Top

Fond – Contencios administrativ – Legea nr. 9-1998

Dosar nr. 2908/88/2008

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sentinţa Civilă nr. 235

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2009

Prin cererea înregistrată sub nr. 1836/88/3 august 2007 la Tribunalul Tulcea, reclamanta …………. a chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze Hotărârea nr. 7203 din 4 iulie 2007 prin care i s-a respins contestaţia formulată şi s-a validat Hotărârea nr. 1389 din 23 februarie 2007 a Comisiei Judeţene Tulcea pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la eliberarea unui nou ordin care să cuprindă compensaţiile corespunzătoare la care era îndreptăţită în temeiul Legii nr. 9/1998 pentru 1000 m.p. teren intravilan, 0,05 ha teren arabil pentru recoltele neculese de pe suprafaţa de 3 ha cu porumb, 1,5 ha cu floarea soarelui, 0,1 ha cu bumbac, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că ascendenţii săi au deţinut terenuri şi construcţii în Bulgaria înainte de anul 1940, de care au fost deposedaţi în baza Tratatului dintre România şi Bulgaria încheiat la Craiova în septembrie 1940.

La mutarea în România a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Statul Român cu privire la 10 ha teren agricol şi un imobil construcţie cu loc de casă în suprafaţă de 500 m.p., rămânând o suprafaţă de 1500 m.p. teren intravilan din Bulgaria şi culturile existente la momentul deposedării.

Pentru acest teren intravilan de 1500 m.p. şi pentru culturile neculese, reclamanta a introdus cerere în baza Legii nr. 9/1998, cerere care a fost soluţionată greşit de către autorităţile competente.

A arătat în esenţă reclamanta că, s-a făcut o greşită analiză a situaţiei, având în vedere că trebuia să primească despăgubiri la valoarea de 1000 m.p. teren intravilan, şi 0,05 ha teren arabil, iar nu contravaloarea a 0,15 ha teren arabil, aşa cum a stabilit pârâta, validând hotărârea Comisiei Judeţene nr. 1389/23 februarie 2007.

In dovedirea cererii, reclamanta a depus înscrisuri.

Cu adresa nr. 12860 din 27 noiembrie 2007, pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat întâmpinare, arătând că prin Ordinul Şefului Cancelariei Primului Ministru nr. 186 din 10 ianuarie 2007, s-a invalidat hotărârea nr. 1121 din 23 iunie 2006 a Comisiei Judeţene Tulcea pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 cu motivarea că, autorul a primit la recolonizare curte în suprafaţă de 1500 m.p.şi, în această situaţie, diferenţa de 1500 m.p. se acorda în echivalent agricol întrucât se depăşea limita prevăzută de Legea nr. 50/1991.

La data de 23 februarie 2007 (din eroare în hotărâre s-a trecut anul 2006), în urma emiterii ordinului de invalidare nr. 186 din 10 ianuarie 2007, Comisia Judeţeană Tulcea a emis o nouă hotărâre nr. 1389 cu respectarea indicaţiilor date de Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

A precizat pârâta în întâmpinare că, această hotărâre nu a fost încă validată sau invalidată potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998.

La termenul de judecată din data de 10 ianuarie 2008, reclamanta a formulat „precizări” la acţiunea iniţială prin care solicita obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să emită un ordin prin care să valideze sau să invalideze Hotărârea nr. 1389/23.02.2007 a Comisiei Judeţene Tulcea.

La acelaşi termen de judecată, instanţa din oficiu apus în discuţie excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Tulcea în soluţionarea cererii, având în vedere prevederile art. 10 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 554/2004.

Prin Sentinţa civilă nr. 79 din 10 ianuarie 2008, Tribunalul Tulcea a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa în raport de dispoziţiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Constanţa, prin Sentinţa civilă nr. 570/CA/12 iunie 2008, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea şi constatând conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Decizia Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3928 din 5 noiembrie 2008 s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.

După declinare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Tulcea la nr. 2908/88/2008.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 – Bucureşti a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată a reclamantei, solicitând respingerea acesteia.

S-a susţinut că prin Ordinul Şefului Cancelariei Primului Ministru nr. 186/10 ianuarie 2007 s-a invalidat Hotărârea nr. 1121/23 iunie 206 a Comisiei Judeţene Tulcea şi după reanalizarea pretenţiilor reclamantei, Comisia Judeţeană Tulcea a emis Hotărârea nr. 1389 împotriva căreia petenta a formulat contestaţie care a fost respinsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Urmare cererii petentei de acordare a compensaţiilor în temeiul Legii nr. 9/1998, Comisia judeţeană Tulcea a emis Hotărârea nr. 1121 din 23 iunie 2006, ce a fost înaintată spre validare Şefului Cancelariei Primului Ministru.

Prin Ordinul nr. 186 din 10 ianuarie 2007 a Şefului Cancelariei Prim Ministrului s-a invalidat hotărârea nr. 1121 a Comisiei Judeţene Tulcea, dosarul fiind retrimis Comisiei Judeţene Tulcea pentru aplicarea corectă a legii.

După reanalizarea dosarului, Comisia Judeţeană Tulcea a emis Hotărârea nr. 1389 care nu a fost validată şi nici invalidată până în acest moment.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998, în termen de cel mult 60 zile comisia centrală, respectiv Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va analiza contestaţiile şi va valida sau va invalida măsurile stabilite de comisiile judeţene.

Prin adresa nr. 7203 din 4 iulie 2007, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a răspuns petentei urmare contestaţiei formulate împotriva Hotărârii nr. 1389 din 23 februarie 2007 dar nu a emis ordinul prin care să valideze ori să invalideze Hotărârea nr. 1389/2007 a Comisiei Judeţene Tulcea.

Cum în cauză Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu a emis o decizie asupra Hotărârii nr. 1389 de validare ori invalidare, adresa nr. 7203 neavând valoare de decizie şi nici de hotărâre care să fie supusă controlului judecătoresc, instanţa constată că acţiunea reclamantei este întemeiată în condiţiile în care conflictul s-a născut prin nesoluţionarea în termen a unei cereri referitoare la un drept în sensul dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 554/2004.

Dreptul reclamantei este consacrat în art. 1 din Legea nr.9/1998 şi cum termenul de 60 zile prevăzut de lege pentru validarea ori invalidarea Hotărârii nr. 1389/2007 a Comisiei Judeţene Tulcea a fost cu mult depăşit, cererea petentei cu privire la acordarea drepturilor solicitate rămânând în nelucrare o foarte mare perioadă de timp, instanţa va admite acţiunea şi va obliga pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să emită ordin de validare ori invalidare cu privire la hotărârea nr. 1389/2007.

Cu privire la tardivitatea invocată de către pârâtă, instanţa nu o va reţine în ce priveşte obiectul cauzei de faţă întrucât tardivitatea nu se discută în raport de ordinul nr. 186 ce fusese emis anterior, ci în raport de obiectul acţiunii, respectiv neemiterea dispoziţiei cu privire la hotărârea nr. 1389/2007, astfel că tardivitatea invocată nu este întemeiată.

Etichete: