404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Recurs- Partaj bunuri comune

Dosar nr. 1067/179/2007

DECIZIE CIVILĂ Nr. 128

Şedinţa publică de la 13 Februarie 2009

Referitor la recursul declarat de recurentul ………., împotriva Sentinţei civile nr. 729 din 02.10.2008 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul cu nr. 1067/179/2007, tribunalul reţine următoarele :

Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag, reclamanta ………. a chemat în judecată pe pârâtul ………. solicitând desfacerea căsătoriei şi partajarea în cote de 1/2 pentru fiecare a apartamentului situat în ………….

În motivarea acţiunii, reclamanta a învederat că este despărţită de pârât din anul 1996, când acesta a părăsit domiciliul conjugal şi a intrat în relaţii de concubinaj cu o altă femeie şi că este de acord cu desfacerea căsătoriei fără a se mai stabili culpa uneia dintre părţi şi fără motivarea hotărârii dacă pârâtul consimte la această modalitate de desfacere a căsătoriei.

A mai precizat reclamanta că suferă de o maladie psihică cronică ireversibilă şi a fost părăsită de pârât atunci când avea cel mai mult nevoie de sprijin .

În ceea ce priveşte partajul, reclamanta a arătat că solicită atribuirea în natură a apartamentului în care locuieşte cu mama ei, care este în vârstă şi bolnavă şi că nu cunoaşte prin ce mijloace acest apartament care era închiriat pe numele părinţilor ei a ajuns să fie închiriat pe numele pârâtului cu opt zile înainte de a fi cumpărat, mama ei nu şi-a dat acordul la schimbarea titularului contractului de închiriere fiind posibil ca aceasta să intervină în proces pentru a-şi apăra dreptul cu privire la acest apartament în care locuieşte de peste 50 de ani.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 37 alin. 2, 38, 40 alin. 3 , 36 , Codul Familiei, art. 607 şi următoarele 673 şi următoarele Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a arătat că înţelege să se folosească de proba cu acte , martori , interogatoriu pentru partaj , expertiză tehnică , depunând la dosar copie de pe contractul de vânzare-cumpărare nr. 390/1.08.1991.

Având în vedere că ………. suferă de handicap grav – I , conform adresei nr. 1348/07.06.2006 eliberată de Consiliul Judeţean Tulcea s-a solicitat Primăriei oraş Babadag – Serviciul Autoritate Tutelară – numirea unui curator pentru aceasta, iar prin Dispoziţia nr. 3786/2007 s-a instituit curatelă asupra bolnavei ………. născută la data de …… fiind desemnat curator ….., cu domiciliul în ……, pentru a o reprezenta în faţa instanţei de judecată Babadag pe bolnava ………. .

Pârâtul ………. a formulat întâmpinare -cerere reconvenţională, la acţiunea formulată de reclamanta ………. învederând că este de acord cu desfacerea căsătoriei fără a se stabili culpa uneia dintre părţi şi fără motivarea acesteia, nedorind să dezvolte motivele ce au dus la destrămarea relaţiilor de familie.

În ceea ce priveşte apartamentul situat în ……, pârâtul a solicitat ca acesta să-i fie lui încredinţat motivat de faptul că este singurul ce a contribuit la achiziţionarea acestuia , mama reclamantei neavând nici o contribuţie la dobândirea lui .

A mai învederat reconvenientul că apartamentul a fost cumpărat în rate în baza unui credit contractat de către el şi ale cărui rate au fost achitate în exclusivitate de el. Pârâta nu a lucrat niciodată , nu a realizat venituri sub nici o formă, el fiind singura persoană ce asigura cele necesare pentru gospodărirea familiei ( lemne , cheltuieli casnice , apă , canal , etc.) şi pentru un trai decent .

Pârâtul a solicitat ca în urma probatoriului ce va fi administrat în cauză să se constate că el are o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea apartamentului , respectiv cota de 2/3 , restul de 1/3 fiind cota de contribuţie a reclamantei şi a-i fi lui atribuit apartamentul urmând să achite contravaloarea cotei de 1/3 din valoarea acestuia cu precizarea că este deacord ca în condiţiile în care reclamanta îi va face o ofertă reală şi serioasă cu privire la apartament , să încheie o tranzacţie în vederea stingerii procesului de partaj .

În cauză, ……, a formulat cerere de intervenţie la acţiunea de partaj bunuri comune a soţilor ………. şi ………. , solicitând constatarea nulităţii absolute a contractului de închiriere nr.316/18.07.1991 şi a contractului de vânzare – cumpărare nr.390/01.08.1991 încheiat între fostul R.A.G.C.L. Babadag şi soţii ………. şi ………. , privind apartamentul ce constituie obiectul partajului , în cauză solicitând a fi citată ca pârâtă şi ……..

În motivarea cererii intervenienta ……. a învederat că apartamentul în litigiu a fost locuit de ea şi defunctul său soţ ……. în temeiul contractului de închiriere nr.27/12.08.1964,iar după decesul soţului ea a rămas în continuare titulară a contractului de închiriere a apartamentului în care locuieşte de peste 50 de ani .

A mai arătat intervenienta că nu cunoaşte în ce împrejurări pârâtul ………. a reuşit să încheie contractul de închiriere pe numele său atâta timp cât ea nu a renunţat la contractul de închiriere şi nu şi-a dat acordul cu privire la schimbarea titularului acestui contract , fiind mai mult decât evident că acest lucru nu s-a putut realiza decât prin fraudarea legii, întrucât pe contract nu există semnătura fiicei sale ………. .

În contextul celor arătate, intervenienta …….. a solicitat constatarea nulităţii celor două contracte şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Întrucât soluţionarea acţiunii de partaj , cererea reconvenţională şi cererea de intervenţie atârnau la rezolvarea cererii privind desfacerea căsătoriei, situaţie care conducea la tergiversarea judecăţii acesteia , prima instanţa a disjuns acţiunea de desfacerea căsătoriei de cea de partaj bunuri comune şi de cererea de intervenţie .

Prin sentinţa civilă nr.582 din 25 octombrie 2007 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. 811/179/2007 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de părţi la data de 17 ianuarie 1981 şi înregistrată sub nr.2 din 17 ianuarie 1981 în Registrul de stare civilă la fostul Consiliu Popular al oraş Babadag , prin acordul părţilor.

Pârâtul ………. a formulat întâmpinare la cererea de intervenţie formulată de …….

La termenul de judecată din data de 29 nov.2007, instanţa de fond a solicitat de la Primăria oraş Babadag şi SC……. să comunice dacă în evidenţa acesteia există vreo cerere de schimbare a titularului de contract de închiriere privind imobilul situat în ……. , respectiv dacă în anul 1991 …….. a făcut o cerere de schimbare a contractului de închiriere de la ……. şi ………. , sens în care se solicită a fi comunicată o copie de pe această cerere.

Cu adresa nr. 11612/07.12.2008 Primăria Babadag a comunicat că în urma verificărilor efectuate ……. nu figurează cu nici o cerere de schimbare a titularului de contract de închiriere privind imobilul situat în ……., înregistrată la Primăria Babadag în anul 1991 , iar ……. a comunicat cu adresa nr. 1276/10.10.2007 că nu există nici o cerere făcută de d-na ……. , pentru schimbarea contractului de închiriere de la …… la ………. , de asemenea menţionează că schimbarea contractului de închiriere s-a făcut în urma unui act primit de la Primăria Babadag , act ce l-au anexat în copie .

Prin sentinţa civilă nr. 729 din 02.10.2008 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul cu nr. 1067/179/2007 a fost admisa acţiunea formulată de reclamanta ………. pentru partaj bunuri comune.

Totodată a fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reconvenient ………. pentru partaj bunuri comune şi a respins cererea de intervenţie formulată de intervenienta ……. pentru constatarea nulităţii absolute contract de închiriere şi contract de vânzare cumpărare.

Judecătoria Babadag a constatat că părţile au dobândit în cotă de 1/2 fiecare, un apartament situat în ……., în valoare de 73231,6 lei, conform raportului de expertiză …… , a dispus partajarea apartamentului în cotă de 1/2 fiecare prin atribuirea acestuia ,reclamantei şi a obligat reclamanta la plata sumei de 36615,8 lei cu titlu de sultă către pârât.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că din declaraţia martorului …….. , reiese că a fost vecin de apartament cu acestea din anul 1980 , iar familia …… a locuit în acest apartament de când s-a dat blocul în folosinţă , cu mult înainte de a se muta el în acel bloc , iar ……. , defunctul soţ al intervenientei era titularul contractului de închiriere.

A mai declarat martorul că nu cunoaşte şi nici nu a auzit ca titularul contractului de închiriere să fi fost schimbat din ……. în ………. şi ……. şi nici pârâtul nu i-a spus că ar fi cumpărat apartamentul în discuţie.

Martora ……. , propusă de intervenientă a declarat că locuieşte în acelaşi bloc cu intervenienta dar la scări diferite , ea mutându-se în acel bloc în anul 1968 , iar intervenienta era deja locatar al blocului.

A mai declarat martora că îl cunoaşte pe pârât şi ştie că acesta căsătorindu-se cu fiica intervenientei a locuit în apartamentul în litigiu câţiva ani dar nu poate preciza câţi .

Martora mai arată că ştie că după ce s-a îmbolnăvit reclamanta , pârâtul a plecat din apartament părăsind-o pe aceasta şi până la acest proces toţi vecinii au cunoscut că ……. este proprietara apartamentului .

A mai reţinut prima instanţă că pârâtul ………. a administrat de asemenea proba testimonială cu martorii …… , ……. şi ……..

Martora ……. a declarat că îl cunoaşte pe pârât şi ştie că acesta a locuit la ………. şi lucra la Fabrica de Zahăr , pârâtul fiind soţul reclamantei.

A mai declarat martora că soţul său şi pârâtul erau prieteni şi lucrau la aceeaşi întreprindere , iar de la pârât ştie că în anul 1991 , acesta vroia să cumpere apartamentul intervenientei , iar aceasta spunea că trebuie să fie schimbat titularul contractului de închiriere din ……. în ………. pentru a cumpăra acest apartament.

Fiind prieteni de familie cu familia ……, aşa a aflat că aceştia vor să cumpere acest apartament , tot în acea perioadă îl auzea pe pârât că o aştepta pe ………. să vină de la Constanţa pentru a întocmi actele în vederea cumpărării apartamentului , să semneze actul de schimbare a titularului contractului de închiriere din ….. în ……. După o perioadă pârâtul i-a spus că soacra sa a venit în Babadag şi a semnat actele pentru schimbarea contractului de închiriere , la vremea respectivă ………. era sănătoasă psihic , aceasta s-a îmbolnăvit prin anii 1995-1996 .

Martorul ………. a declarat că le cunoaşte pe ambele părţi , iar ………. a lucrat cu el la Fabrica de Zahăr şi cunoaşte că reclamanta nu a avut niciodată serviciu.

Mai arată martorul că familia ……. a locuit într-un apartament în oraşul Babadag , apartament ce l-au cumpărat dar nu ştie de unde , ştie doar că m pârâtul era cel care achita ratele întrucât i se opreau banii pe ştatul de plată. De asemenea arată că el a fost în casa părţilor şi ştie că acolo mai locuia şi mama reclamantei , dar aceasta a fost plecată câţiva ani de zile la Constanţa , iar pârâtul a început să achite ratele la apartament în anul 1991 şi tot în acelaşi an a văzut că soacra acestuia era plecată la Constanţa.

A mai arătat martorul că fiind coleg şi prieten cu pârâtul a mers des în casa părţile dar nu poate preciza cu exactitate de câte ori , dar crede că apartamentul era format din două camere şi o bucătărie , dar el stătea mai mult la bucătărie atunci când mergea în casa părţilor.

Martorul ………. a arătat că înscrisul de la pagina 13 din dosar , îşi aminteşte că a fost primit de el , îşi recunoaşte semnătura , iar cealaltă semnătură aparţine numitului ….. , care era la vremea respectivă primarul oraşului Babadag.

A mai declarat martorul că nu poate spune cu certitudine dacă a văzut-o pe ………. că a venit la Comunale pentru a solicita schimbarea contractului de închiriere de pe numele soţului său pe numele familiei ………. şi …… , iar în legătură cu actul de la pagina 13 , menţionează că aşa obişnuia primarul ……. să trimită la Comunale.

De asemenea a mai arată că nu-şi aminteşte în ce condiţii s-a schimbat contractul de închiriere de pe numele de ….. pe numele de …… , dacă ar fi existat vreo cerere din partea familiei ….. în acest sens , cererea trebuia să existe , să fie înregistrată şi la comunale . În asemenea situaţii se întocmea un dosar , iar o asemenea cerere era ataşată dosarului.

Martorul a mai arătat că atunci când a precizat că aşa era uzanţa primarului de a trimite bileţele conform celui de la pagina 13 , nu s-a referit numai la schimbarea contractelor de închiriere , menţionând de asemenea că în anul 1994 a suferit un accident vascular , iar memoria sa a fost afectată , astfel că nu îşi aduce aminte anumite lucruri petrecute în anii anteriori.

Crede că la vremea respectivă a considerat că era necesar un număr de înregistrare de la primărie de aceea a făcut acea menţiune pe actul de la fila 13 , dar de obicei asemenea bileţele ce îi erau trimise nu era înregistrate la primărie, erau înregistrate doar actele oficiale.

A mai declarat martorul că nu ar fi scris acel bilet către numitul ……., dacă ………. şi fiica sa ………. nu ar fi venit la el pentru a-şi da acceptul , dar acest aviz al său nu era suficient pentru a schimba contractul de închiriere , era necesară şi o declaraţie a persoanei care era de acord cu schimbarea contractului de închiriere. Martorul revine şi arată că declaraţia era de fapt o cerere în acest sens care era semnată de persoana respectivă şi datată , cererea era făcută la Comunale şi aceea trebuia să apară în dosarul de închiriere .

După emiterea biletelor cum este cel de la pagina 13 din dosar , schimbare titularului contractului de închiriere se făcea în maniera în care a expus-o mai sus şi precizează încă o dată că fără un asemenea bilet din partea sa nu se opera schimbarea contractului de închiriere de la o persoană la altă persoană.

Au recurs la această modalitate de eliberare a respectivelor bilete către Directorul de la comunale pentru că a existat un precedent când unei persoane i s-a încheiat contract de închiriere pentru acelaşi apartament , ce a fost vândut ulterior.

La cererea reclamantei , în cauză s-a întocmit de expert ……. un raport de expertiză având ca obiective – evaluarea imobilului situat în ……., dacă acesta este comod partajabil în natură iar în caz contrar stabilirea de sulte corespunzătoare.

Raportul de expertiză a concluzionat că , apartamentul în litigiu are o valoare de circulaţie de 71.000 RON ( 19.166 euro) aşa cum s-a detaliat la cap. H, mai ales ca urmare a suprafeţei utile mici şi a uzurii normate de 60 % – comparată cu a blocurilor de apartamente construite după 1977 , cu valori de circulaţie mai mari , aşa cum s-a consemnat în anexa 1 , prin extrase din ofertele achiziţiilor imobiliare .

Apartamentul nu este comod partajabil în natură fiind prevăzut cu o singură intrare comună – dar şi pentru că are o singură baie şi o singură bucătărie.

În condiţiile în care ………. , nedând curs convocării nu s-a prezentat la măsurători , deci nu este interesat de ieşirea din indiviziune , expertul a propus ca apartamentul să rămână în continuare în folosinţa exclusivă a reclamantei , pârâtul ………. urmând să beneficieze de o sultă de egalizare de jumătate din valoarea de circulaţie , adică 35.000 lei Ron.

A mai menţionat expertul că la data măsurătorilor , apartamentul era folosit de reclamantă ( paralizată general şi în imposibilitate de a vorbi ) şi de mama sa în vârstă şi de asemenea aproape în imposibilitatea de a se mişca şi 8 ore zilnice asistenta personală a reclamantei d-na ……. , ce l-a ajutat la măsurători.

La termenul de judecată din data de 06 martie 2008 s-a admis de instanţă , la propunerea pârâtului – reconvenient efectuarea unei noi expertize fiind numit pentru efectuarea expertizei , expert …….. , expertiză ce a avut ca obiective evaluarea imobilului situat în ……. , dacă acesta este comod partajabil în natură , dacă nu , stabilirea de sulte corespunzătoare.

Din expertiza efectuată în cauză de expert …….. se reţine că , apartamentul supus expertizei se găseşte la …….. , care este o structură de Tip P+ 2E şi a fost pus în folosinţă în anul 1964 .

Atât apartamentul cât şi blocul se prezintă nesatisfăcător , ambele având nevoie de intervenţii serioase de igienizare şi renovare ,apartamentul care este un apartament cu trei camere , cu încălzire cu sobe cu lemn , se prezintă neîngrijit , având mai multe defecţiuni şi anume : pardoselile din camere ( din parchet ) sunt deteriorate şi în mare parte trebuie înlocuire ; tâmplăria exterioară este învechită , nu mai asigură etanşeitatea şi ar trebui înlocuită , dacă nu măcar reparată ; în dormitorul cu vedere în curtea interioară , aflat la rostul dintre tronsoane , din cauza defecţiunii de la rost , 3/4 din tavan şi perete exterior are igrasie şi mucegai ; instalaţiile sanitare din baie sunt învechite şi curg .

Conform situaţiei din teren , apartamentul nu este comod partajabil în natură , întrucât nu se pot asigura intrări separate , în concluzie se va apela la sulte

În urma măsurătorilor a rezultat o suprafaţă utilă de 57,94 mp egală cu cea din actul de vânzare-cumpărare , iar valoarea de circulaţie a apartamentului a fost stabilită la suma de 73.231,6 lei Ron – 20.007,5 euro – 1 euro – 3,6602 lei Ron , iar conform cotelor de 1/2 , sulta a fost stabilită la valoarea de 36.615,8 lei Ron.

A mai constatat prima instanţă că pârâtul – reconvenient a solicitat partajarea apartamentului situat în ……., iar acesta să-i fie atribuit considerând că are o contribuţie mai mare la dobândirea lui , respectiv cota de 2/3 , iar restul de 1/3 fiind cota de contribuţie a reclamantei fiind astfel de acord să-i achite acesteia sultă proporţională cu cota de 1/3 din valoarea apartamentului .

Pârâtul – reconvenient nu a făcut dovada indubitabilă a contribuţiei sale de 2/3 la achiziţionarea bunurilor comune .

Potrivit art. 30 al. 1 din Cod Fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt de la data dobândirii lor , bunuri comune ale soţilor.

Regimul comunităţii de bunuri instituit de Codul Familiei este obligatoriu.

Contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune trebuie să fie înţeleasă nu numai sub forma activităţilor direct producătoare de venituri , ci şi munca depusă de femeie în cadrul gospodăriei , realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor gospodăreşti , întrucât şi această activitate constituie , în mod indirect , o contribuţie la dobândirea lor.

Cum cota pârâtului nu a fost stabilită cu certitudine , atunci operează prezumţia comunităţii de bunuri.

Reclamanta a solicitat atribuirea în natură a apartamentului în care locuieşte cu mama sa , care este în vârstă şi bolnavă.

Din probele administrare a rezultat că şi reclamanta are probleme de sănătate având un grad de handicap grav -I- ,motiv pentru care instanţa constată că ………. are mai multă nevoie de acest apartament decât pârâtul, motiv pentru care instanţa va dispune partajarea apartamentului în cotă de 1/2 fiecare prin atribuirea acestuia ,reclamantei , cu obligarea sa la plata sumei de 36615,8 lei cu titlu de sultă către pârât.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de ………. , deşi aceasta a susţinut că nu şi-a dat acordul pentru schimbarea titularului contractului de închiriere de la ……. la ………. motiv pentru care a şi solicitat constatarea nulităţii acestui contract precum şi a contractului de vânzare cumpărare nr.390/1991 încheiat între fostul RAGCL Babadag şi soţii ………. şi ……. , susţinerile sale sunt infirmate de acel înscris ce a emanat de la fostul primar al oraşului Babadag ,de la acea vreme , ……. care şi-a dat acordul pentru schimbarea titularului contractului de închiriere , titular urmând a deveni ………. şi ………. , act ce se coroborează şi cu declaraţia numitului ……… , care fiind audiat în şedinţa de judecată din data de 25 septembrie 2008 , în calitate de martor , a relatat că a emis acel bilet către directorul RAGCL , de la acea vreme ,………. , pentru că a existat o înţelegere între el şi ………. ca în cazul schimbului titularului unui contract de închiriere acesta să se facă doar cu avizul său favorabil .

Instanţa de fond a considerat că , dacă susţinerile intervenientei ar fi veridice în sensul că nu şi-a dat acordul pentru încheierea celor două contracte de închiriere nr. 316/1991 şi de vânzare-cumpărare nr.390/1991, nu se explică de ce pe contractul de închiriere nr.316/1991 , precum şi pe contractul de vânzare cumpărare a apartamentului semnează la chiriaşi şi la cumpărător reclamanta ………. , fiica intervenientei .

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâtul ………., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, s-a arătat că Judecătoria Babadag a apreciat în mod greşit că la achiziţionarea apartamentului părţile au avut o cotă de contribuţie egală , în cauză fiind incidente prezumţia comunităţii de bunuri.

S-a mai arătat că apartamentul a fost achiziţionat de către pârât cu credit în rate fiind plătit în întregime de către acest, aspecte de care prim instanţă nu a ţinut seamă.

S-a mai arătat că instanţa de fond nu avea nevoie de expertiză care să cuantifice sumele plătite de către pârât după despărţirea în fapt, ci trebuia să aprecieze cât din valoarea imobilului reprezenta contribuţia materială a reclamantei-intimate.

În al doilea rând, s-a criticat faptul că Judecătoria Babadag a ajuns la concluzia greşită că apartamentul trebuia atribuit intimatei-reclamante invocându-se considerente umanitare.

Totodată, s-a arătat că intimata nu va avea de unde să plătească sulta de 36.615,8 lei, putându-se ajunge la vânzarea imobilului cu o valoare mult mai scăzută decât cea din raportul de expertiză

Analizând recursul, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente :

Astfel, în mod corect prima instanţă a apreciat că în cadrul regimului comunităţii de bunuri reglementat de art. 30 al. 1 Codul familiei, contribuţia soţilor trebuie să fie înţeleasă nu numai sub forma activităţilor direct producătoare de venituri ci şi munca depusă de reclamanta ………. în cadrul gospodăriei prin realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor casnice.

Totodată, susţinerea pârâtului recurent că pentru achitarea apartamentului a contractat un credit nu a fost confirmată situaţia fiind la fel şi în cazul susţinerii privind plata ratelor de către pârât, inclusiv după despărţirea în fapt de reclamantă.

Având în vedere că pârâtul nu a făcut dovada certă a contribuţiei sale de 2/3 la achiziţionarea imobilului, tribunalul constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect contribuţia celor 2 părţi de 1/2 fiecare.

Referitor la cea de a doua critică invocată în recurs, în sensul că apartamentul trebuia atribuit pârâtului, tribunalul constată că şi aceasta este nefondată.

Astfel, în mod legal s-a apreciat de către judecătorul fondului că reclamanta intimată ………. are probleme de sănătate grave, fiind încadrată în grad de handicap 1, fapt pentru care în mod corect s-a dispus atribuirea imobilului către intimată.

Referitor la acordarea sultei în favoarea pârâtului în sumă de 36.615,8 lei, tribunalul constată că aceasta a fost stabilită în urma unei expertize de evaluare a imobilului reprezentând o sumă care a fost calculată în raport de valoarea de circulaţie a apartamentului partajat.

În aceste condiţii, se observă că sentinţa atacată este legală şi temeinică, fapt pentru care recursul va fi respins ca nefondat.

Deşi recurentul pârât a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, depunând o chitanţă care atestă plata sumei de 800lei reprezentând onorariu apărător ales şi taxa de timbru aferentă, tribunalul nu poate acorda aceste sume, având în vedere că recurentul este cel care a căzut în pretenţii.

Urmare a respingerii recursului, va fi menţinută sentinţa atacată ca legală şi temeinică.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro