.

Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală în sarcina unei persoane este necesar a fi îndeplinite mai multe cerinţe: existenţa unei fapte ilicite a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între acestea, existenţa vinovăţiei celui care a determinat prejudiciul.

Din analiza probelor administrate în cauză, se reţine că nu sunt întrunite condiţiile generale pentru angajarea răspunderii civile delictuale raportat la împrejurările speţei.

Problematica litigioasă dintre părţi a determinat o implicare emoţională, stare ce s-a acutizat şi activat pe fondul dezbaterilor în ziua judecării cauzei, martorii ……. şi ……. declarând că pârâtul a făcut afirmaţia susţinută de către recurentul reclamant la ieşirea din sala de judecată, pe fondul stării emoţionale generate de faza dezbaterilor în şedinţa de judecată.

Martorii audiaţi la cererea intimatului pârât au arătat că există nemulţumiri cu privire la modul de încheiere al tranzacţiilor de înstrăinare manifestate şi de alte persoane faţă de recurent, urmare nefinalizării actelor de înstrăinare şi arătând că nu intimatul este cel care a îndemnat alte persoane să nu încheie tranzacţii cu recurentul şi nu va creat o atmosferă potrivnică faţă de acesta.

Pe cale de consecinţă, având în vedere problematica litigioasă existentă între părţi, atmosfera tensionată existentă în şedinţa de judecată, nu justifică îndeplinirea condiţiilor răspunderi civile delictuale, nu se poate reţine că se poate materializa într-un prejudiciu, nefiind dovedite atingerile pretins aduse.

Susţinerile recurentului cu privire la prejudiciul suferit urmare imposibilităţii intermedierii vânzării de terenuri, generat de atmosfera pretins potrivnică creată de către intimat, este lipsită de fundament şi nesusţinută de nici o dovadă.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că, exercitarea dreptului constituţional al accesului liber la justiţie nu poate fi calificată drept o faptă ilicită, în lipsa unor probe care să justifice chiar prejudiciul moral.

Abuzul de drept presupune existenţa unui drept subiectiv a cărui exercitare se realizează prin depăşirea limitelor sale interne, prin deturnarea scopului economic şi social pentru care a fost recunoscut prin rea credinţă.

Pentru aceste considerente, hotărârea instanţei de fond fiind temeinică şi legală, urmează a respinge recursul, ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro