404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Partaj bunuri comune

Sen.civ.nr.473/2009

Partaj bunuri comune

Sub numărul din s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe cererea formulată de către reclamanta, prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în aceeaşi localitate, să se dispună desfacerea căsătoriei părţilor, precum şi partajul bunurilor comune, dobândite de către părţi în timpul căsătoriei.

Reclamanta nu a motivat în fapt cererea de partaj ci a enumerat doar bunurile pe care susţine că părţile le-au dobândit în timpul căsătoriei, solicitând să se constate că fiecare dintre soţi au avut o cotă de contribuţie de 50% la dobândirea respectivelor bunuri.

La termenul din, instanţa a disjuns cele două capete de cerere, cu privire la partaj formându-se un nou dosar, cu numărul din Totodată, la acelaşi termen s-a dispus suspendarea judecării cererii de partaj până la soluţionarea irevocabilă a divorţului, acesta pronunţându-se prin

Cauza având ca obiect partaj a fost repusă pe rol pe data de cererea reclamantei.

În probaţiune, reclamanta a solicitat şi instanţa i-a încuviinţat audierea ca martori a numiţilor

De asemenea, reclamanta a solicitat luarea unui interogatoriu pârâtului, probă ce a fost încuviinţată şi administrată la termenul din, răspunsurile acestuia fiind consemnate şi ataşate la.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând la rândul său partajarea bunurilor comune dobândite de către soţi în timpul căsătoriei însă apreciind că la dobândirea acestor bunuri a avut o cotă de contribuţie majoritară, de 90% . De asemenea pârâtul-reclamant a mai precizat că pe parcursul căsătoriei cu reclamanta-pârâtă a ridicat o construcţie de tip P+1, având la parter destinaţia de salon de nunţi, cea mai mare contribuţie la ridicarea acestei construcţii, atât din punct de vedere material cât şi al muncii prestate având-o el şi părinţii săi. A mai arătat pârâtul-reclamant că pe parcursul căsătoriei au fost aduse anumite îmbunătăţiri la casa părinţilor săi, casă în care părţile au locuit, cheltuielile pentru aceste îmbunătăţiri fiind suportate exclusiv de către pârâtul-reclamant. Totodată, pârâtul-reclamant a solicitat introducerea în masa de partaj şi a unor datorii comune reprezentate atât de împrumuturile pe care părţile le-au făcut în timpul căsătoriei, la diferite bănci, cât şi de sumele datorate diferiţilor furnizori de utilităţi, pârâtul-reclamant susţinând că după despărţirea în fapt a soţilor a achitat singur toate aceste datorii.

În probaţiune, pârâtul-reclamant s-a folosit tot de proba testimonială, sens în care au fost luate declaraţii martorilor. De asemenea, pârâtul-reclamant a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri, acestea formând, în cea mai mare parte, conţinutul celor trei volume ale prezentului dosar.

La cererea părţilor, în cauză au fost efectuate o expertiză tehnică imobiliară şi una merceologică, de către experţi, desemnaţi prin tragere la sorţi, rapoartele de expertiză fiind ataşate la filele

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa constată că atât cererea principală cât şi cererea reconvenţională sunt întemeiate, în parte. Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că în timpul căsătoriei părţile au dobândit un imobil reprezentat de o construcţie de tip P+1, situată în

. Această împrejurare rezultă atât din declaraţiile martorilor cât şi din o parte din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, înscrisuri ce privesc demersurile efectuate pentru obţinerea unei autorizaţii de construcţie. Trebuie precizat că această construcţie a fost ridicată pe un teren în suprafaţă de cu privire la care pârâtul-reclamant este proprietar exclusiv, întrucât a fost dobândit de către acesta printr-un act de partaj voluntar autentificat pe data de către fostul. Este adevărat că acest act a fost încheiat în timpul căsătoriei părţilor, însă respectiva suprafaţă face parte dintr-un teren mai mare, în suprafaţă de , cu privire la care pârâtul-reclamant devenise coproprietar în anul deci înainte de a se căsători, actul de partaj având efect declarativ, ceea ce înseamnă că pârâtul-reclamant este considerat proprietar exclusiv al suprafeţei de chiar de la momentul dobândirii terenului, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.

Valoarea de circulaţie a acestui imobil este de, potrivit raportului de expertiză întocmit de către expert, raport la care nici una din părţi nu a avut de formulat obiecţiuni.

Relativ la bunurile mobile pe care părţile le-au dobândit în timpul căsătoriei, acestea rezultă atât din răspunsurile pe care pârâtul-reclamant le-a dat la interogatoriul propus de către reclamanta-pârâtă, cât şi din înscrisurile depuse de către pârâtul-reclamant la

Din coroborarea acestor probe rezultă că părţile au dobândit următoarele bunuri mobile : o combină frigorifică; o vitrină frigorifică ; un congelator ; două televizoare; două combine muzicale; o maşină de tocat electrică; un aspirator; un radiator; un aragaz; o maşină de spălat Indesit; o maşină de spălat Arctic; un mixer; un aragaz mic; două şifoniere; o masă de televizor; un recamier ; o canapea cu două fotolii; un birou , două butelii, două maşini de călcat, o drujbă de lemne, o motocicletă; un incubator; două paturi; un calculator cu imprimantă.

Valoarea de circulaţie a acestor bunuri este de, potrivit raportului de expertiză merceologică întocmit de către expert, raport la care, de asemenea, nu s-au formulat obiecţiuni.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirile despre care reclamanta-pârâtă susţine că au fost aduse la imobilul aflat în proprietatea socrilor ei, şi anume geamuri termopan şi uşi, acestea sunt confirmate de probele administrate în cauză însă ele nu pot fi introduse în masa partajabilă întrucât s-au încorporat în imobilul aflat în proprietatea exclusivă a părinţilor pârâtului, neconstituind bunuri distincte ci putând forma eventual obiectul unui drept de creanţă, care însă nu a fost solicitat de către reclamanta-pârâtă.

Referitor la cererea pârâtului-reclamant de introducere în masa partajabilă a unor sume reprezentând datorii comune, din analiza înscrisurilor depuse la dosar rezultă atât faptul că o parte din împrumuturile contractate în timpul căsătoriei au fost achitate, nemaiputând deci constitui o datorie comună cât şi faptul că alte sume au fost folosite de către părţi fie pentru achiziţionarea unor bunuri mobile ce fac parte deja din masa partajabilă, fie pentru efectuarea unor îmbunătăţiri la casa aparţinând părinţilor pârâtului-reclamant. În ceea ce priveşte sumele datorate diferiţilor furnizori de utilităţi, instanţa apreciază că nici acestea nu pot constitui datorii comune cât timp respectivele cheltuieli sunt determinate de folosinţa bunului imobil iar după despărţirea în fapt a soţilor pârâtul-reclamant este cel care a locuit în imobil şi care, implicit, a beneficiat de respectivele servicii.

În ceea ce priveşte cota de contribuţie a soţilor la dobândirea bunurilor comune, instanţa apreciază că pârâtul-reclamant a avut o contribuţie majoritară, de 75%, fapt ce rezultă din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, din carnetul de muncă depus la filele, rezultă că pârâtul a avut pe tot parcursul căsătoriei un loc de muncă, realizând din salarii venituri destul de mari, potrivit fişelor fiscale ataşate la din acelaşi dosar. Pe de altă parte, reclamanta-pârâtă nu a lucrat pe parcursul căsătoriei decât o perioadă foarte scurtă aşa cum rezultă din contractul individual de muncă depus la, precum şi din declaraţiile martorilor şi chiar din susţinerile reclamantei, făcute în conţinutul întâmpinării la cererea reconvenţională. Este adevărat că reclamanta-pârâtă a avut în grijă trei copii însă doar acest fapt nu poate justifica prin el însuşi reţinerea unei cote de contribuţie egală la dobândirea bunurilor ci doar reţinerea unei cote de contribuţie de 25%, cu atât mai mult cu cât din înscrisurile de la dosar rezultă că şi pârâtul-reclamant şi-a adus aportul la creşterea copiilor, cel puţin din punct de vedere material.

Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune şi oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stări. În prezenta cauză, instanţa apreciază, în ceea ce priveşte bunul imobil, că modalitatea optimă de a pune capăt stării de indiviziune constă în atribuirea lui în proprietate exclusivă pârâtului-reclamant, atât timp cât acest bun nu este comod partajabil în natură, potrivit raportului de expertiză, este amplasat pe terenul ce se află în proprietatea exclusivă a pârâtului-reclamant, iar acesta a avut, aşa cum s-a menţionat anterior, o cotă superioară de contribuţie la dobândirea bunurilor comune, deci inclusiv a acestui bun.

Relativ la bunurile mobile, deşi reclamanta-pârâtă a cerut ca acestea să îi fie atribuite tot pârâtului-reclamant, instanţa apreciază că nu este posibil ca toate bunurile să îi fie atribuite acestuia, atât timp cât nu există acordul pârâtului-reclamant sub acest aspect, iar acţiunea de ieşire din indiviziune a fost iniţiată chiar de către reclamanta-pârâtă. De aceea, instanţa opinează că bunurile mobile trebuie atribuite în proprietate exclusivă uneia sau alteia dintre părţi, ţinând cont atât de cota lor de contribuţie la dobândirea bunurilor comune, cât şi de situaţia unor bunuri, sau mai exact de locul în care acestea se află în prezent (cum este cazul calculatorului cu imprimantă, care se află la reclamanta-pârâtă), precum şi de solicitările părţilor, sens în care trebuie observat că pârâtul-reclamant a cerut să i se atribuie anumite bunuri mobile, cerere care în lipsa unei opoziţii a reclamantei-pârâtă, trebuie luată în considerare.

Bineînţeles că, întrucât între loturile atribuite celor două părţi există o disproporţie valorică, pentru egalizarea acestor loturi se impune ca pârâtul-reclamant să plătească suma de, reclamantei-pârâtă cu titlul de sultă.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să admită, în parte, atât cererea principală formulată de către reclamanta-pârâtă, cât şi cererea reconvenţională formulată de către pârâtul-reclamant, având ca obiect partaj bunuri comune.

Va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o cotă de contribuţie de 75% pârâtul-reclamant de 25% reclamanta-pârâtă următoarele bunuri:

– un imobil construcţie

– bunuri mobile : o combină frigorifică, o vitrină frigorifică,; un congelator,; două televizoare, în i; două combine muzicale,; o maşină de tocat electrică,; un aspirator,; un radiator,; un aragaz,; o maşină de spălat „Indesit”,; un mixer,; un aragaz mic,; două şifoniere,; o masă de televizor,; un recamier,; o canapea cu două fotolii,; un birou,; două butelii; două maşini de călcat, ; o drujbă de lemne,; o motocicletă; un incubator; două pături, şi un calculator cu imprimantă, , valoarea de circulaţie totală a bunurilor mobile fiind de

Total valoare masă partajabilă :

Va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor.

I se vor atribui pârâtului-reclamant, în proprietate exclusivă, imobilul – construcţie , precum şi următoarele bunuri mobile : o combină frigorifică „Zanussi” , o vitrină frigorifică ; un televizor;o combină muzicală;un radiator;un aragaz; o maşină de spălat „Arctic” ; două şifoniere ; o masă de televizor; un recamier; un birou ; o butelie ; o maşină de călcat ;o drujbă de lemne ; o motocicletă; un incumbator ; o pătură.

Valoare totală bunuri atribuite pârâtului-reclamant

Vor fi atribuite reclamantei-pârâtă, în proprietate exclusivă, următoarele bunuri mobile : un congelator „Arctic”, un televizor, o combină muzicală, o maşină de tocat electrică, un aspirator, o maşină de spălat „Indesit”, un mixer, un aragaz mic, canapea cu două fotolii, o butelie, o maşină de călcat, o pătură, un calculator cu imprimantă.

Valoare totală bunuri atribuite reclamantei-pârâtă

Va fi obligat pârâtul-reclamant la plata sumei de către reclamanta-pârâtă, cu titlul de sultă, pentru egalizarea loturilor.

Vor fi compensate cheltuielile de judecată şi va fi obligată reclamanta-pârâtă la plata sumei de către pârâtul-reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată necompensate.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro