404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

SENTINŢA PENALĂ

R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA

SENTINŢA PENALĂ NR.
Şedinţa publică din
Instanţa compusă din:
Preşedinte :
Grefier :

Ministerul public reprezentat prin Procuror : C. S.

S-a luat în examinare acţiunea penală pusă în mişcare prin rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Tulcea nr.49D/P/2007 împotriva inculpaţilor V. D. fiul lui V. şi I., născut la data de 15.07.1943, în Oraş M. jud.Tulcea, domiciliat în Oraş M. şi I. L. fiica lui D. şi V., născută la data de 07.02.1969, în oraş Măcin Jud.Tulcea, domiciliată în Bacău trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art.12 al.1 şi 2 lit.a Legea nr.678/2001.
Dezbaterile pe fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 15 februarie 2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L :

Cu privire la cauza penală de faţă, tribunalul constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 49 D/P/2007 din 24 martie 2010 al D.I.I.C.O.T. – Biroul teritorial Tulcea s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor V. D. şi I. L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 al 1 şi 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 întrucât aceştia au iniţiat şi asigurat prin inducere in eroare, prima prin constrângere, al doilea prin recrutarea, transportul şi transferul din România în Grecia în vara anului 2007, cazarea şi exploatarea prin muncă, fără îndeplinirea nici unei condiţii legale referitoare la munca cetăţenilor români în străinătate, ca şi la obligarea practicării cerşetoriei, prin exercitarea de violenţe fizice şi psihice, asupra mai multor persoane, din care D. V., A. E., B. F., C. E., E. G., V. E. N., V. I. , A. N. şi N. M. S., care s-au constituit părţi vătămate în cauză.
Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor B. F. şi S. I., cu privire la săvârşirea aceleaşi infracţiuni prevăzute de art. 12 al. 1 şi 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, solicitându-se audierea acestora în calitate de martori.
In cursul urmăririi penale, părţile vătămate s-au constituit părţi civile după cum urmează: D. V., cu 5.000 euro; A. E. cu 500 euro; B. F. cu 1.000 euro; C. E. cu 2.000 euro; E. G. cu 4.000 euro; V. E.-N. cu 4.000 euro, V. I., cu 2.000 euro, A. N. cu 1.500 euro şi N. M.-S. cu 1.500 euro.
S-a reţinut prin actul de acuzare că la data de 15.11.2007 a formulat plângere penală partea vătămată D. V. prin care a arătat că a fost racolat, prin inducere în eroare, transportat şi exploatat în Grecia, alături de alte persoane, iar de aceste fapte se fac vinovaţi V. D., fiica acestuia, I. L., B. F. şi S. I. În perioada 30.11.2007 – 25.02.2008 alte 8 persoane, respectiv A. E., B. F., C. E., E. G., V. E. N., V. I., A. N. şi N. M. S. au depus plângeri arătând deopotrivă că cele patru persoane, nominalizate şi de D. V. i-au indus în eroare, promiţându-le că vor munci în statul elen în agricultură, contra sumei de cel puţin 25 euro/zi, cu asigurarea gratuită a transportului a mesei si a cazării.
Din declaraţiile părţilor vătămate şi ale inculpatului B. F., a rezultat că acesta din urmă locuieşte pe raza comunei B, având un frate pe nume B. M. care lucra pe raza localitatea T., din Grecia. Acesta, la începutul lunii iulie 2007, a fost sunat din statul elen de către fratele său care, l-a întrebat dacă are bani de drum pentru a veni şi el să muncească în Grecia. La răspunsul negativ al învinuitului, fratele său i-a făcut legătura telefonic cu inculpata I. L., care i-a spus că îi poate asigura ea transportul şi că are nevoie de mai mulţi oamenii pe care îi poate aduce cu el. Totodată, inculpata i-a relatat telefonic celui apelat că are nevoie de oameni pentru a lucra în agricultură, la recoltat ceapă, muncă pentru care vor fi remuneraţi cu cel puţin 25 de euro/zi, având masa şi cazarea gratuite, iar cheltuielile de transport, în sumă de 80/100 euro/persoană le vor achita din aceea ce vor câştiga.
Ulterior, B. F. a luat legătura cu mai mulţi consăteni, cărora le-a spus despre posibilitatea de a pleca la muncă în Grecia, relatându-le şi condiţiile de care vor beneficia. Zvonul posibilităţii plecării la muncă în Grecia a ajuns şi pe raza localităţii B., judeţul Tulcea, de unde s-au arătat interesaţi de a pleca încă o parte dintre viitoarele victime. În perioada imediat anterioară datei plecării, B. F. a fost contactat telefonic de către S. I. din oraşul M., judeţul Tulcea, văr al inculpatei I. L. şi totodată, nepot al învinuitului V. D., care i-a relatat primului că plecarea va avea loc la data de 23/24.07.2007, interesându-se câte persoane vor merge cu acelaşi transport. După discuţiile purtate personal cu B. F., cu acest prim transport au plecat din localitatea B., judeţul Tulcea, alături de acesta şi părţile vătămate D. V., B. F., C. E., V. E.- N., V. I. şi A. N., precum şi alte 4-5 persoane de pe raza oraşului M, judeţul Tulcea (persoane rămase neidentificate şi care nu au depus acte de sesizare în prezenta cauză), deplasarea fiind realizată cu un mijloc de transport în comun, tip microbuz, marca Opel, înmatriculat în Italia, condus pe rând până în Grecia de către S. I. şi o rudă a acestuia, pe nume S. S., bun cunoscător al traseului de parcurs. Până la destinaţie – localitatea T., Grecia – tuturor pasagerilor li s-au luat actele de identitate şi de călătorie (paşapoartele), viitoarele victime având surpriza să constate la locul de sosire că transportul i-a costat de fapt 150 euro/persoană, în loc de 80/100 euro/persoană, cât li se comunicase iniţial. Mai mult decât atât, actele sus-numiţilor au fost predate de către S. I., incupatei I. L., care le-a spus noilor veniţi că le va reţine respectivele documente până la plata datoriei, insistându-se că diferenţa pentru transport este reprezentată de ceea ce sus-numiţii au consumat pe drum.
Deşi li se spusese că vor fi cazaţi gratuit şi că vor primi şi masa în aceleaşi condiţii, urmând a fi duşi imediat la muncă, părţile vătămate au constatat cu surprindere că sunt cazaţi la inculpatul V. D. (cu excepţia martorului B. F., care s-a cazat la fratele său, B. M.) în condiţii subumane, greu de descris în cuvinte, într-o cameră de cca. 25 mp, cu doar două paturi, fără baie, inculpatul spunându-le că ar trebui să plătească anticipat câte 100 euro/lună/persoană, bani ce le vor fi reţinuţi, de asemenea, din ce vor câştiga. Totodată, inculpata I. L. le-a comunicat că nu au deocamdată nimic de muncă pentru ei, dar că este dispusă să îi „ajute” cu câte 5-10 euro/zi pe fiecare pentru ţigări şi mâncare, bani pe care ea îi va reţine după ce le va găsi de muncă şi vor începe să câştige. Practic, aşa cum declară una dintre părţile vătămate, aceasta era o „şcoală” a învinuiţilor, modul de operare, menit a mări gradul de dependenţă şi aservire al părţilor vătămate faţă de inculpaţi I. L. şi V. D.. După o perioadă, părţilor vătămate li s-a „găsit” de muncă, la scos ceapă, în condiţiile în care fiecare dintre ei era deja dator cu aproximativ 100-150 euro, iar inculpata I. L. le-a spus că din cei 25 euro/zi/persoană urmează să-şi reţină, alături de celelalte datorii şi un comision de câte 5 euro/zi/persoană în contul diligenţelor depuse de ea pentru găsirea şi asigurarea locurilor de muncă.
La data de 8/9.08.2007, cu un al doilea transport făcut în aceleaşi împrejurări ca şi primul, în localitatea T. – Grecia, au sosit şi părţile vătămate A. E., E. G. şi N. M.-S., consăteni ai primilor, persoane cu o stare materială mai mult decât precară, ce s-au lăsat şi ei ademeniţi de posibilitatea câştigării unor sume de bani. Spre deosebire de primele 6 părţi vătămate, respectivii au fost „cazaţi” de către inculpata I. L. într-o clădire părăsită, practic o ruină fără acoperiş, folosită ca WC public. În aceste împrejurări, partea vătămată E. G. a început să plângă, iar S. I., dându-i o pătură, i-a spus că acestea sunt condiţiile, cel puţin deocamdată şi că va trebui să rămână şi să muncească pentru a-şi plăti datoriile. Şi acestor ultimi veniţi le-au fost reţinute actele, pentru a garanta că nu vor pleca până la achitarea „datoriilor”.
Din declaraţiile părţii vătămate D. V., a reieşit că inculpatul V. D. l-a luat şi l-a dus şi la cerşit, agăţându-i de gât o pancartă pe care erau inscripţionate câteva cuvinte în limba greacă menite a genera mila trecătorilor şi că reuşea să câştige sume de până la 40-50 euro/zi, toţi banii fiindu-i luaţi de către însoţitorul său, atât în contul datoriilor, cât şi sub promisiunea mincinoasă că banii îi sunt păstraţi la bancă şi că îi va da la revenirea în România. De asemenea, s-a reţinut şi faptul că, în mai multe rânduri, partea vătămată D. V. a fost agresată şi fizic de către inculpatul V. D., mai ales atunci când solicita bani pentru a trimite familiei în ţară.
Aşa cum reiese din declaraţiile concordante ale victimelor, într-unul dintre episoadele în care aceştia şi-au cerut banii cuveniţi şi actele reţinute anterior, pentru a putea merge să muncească pe cont propriu (aflând că de fapt plata poate urca până la 40-50 euro/zi pentru munci mult mai uşoare – la cules de struguri de exemplu – şi cu cazarea şi masa într-adevăr gratuite), părţile au fost agresate fizic şi verbal de către V. D., care i-a gonit de la locul de cazare, fără a le da nici un ban şi nici un act, ceea ce, într-o perioadă intermediară a determinat părţile vătămate să revină la „locuinţa” oferită de către inculpat. Din toate depoziţiile părţilor vătămate, reiese deopotrivă faptul că, în permanenţă, atunci când îşi exprimau nemulţumirea, inculpatul îi ameninţa cu anumiţi etnici albanezi, persoane ce se aflau în legătură cu fiicele sale. De asemenea, în bună înţelegere cu tatăl său. Inculpata I. L. refuza neîntemeiat să le da banii cuveniţi părţilor vătămate, pretextând că nu au terminat tarlalele convenţionate anterior cu patronii greci, că nu şi-au făcut norma şi că evidenţele ei, ţinute într-un caiet, arată că sunt încă datori pentru transport şi banii daţi până la „angajare”.
Aşa cum părţile vătămate au declarat concordant, au fost nevoite să muncească chiar şi 12-14 ore/zi, fără nici un fel de remuneraţie suplimentară, fiind supravegheate permanent de către inculpata I. L. care se erija într-un fel de şef pe culturile de ceapă, nelăsând părţile vătămate să facă pauze.
Starea de aservire a victimelor, pe lângă constrângerile psiho-fizice la care autorii le supuneau, era dublată de faptul că acestea, erau lipsite de documentele de identitate şi călătorie, de resurse materiale şi se aflau pe teritoriul unui stat străin, a cărui limbă nu o cunoşteau, fiind indicate şi cazuri când încercările lor de a reclama autorităţilor străine situaţia în care se aflau, a fost desconsiderată. În cele din urmă, după ce fiecare victimă a stat în Grecia şi a muncit aproape 2 luni, au reuşit să-şi recupereze actele şi să plece de la inculpatul V. D., D. V. cu ajutorul unui cetăţean grec, numit V., iar alte părţi vătămate, precum V. E.-N., V. I. sau/şi A. N., printr-un fost poliţist, administratorul clădirii în care erau „cazaţi”, care a intervenit în mod ferm pe lângă inculpatul V. D., somându-l că îl va reclama autorităţilor elene. Au reuşit să îşi recupereze actele, putând pleca să lucreze pe cont propriu pentru a-şi face banii necesari întoarcerii în România.
A fost subliniat şi faptul că – aşa cum declară părţile vătămate – la sosirea lor în statul elen, inculpata I. L. avea deja „în grijă” peste 50 de persoane, pentru care angaja lucrări agricole de sezon cu patronii greci în condiţii numai de ea cunoscute şi cosemnate într-un caiet ce nu a putut fi recuperat şi la care nu avea nimeni acces, cei audiaţi arătând, deopotrivă, că s-au convins cu toţii că sumele oferite pe ziua de lucru/persoană era de cel puţin 40 de euro, preţul comun ce se practica şi la fermele învecinate, precum aveau să afle părţile vătămate, după ce au început să lucreze pe cont propriu. Totodată, pe lângă cele 2 transporturi menţionate anterior, S. I. a făcut şi un al treilea, aducându-i verişoarei sale „la lucru” în Grecia în cele trei transporturi, circa 20 de persoane, inclusiv de pe raza oraşului M., judeţul Tulcea, astfel încât, la sfârşitul perioadei de referinţă (septembrie – octombrie 2007), respectiva rămăsese cu circa 70 de „angajaţi”.
În cursul cercetării judecătoreşti părţile vătămate au făcut precizări cu privire la pretenţiile lor civile.
Astfel, B. F. a susţinut că din suma de 1.000 euro solicitată, 500 euro reprezintă despăgubiri pentru daune materiale şi 500 euro, despăgubiri pentru daune morale, C. E., la fel, a susţinut că din suma de 2.000 euro pe care a pretins-o, 1000 euro reprezintă despăgubiri pentru daune materiale şi 1.000 euro pentru daune morale. A. N., a arătat că din suma de 1.500 euro pretinsă, 500 euro reprezintă despăgubiri pentru daune materiale şi 1.000 euro pentru daune morale, V. E. N. a solicitat 2.000 euro despăgubiri pentru daune morale şi 2.000 euro despăgubiri pentru daune materiale, V. I., 1.000 euro despăgubiri pentru daune materiale şi 1.000 euro despăgubiri pentru daune morale, E. G., 2.000 euro despăgubiri pentru daune materiale şi 2.000 euro despăgubiri pentru daune morale, N. M. S., 500 euro despăgubiri pentru daune materiale şi 1.000 euro despăgubiri pentru daune morale.
Partea vătămată A. E. a renunţat la retenţiile civile formulate în cursul urmăririi penale.
În cursul cercetării judecătoreşti, atât inculpaţii, cât şi părţile vătămate au fost asistate de avocaţi, dându-se eficienţă prevederilor art. 26 din Legea 678/2001, dar şi art. 173 al. 3 Cod pr. penală.
S-a procedat la audierea părţilor vătămate şi a martorilor, constatându-se că declaraţiile părţilor vătămate concordă cu relatările acestora făcute în cursul urmăririi penale, deosebirile existente datorate trecerii timpului, fiind nesemnificative şi nerelevante cu privire la existenţa faptelor şi vinovăţia inculpaţilor.
De asemenea, declaraţiile părţilor vătămate se coroborează cu declaraţiile martorului B. F. (fila 162-163 dosar instanţă), care a fost audiat şi în cursul urmăririi penale dar în calitate de învinuit (filele 198-202 dosar urmărire penală).
Examinând declaraţia martorului S. I., (filele 177-178 dosar) se constată că susţinerile acestuia nu se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorului B. F.. S. I. a fost audiat şi în cursul urmăririi penale, în calitate de învinuit (filele 207-209 dosar urmărire penală) făcând aceleaşi susţineri, care au tins la încriminarea lui B. F. şi dimpotrivă la dezincriminarea celor doi inculpaţi. Având în vedere susţinerile părţilor vătămate şi ale martorului B. F., din care rezultă implicarea lui S. I. în activitatea infracţională a celor doi inculpaţii pe de o parte, dar şi faptul că este rudă cu aceştia pe de altă parte, poziţia nesinceră a martorului S. I. este mai mult decât evidentă, astfel încât declaraţia acestuia nu va fi avută în vedere la stabilirea situaţiei de fapt.
Inculpaţii I. L. şi V. D. au fost audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti (filele 100-101 şi respectiv 145-146).Fără să nege prezenţa părţilor vătămate în Grecia, cei doi inculpaţi nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, susţinând că nu sunt vinovaţi.
Prin încheierea din 20.04.2010 pronunţată în cauză, faţă de inculpata I. L. a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei, apreciindu-se că măsura este utilă şi asigură o mai bună desfăşurare a procesului penal prin împiedicarea inculpatei de a se sustrage judecăţii. Măsura preventivă a fost menţinută pe tot timpul cercetării judecătoreşti, nefiind revocată.
Prin concluziile formulate în apărarea celor doi inculpaţi, avocaţii acestora au susţinut că, în cauză, sunt incidente prevederilor art. 10 lit. d Cod pr. penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată. Acesta deoarece, prin exploatarea unei persoane, în accepţiunea Legii nr. 678/2001, se înţelege executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, ori ţinerea în sclavie, ori alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire. Obligarea la prestarea unei munci, îndeplinirea de servicii în mod forţat constă în obligarea unei persoane la desfăşurarea unei activităţi lucrative contrar voinţei sale, ori în condiţii nelegale.
În speţă, s-a susţinut că o asemenea situaţie nu a fost dovedită, deoarece părţile vătămate au fost de acord să se deplaseze în Grecia şi să muncească acolo. Nici exercitarea de violente fizice şi psihice în scopul obţinerii de foloase materiale necuvenite, nu au fost dovedite in cauză. În consecinţă, nu a existat nici un mijloc de constrângere a părţilor vătămate, din declaraţiile acestora rezultând fără echivoc că actele de identitate nu le-au fost sustrase sau luate cu forţa, ci lăsate drept garanţie a faptului că vor achita chiria inculpatului V. D. şi datoriile pentru mâncare şi transport către inculpat I. L..
Cu alte cuvinte, s-a susţinut că a existat o convenţie între părţi şi inculpaţi, situaţie care s-a conturat din examinarea tuturor probelor administrate în cauză.
Cu toate acestea, a fost subliniat şi faptul că singurele probe administrate în cauză şi care nu dovedesc vinovăţia inculpaţilor, sunt declaraţiile părţilor vătămate, iar acestea nu se coroborează cu nici o altă probă.
Examinând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută prin actul de acuzare este reală şi sunt întrunite condiţiile pentru tragerea la răspundere penală a celor doi inculpaţi.
Faţă de susţinerile făcute în apărare este necesar să fie subliniate câteva aspecte, în considerentele de urmează.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 75 Cod pr. penală: „Declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”.
În cauză, nu este vorba însă de o singură parte vătămată, ci de nouă asemenea părţi, iar susţinerile acestora concordă, coroborându-se parţial chiar cu declaraţiile inculpaţilor, dar şi cu declaraţiile martorului B. F..
Chiar dacă – din examinarea conjugată a declaraţiile părţilor vătămate – nu poate fi reţinută fără dubiu folosirea violenţei fizice de către cei doi inculpaţi, această situaţie nu este de natură să conducă la exonerarea de răspundere penală.
Conform Legii nr. 678/2001, prin „exploatarea unei persoane se înţelege, printre altele, „executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate” dar şi „ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”
Părţile vătămate nu au fost forţate, dar în mod cert au executat o muncă, cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate, deci în condiţii nelegale. Pentru a obţine recrutarea victimelor, deplasarea acestora în Grecia, cazarea şi exploatarea lor, inculpaţii au folosit frauda ori înşelăciunea.
Astfel, inculpaţii au reuşit inducerea în eroare a victimelor în scopul obţinerii de avantaje materiale, promiţându-le în mod indirect, cazarea şi masă, suma de 25 euro pentru fiecare zi de muncă.
Transportul în Grecia trebuia să îi coste câte 100 sau 115 euro de persoană, iar ulterior au aflat că datorează câte 150 euro la care s-au adăugat cheltuielile pentru procurarea alimentelor, dar şi chiria foarte mare, astfel urmărindu-se ţinerea victimelor într-o stare de aservire.
În mod evident, cei doi inculpaţi au conlucrat pentru a obţine foloase materiale din exploatarea victimelor D. V., B. F., C. E., V. E. N. şi V. I., situaţie ce rezultă din modul în care li s-a „asigurat cazarea” în apartamentul inculpatului V. D. şi modul în care s-a procedat la reţinerea, iar apoi transmiterea documentelor victimelor de la un inculpat către celălalt.
Pretextul folosit de inculpaţi a fost acela că victimele trebuiau să-şi achite datoriile constând în contravaloarea transportului, a chiriei, la care se adăugau banii împrumutaţi pentru procurarea alimentelor. După ce inculpaţii obţineau aceste sume de bani, părţilor vătămate nu li se mai asigura loc de muncă, fiind nevoite să se descurce singure, pentru a munci şi a obţine banii necesari întoarcerii în ţară.
În aceeaşi manieră a procedat I. L. în cazul exploatării victimelor A. E., E. G. şi N. M. S., care au sosit în localitatea T. din Grecia la 8/9 august 2007 şi pe care inculpata i-a cazat într-o clădire părăsită, o ruină fără acoperiş, urmând ca aceştia să muncească în condiţiile stabilite de inculpată pentru a-şi plăti datoriile, neavând asigurate nici masa, nici cazarea şi nici un loc de muncă stabil plătit cu 25 sau 30 euro pe zi.
Mai mult, inculpatul V. D., a profitat de situaţia delicată şi educaţia precară a victimei D. V. cerându-i să cerşească, asigurându-i condiţiile pentru a practica această activitate – prin indicarea zonelor în care trebuia să stea şi prin confecţionarea şi aplicarea pe corpul victimei a unei pancarte ce conţinea cuvinte menite să genereze mila trecătorilor – obţinând suma de 1.300 euro.
Astfel, faţă de considerentele expuse, se apreciază că elementele de fapt rezultate din probele administrate în cauză, dovedesc fără nici un dubiu existenţa infracţiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 al. 1 şi 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cât şi vinovăţia inculpaţilor.
Prin decizia nr. 49/2007 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii, instanţa supremă a stabilit că traficul de persoane încriminat prin dispoziţiile art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001, comis asupra mai multor subiecţi pasivi în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, constituie o infracţiune unică, în formă continuată, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs.
În consecinţă, se consideră că în drept, faptele inculpaţilor V. D. şi I. L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin. 1 şi al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, sens în care se va dispune schimbarea încadrării juridice conform prevederilor art. 334 Cod pr. penală.
La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor, vor fi avute în vedere, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, modul concret de comitere a faptei şi urmările acesteia, aspectele ce caracteriză persona inculpaţilor – constatându-se că inculpatul V. D. are antecedente penale, inculpata I. L. este la prima confruntare cu legea penală, însă în cursul procesului penal, au negat vinovăţia lor şi nu au manifestat regret – precum şi celelalte criterii legale, urmând a se dispune, în conformitate cu prevederile art. 12 al. 1 şi al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 42 Cod penal, condamnarea inculpatei I. L. la o pedeapsă de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani, iar a inculpatului V. D., la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 71 al. 2 Cod penal, inculpaţilor li se va interzice exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.
Cu privire la pretenţiile civile formulate de cele opt victime ale traficului de persoane constituite părţi vătămate în cauză, se constată că nu există criterii de apreciere a prejudiciului material suferit de fiecare în parte. Aceştia au susţinut că despăgubirile pentru daune materiale pe care le-au solicitat, reprezintă veniturile pe care ar fi trebuit să le obţină din munca prestată în Grecia.
Nici părţile civile, nici apărătorii acestora nu au precizat modul în care ar putea fi calculat prejudiciul cert încercat de fiecare parte civilă, mai ales că inculpata s-a folosit în săvârşirea faptei de un angajator grec, iar sumele de bani pe care le obţinea de la acesta pentru munca prestată de părţile vătămate nu a fost dovedită în cauză.
Nu aceeaşi este situaţia în ceea ce priveşte despăgubirile solicitate pentru daune morale. Sub acest aspect, se apreciază că pretenţiile solicitate de victime sunt justificate urmând a fi admise aşa cum au fost formulate, mai puţin pretenţiile formulate de partea civilă D. V. (5.000 euro) care sunt apreciate ca exagerate, urmând a fi reduse.
Despăgubirile acordate pentru daune morale au menirea de a alina suferinţa încercată de victimele infracţiunii de trafic de persoane, ca urmare a exploatării muncii acestora, a ţinerii lor în stare de aservire, a cazării în condiţii improprii de către cei doi inculpaţi.
În consecinţă, faţă de prevederile art. 14 Cod pr. penală, art. 998 şi următoarele Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală, vor fi admise în parte pretenţiile în parte pretenţiile părţilor civile D. V., B. F., C. E., A. N., V. E. N., V. I., E. G. şi N. M. S..
Se va dispune obligarea în solidar a inculpaţilor I. L. şi V. D. la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri pentru daune morale: 2.000 euro părţii civile D. V., 500 euro părţii civile B. F., 1.000 euro părţii civile C. E., 1.000 euro părţii civile A. N., 1.000 euro părţii civile V. I., 1.000 euro părţii civile V. E. N..
Inculpata I. L. va fi obligată să plătească părţilor civile E. G. şi N. M. S. câte 1.000 euro pentru fiecare cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
Din exploatarea celor 9 părţi vătămate inculpata I. L. a obţinut de la angajatorul grec, sume care – aşa cum s-a arătat în considerentele anterioare – nu au putut fi dovedite cu certitudine.
Totuşi, a rezultat din declaraţiile părţilor vătămate sumele de bani în euro pe care le-a obţinut inculpata (sub pretextul achitării c/val. transportului, mai ales că martorul S. I. a susţinut că nu a primit de la I. L. bani pentru aducerea în Grecia a celor nouă părţi vătămate).
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul V. D., a rezultat că acesta a obţinut, sub pretextul de chirie, suma de 700 euro, (200 de la partea vătămată D. V. şi câte 100 euro de la părţile vătămate B. F., A. N., C. E., V. E. şi V. I.) precum şi suma de 1.300 euro rezultată din practicarea cerşetoriei de către victima D. V., în total suma de 2.000 euro.
În conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr. 678/2001 se va dispune confiscarea în folosul statului a sumei de 1.300 euro, de la inculpata I. L. şi a sumei de 2.000 euro de la inculpatul V. D..
Faţă de prevederile art. 191 Cod pr. penală se va dispune obligarea inculpaţilor să plătească fiecare câte 2.800 lei în folosul statului cu titlu de cheltuieli judiciare în care au fost incluse şi onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu.
Onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu, în cursul judecăţii (câte 300 lei pentru av. D. R., T. I., E. A. şi B. T. şi câte 600 lei pentru av. D. A., N. M. şi M. D.) şi din cursul urmăririi penale (750 lei pentru av. C. C., 300 lei pentru av. D. A., 300 lei pentru av. M. G.) se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E:

În conformitate. cu art. 334 Cod. pr. penală.
Schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor I. L. şi V. D. din infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. 1 şi al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. 1 şi alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 12 alin. 1 şi alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal.
Condamnă pe inculpata I. L. fiica lui D. şi V., născută la data de 07.02.1969, în oraş M. Jud.Tulcea, domiciliată în B. , judeţul Bacău la o pedeapsă de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 71 alin. 2 Cod penal.
Interzice inculpatei I. L. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.
În conformitate cu art. 12 alin. 1 şi alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu aplicarea art. 41-42 Cod penal;
Condamnă pe inculpatul V. D. fiul lui V. şi I., născut la data de 15.07.1943, în oraşul M., judeţul Tulcea, domiciliat în oraşul M. la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 71 alin. 2 Cod penal.
Interzice inculpatului V. D. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.
În conformitate cu art. 14 Cod pr. penală cu referire la art. 998 şi următoarele Cod civil.
Admite în parte pretenţiile părţilor civile D. V., B. F., C. E., A. N., V. E. N., V. I., E. G. şi N. M. S..
Obligă în solidar pe inculpaţii I. L. şi V. D. să plătească părţii civile D. V. suma de 2.000 euro, părţii civile B. F. suma de 500 euro, părţii civile C. E. suma de 1.000 euro, părţii civile A. N. suma de 1.000 euro, părţii civile V. I. suma de 1.000 euro şi părţii civile V. E. N., suma de 1.000 euro cu titlu de daune morale.
Obligă pe inculpata I. L. să plătească părţilor civile E. G. şi N. M. S. câte 1.000 euro pentru fiecare cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
Ia act de renunţarea la pretenţii de către partea civilă A. E..
În conformitate cu art. 19 din Legea nr. 678/2001;
Confiscă de la inculpata I. L. suma de 1.300 euro, iar de la inculpatul V. D. suma de 2.000 euro.
În conformitate cu art. 191 Cod pr. penală.
Obligă inculpaţii să plătească fiecare câte 2.800 lei în folosul statului cu titlu de cheltuieli judiciare în care au fost incluse şi onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu.
Onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu, în cursul judecăţii (câte 300 lei pentru av. D. R., T. I., E. A. şi B. T. şi câte 600 lei pentru av. D. A., N. M. şi M. D.) şi din cursul urmăririi penale (750 lei pentru av. C. C., 300 lei pentru av. D. A., 300 lei pentru av. M. G.) se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu apel în termen de 10 zile pentru părţile prezente la dezbateri sau la pronunţare şi de la comunicare, pentru cele lipsă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 16 februarie 2011.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro