404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Fond – Contencios administrativ – Legea nr. 9-1998

Dosar nr. 1075/88/2008

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sentinţa civilă Nr. 164

Şedinţa publică de la 05 Februarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 1075/88/2008 reclamanta ……… a solicitat, pe calea contestaţiei, anularea deciziei nr. 455/23.03.2008 emisă de Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru restituirea proprietăţilor privind respingerea contestaţiei împotriva Hotărârii nr. 1722/05.09.2007 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Tulcea, ca nelegală.

În motivare, reclamanta a arătat că situaţia de avere imobilă rurală întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară precizează faptul că antecesorul ei ………, a deţinut 10 ha teren agricol, o casă cu dependinţe, 2.000 m.p. teren intravilan (curte) precum şi o cultură abandonată de 0,6 ha porumb şi 0,4 ha floarea soarelui.

A mai precizat reclamanta că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu statul român în anul 1948, antecesorul ei a primit 10 ha teren arabil, o casă cu dependinţe, la care se adaugă 1000 m.p. teren intravilan (curte).

Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Tulcea urmare a cererii ei, se arată, a emis Hotărârea nr. 1722/05.09.2007 ce stabileşte că bunurile pentru care trebuie să fie acordate compensaţii băneşti sunt următoarele : 0,1 ha teren arabil – valoare 868,8 lei; beci 4 x 5 m.p.; bucătărie chirpici acoperită cu stuf; magazie 4 x 5 m.p. din scândură cu stuf , păiere din lemn acoperită cu stuf – valoare 14.714 lei ; 0,6 ha teren porumb; 0,4 ha floarea – soarelui – valoarea 383,32 lei

A mai precizat reclamanta că împotriva hotărârii nr. 1722/05.09.2007 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Tulcea a formulat contestaţie care i-a fost respinsă prin Decizia nr. 455/25.03.2008 emisă de Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor motivat de împrejurarea că antecesorul ei a primit la recolonizare, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din anul 1948, curte în suprafaţă de 1.000 m.p., iar prin urmare, diferenţa de 1000 m.p. se va acorda în echivalent agricol şi nu ca teren intravilan.

Se mai arată că este cu totul falsă această susţinere şi denotă o aplicare superficială, eronată şi care eludează textele legale în materie; procedura prevăzută de Legea nr. 9/1998 şi de normele metodologice, referitor la acordarea compensaţiilor cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, este aceea de diferenţiere, pe de o parte, între bunurile imobile deţinute de foştii proprietari şi, pe de altă parte, bunurile primite în compensare prin recolonizare de la satul român.

Se mai arată că potrivit art. 12 din H.G. nr. 753/26.10.1998 privind normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 terenurile aferente locuinţelor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991 republicată privind autoritatea executării construcţiilor în funcţie de localitatea (urbană sau rurală); diferenţa de teren se compensează cu teren agricol în condiţiile art. 8 din normele metodologice.

Se mai arată că Legea nr. 50/1991, republicată menţionează ca limită suprafaţa de 1.000 m.p. teren intravilan în localităţile rurale şi 300 m.p. în localităţile urbane.

S-a mai apreciat că pârâta interpretează în mod greşit art. 12 din Normele metodologice în sensul că, în situaţia recolonizării, dacă antecesorii ei au primit teren intravilan, orice diferenţiere de teren intravilan se acordă ca echivalent agricol şi nu ca teren intravilan, deoarece consideră că principiul diferenţierii între aceleaşi categorii de bunuri deţinute în Cadrilater şi cele primite prin recolonizare a fost avut în vedere de legiuitor la adoptarea actului normativ, întrucât o aplicare distorsionată a art. 12 din H.G. nr. 7532/26.10.1998 (adică necompensarea cu despăgubiri pentru teren intravilan, în cazul în care coloniştii au fost recolonizaţi de statul român cu o anumită suprafaţă de teren intravilan, sau compensarea diferenţei de teren, în situaţia depăşirii limitelor precizate de Legea nr. 50/1991) nu ar corespunde ideii de reparaţie a legiuitorului.

Se mai susţine că în astfel de condiţii art. 12 din H.G. nr. 753/26.10.1998 nu ar fi avut sens şi nici conţinut limitarea referindu-se numai la compensarea suprafeţelor de teren intravilan care constituie diferenţa între terenul intravilan deţinut în Bulgaria şi cel cu carte antecesorii beneficiarilor Legii nr. 9/21998 au fost recolonizaţi de statul român.

În drept reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 8 H.G. nr. 753/1998 şi pe dispoziţiile art.8 alin. 2 din Legea nr. 1998.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri şi a solicitat efectuarea unei expertize contabile.

Examinând cauza în raport de probele administrate, instanţa reţine următoarele :

Prin hotărârea nr. 1722 din 05.09.2002 privind acordarea de compensaţii în baza cererii formulată de ……… din Judeţul Tulea, aemisă de Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Tulcea, a fost admisă cererea formulată de reclamanta ……… prin care aceasta a saolicitat, în calitate de moştenitoare a defunctului ……… despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998 pentru bunurile abandonate de acesta în Bulgaria, valoarea totală a compensaţiilor stabilite în baza rapoartelor Comisiei tehnice de evaluare aprobate şi însuşite de Comisia Judeţeană pentru apolicarea Legi nr. 89/1998 fiind de 15.967,12,lei reprezentând ; 869,8 lei compensaţii pentru 0,1 ha teren arabi; 14.714 lei compensaţii pentru construcţii : beci 4 x 5 m; bucătărie chirpici acoperit cu stuf; magazie 4 x 5 m din scândură cu stuf; porumbar din scândură cu stuf; păerie din lemn acoperită cu stuf; 383,32 lei compensaţii pentru recolta de 0,6 ha teren, 0,4 ha floarea – soarelui,

Prin decizia nr.455 din 25.03.2008 emisă de Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a fost respinsă contestaţia formulată de ….. împotriva hotărârii nr. 1722 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

Pentru a decide astfel, s-a reţinut că potrivit prevederilor art.15 lit. b din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii în localităţile rurale pentru o locuinţă se acordă doar 1.000 m.p. teren intravilan, diferenţa compensându-se ca teren agricol aşa cum prevede art. 2 alin. 3 din H.G. nr. 753/1998; astfel diferenţa de curte de 1.000 m.p. i s-a calculat de către Comisia Judeţeană Tulcea în echivalent agricol.

S-a mai reţinut că la emiterea hotărârii nr. 1722/05.09.2007 Comisia Judeţeană Tulcea a avut în vedere şi prevederile art. 3 din Legea nr. 9/1998 potrivit cărora în cazul în care, anterior, cei îndreptăţiţi au fost despăgubiţi parţial în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceştia au dreptul la compensaţie, proporţional, pentru prejudiciul rămas neacoperit, în limitele stabilite la art. 2.

Referitor la suprafaţa de 1.000 m.p. teren intravilan pentru are se pune problema acordării de compensaţii băneşti, în baza Legii nr. 9/1998, se cuvine a fi observat faptul că art. 12.alinl 2 şi 3 din H.G. nr. 753/1998 privind normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, stipulează, pentru un atare caz, că terenurile aferente locuinţelor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991, în funcţie de localitate, iar diferenţa de teren se compensează cu teren agricol, în funcţie de gradul de folosinţă şi de fertilitate.

Or, Legea nr. 50/1991 menţionează ca limită suprafaţa de 1.000 m.p. teren intravilan în localităţile rurale şi 300 m.p. în localităţile urbane.

În opinia instanţei, limita de suprafaţă impusă de H.G. nr. 753/1998 are în vedere terenul pentru care se acordă compensaţii conform Legii nr. 9/1998, prin urmare, o situaţie prezentă, pentru că tocmai acest domeniu este reglementat prin actul normativ menţionat, respectiv modalitatea de acordare a compensaţiilor pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar şi pentru care cetăţenii români beneficiază de măsuri compensatorii.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă în tocmit în cauză, valoarea suprafeţei de 1000 m.p. teren intravilan, potrivit criteriilor Legii nr. 9/1998 este de 188.292 lei.

În raport de toate aceste considerente, urmează ca instanţa să admită contestaţia, să anuleze decizia nr. 455/25.03.2008 emisă de Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi să oblige pârâta la plata către reclamantă şi a sumei de 188.292 lei reprezentând compensaţii băneşti.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro