404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Recurs.Constatare si realizare drept de creanta.Termen de prescriptie

Dosar nr. 1196/179/2007

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ Nr. 129

Şedinţa publică de la 13 Februarie 2009

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Babadag, judeţul Tulcea, sub nr.1196/179/12.12.2007, reclamantele ……….. şi ……….. au chemat în judecată pe pârâţii ………..,. ……….., ……….., ……….. şi ……….., solicitând obligarea acestora la recunoaşterea unui drept de creanţă asupra unui imobil casă de locuit, situat în comuna ……….., judeţul Tulcea, moştenit de la defuncţii ……….. şi …………

Prin sentinţa civilă nr.774/21.10.2008 Judecătoria Babadag, judeţul Tulcea a admis prescripţia dreptului la acţiune şi a dispus respingerea cererii formulate în acest mod, reţinând în motivare că fiind vorba de împărţirea bunurilor succesorale însă, în cauză dreptul la acţiune s-a născut în momentul în care ceilalţi moştenitori ai lui ……….. şi ……….. au contestat dreptul cu privire la îmbunătăţiri al reclamantelor ……….. şi ……….., dar trebuia exercitat până la prima zi de înfăţişare fixată de către instanţă pentru judecarea acţiunii ce a format obiectul dosarului nr.74/279/2007 al Judecătoriei Babadag, întrucât numai în cadrul acestui proces putea fi lichidate pretenţiile pe care unii dintre succesibili le aveau împotriva altor moştenitori ai celor doi defuncţi.

Acest punct de vedre a fost agreat de către doctrina şi practica judiciară tocmai pentru a preîntâmpina desfiinţarea unei eventuale hotărâri irevocabile având ca obiect partaj succesoral, pronunţată în contradictoriu cu toţi moştenitorii, ca urmare a promovării ulterior momentului sus arătat, a unei cereri prin care aceleaşi părţi implicate în procesul de împărţire a masei succesorale, să pretindă că au un drept de creanţă asupra imobilului succesoral.

Evident că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea termenului de prescripţie în astfel de situaţii necesitatea de a fi evitate acţiunile şicanatorii introduse de succesibili şi administrarea eficientă a actului de justiţie.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs reclamantele ……….. şi ……….., criticând-o ca netemeinică şi nelegală pentru mai multe motive, după cum urmează:

– deşi instanţa de fond recunoaşte că dreptul la acţiune s-a născut în anul 2007, odată cu momentul contestării dreptului lor la îmbunătăţiri în dosarul nr.74/179/2007 al Judecătoriei Babadag, având în vedere ieşire din indiviziune, pr0ocedează la respingerea acţiunii ca fiind prescrisă pentru faptul că acest drept nu a fost solicitat în respectivul proces de ieşire din indiviziune;

– cererea de chemare în judecată nu are nici o legătură cu cererea de intervenţie a mamei lor, respectiv în dosar, întrucât aceasta a acţionat în calitate de soţie a defunctului lor tată cu care a edificat îmbunătăţirile, şi nu în calitate de moştenitoare;

– dreptul solicitat prin acţiune poate fi valorificat şi pe cale separată înlăuntrul unui termen de 3 ani de la data la care acesta a fost contestat, respectiv de la data introducerii acţiunii de ieşire din indiviziune, dată care reprezintă şi momentul de la care a început să curgă termenul de prescripţie a dreptului la acţiune.

În apărare, intimatul ……….. a formulat întâmpinare învederând că reclamantele au arătat chiar în cuprinsul întâmpinării formulate în dosarul nr.74/179/2007 a Judecătoriei Babadag, judeţul Tulcea că în urmă cu 23 de ani au locuit în casă părinţii lor, acesta fiind din punctul său de vedere momentul pierderii posesiei bunului şi al concretizării pretinsului prejudiciu.

Analizând cauza, în raport de criticile formulate în recurs cât şi din oficiu, în tem. art.304 indice 1 cpc, tribunalul constată că recursul este întemeiat.

Prin sentinţa civilă nr.760/27.12.2007 Judecătoria Babadag a admis acţiunea reclamantului ……….. şi a constatat că de pe urma defuncţilor ……….. şi ……….. a rămas ca masă succesorală un imobil casă de locuit cu teren aferent în suprafaţă de 2.040 mp situat în intravilanul localităţii ……….. judeţul Tulcea precum şi o suprafaţă de 9 ha teren situat în extravilanul aceleaşi localităţi, reţinându-se totodată că au calitatea de moştenitori legali: ……….., ………, ……….., ……….., ……….., ……….., ……….. şi …………

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus ieşirea din indiviziune a moştenitorilor asupra imobilului situat în intravilan, atribuindu-se lotul nr.1 din acesta conform expertizei întocmită de expert ……… reclamantului, iar lotul nr.2 pârâtelor ……….. şi …………

Totodată, instanţa a decis şi în sensul respingerii cererii de intervenţie formulată de intervenienta ……….

În timp ce cauza având ca obiect ieşirea din indiviziune mai sus menţionată se afla pe rolul Judecătoriei Babadag, reclamantele – recurente din prezenta cauză au formulat cerere de chemare în judecată, solicitând ca în contradictoriu cu pârâţii-intimaţi mai sus menţionaţi, să se constate că sunt titularii unui drept de creanţă asupra imobilului – casă de locuit care face parte din averea succesorală rămasă de pe urma defuncţilor ……….. şi …………

În aceste condiţii este evident că dreptul la o atare acţiune a reclamantelor – recurente s-a născut de la data contestării drepturilor, respectiv aceea a chemării în judecată în dosarul nr.74/179/2007 al Judecătoriei Babadag, judeţul Tulcea – 16.01.2007.

Faţă de această dată, acţiunea formulată de reclamantele – recurente la data de 12.12.2007 nu este prescrisă întrucât nu sunt întrunite condiţiile impuse de art.3 din Decretul nr.167/1958. În acest context, excede cadrului legal opinia potrivit căreia acest drept trebuia exercitat până la prima zi de înfăţişare fixată de instanţă în dosarul menţionat al Judecătoriei Babadag, precum şi aceea conform căreia numai în acest cadru procesual puteau fi lichidate pretenţiile unora dintre moştenitori împotriva moştenirii sau a celorlalţi succesibili.

Cadrul legal în vigoare în prezent permite ca o atare acţiune să fie formulată fie pe cale incidentală în procesul de dezbatere succesorală fie pe cale principală, printr-o acţiune separată, cum este cazul de faţă.

De remarcat este şi împrejurarea că, chiar în cererea introductivă recurentele – reclamante au solicitat conexarea cererii lor cu dosarul de dezbatere succesorală, însă această cerere a fost respinsă, considerându-se fără temei legal că o atare acţiune ar fi prescrisă.

În ceea ce priveşte cererea intervenientei …….. care a fost respinsă pentru intervenţia prescripţiei dreptului la acţiune, se constată că aceasta nu are legătură cu prezenta cauză întrucât reclamantele recurente au solicitat constatarea dreptului de creanţă atât în nume propriu cât şi în calitate de moştenitoare ale defunctului ……….

Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art.312 al.5 cpc, se constată că prima instanţă a soluţionat cauza pe excepţie fără a intra în soluţionarea fondului, motiv pentru care recursul va fi admis cu consecinţa casării în totalitate a sentinţei civile nr.774/21.10.2008 a Judecătoriei Babadag, judeţul Tulcea şi a trimiterii cauzei în rejudecare aceleaşi instanţe.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro