404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Somatie de plata

SENTINŢA CIVILĂ NR.569

Şedinţa publică de la 23 Februarie 2009

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea somaţiei de plata la data de 12.12.2008 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr.6052/327/2008 creditoarea _ a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să someze debitoarea _ să achite creditoarei suma de 2912,25 lei, reprezentând contravaloare produse cumpărate şi neachitate şi dobânda legală în sumă de 69,87 lei calculată de la data la care debitul a devenit scadent, şi actualizarea acesteia până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că, în fapt, între părţi s-au desfăşurat raporturi comerciale concretizate prin furnizarea unor produse alimentare societăţii debitoare, produse pentru care s-au emis facturile fiscale nr. 0111615/31.05.2008, nr. 0138990/09.09.2008 (achitată parţial), nr. 0140952/16.09.2008, rămânând un rest de plată din totalul facturilor de 2912,25 lei.

În drept, creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile O.G. nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată.

În dovedirea cererii creditoarea a depus la dosar următoarele înscrisuri: facturile fiscale nr. 0111615/31.05.2008, nr. 0138990/09.09.2008 (achitată parţial), nr. 0140952/16.09.2008.

În temeiul art.242 C.proc.civ, creditoarea a solicitat judecarea în lipsă.

Acţiunea a fost legal timbrată în conformitate cu art.3 lit.o1) din Legea nr. 146/1996 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, cu suma de 39 RON şi cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Deşi legal citat cu această menţiune, debitoarea nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi formula apărări.

În cauză a fost încuviinţată şi s-a administrat proba cu înscrisurile anexate la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între părţi s-au desfăşurat raporturi comerciale concretizate prin furnizarea unor produse alimentare societăţii debitoare, produse pentru care s-au emis facturile fiscale nr. 0111615/31.05.2008 în sumă de 1799,64 lei, nr. 0138990/09.09.2008 în sumă de 2186,75 lei (achitată parţial), nr. 0140952/16.09.2008 în sumă de 704,87 lei, ataşate la dosar, rămânând un rest de plată din totalul facturilor de 2912,25 lei, acceptate de debitoare prin aceea că a semnat facturile şi că a făcut o plată parţială a facturii nr. 0138990/09.09.2008, rămânând din aceasta un rest neachitat în sumă de 407,74 lei.

Somaţia de plată este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, de soluţionare a cererilor de pretenţii prin care se tinde la obţinerea unui titlu executoriu.

Conform art.1 alin.1 din O.G. nr.5/2001, procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

Procedura somaţiei de plată presupune, conform art.1 din O.G. nr.5/2001 valorificarea dreptului de creanţă al creditoarei, printr-o modalitate facilă, accelerată, condiţionată de existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibilă care nu este combătută de către cealaltă parte prin apărări apte să pună în discuţie aceste elemente.

În cauză, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile de exercitare a acţiunii pe calea somaţiei de plată, atât cele generale, cât şi cele speciale.

Astfel, facturile fiscale nr. 0111615/31.05.2008, nr. 0138990/09.09.2008 (achitată parţial), nr. 0140952/16.09.2008 au fost acceptate de debitoare prin aceea că le-a semnat, acestea având valoarea unui înscris însuşit de către aceasta conform art.1 din O.G. nr.5/2001.

Conform art.379 alin.3 C.proc.civ. “creanţă certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”, în speţă existenţa creanţei certe rezultând din facturile neachitate depuse în copie la dosar şi necontestate de către debitoare.

Potrivit art.379 alin.4 C.proc.civ. creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă şi a altor acte, în speţă acest aspect rezultă din câtimea întregii datorii a debitului constatată prin facturile fiscale depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte condiţia exigibilităţii creanţei, acesta este îndeplinită în cauză, scadenţa obligaţiei fiind împlinită la 13 zile de la emiterea fiecărei facturi, respectiv de la 12.06.2008, 21.09.2008 şi 28.09.2008.

Astfel, creanţa avută în vedere este certă, lichidă şi exigibilă potrivit dispoziţiilor art.379 alin.3 şi 4 C.proc.civ., nefiind contestată de debitoare prin apărări de fond de natură să determine inadmisibilitatea cererii.

Din dispoziţiile art. 1 alin. 2 din OG 5/2001 reiese că pe lângă suma stabilită potrivit alin 1 al aceluiaşi articol cu titlul de obligaţie instanţa poate stabili dobânzi, majorări sau penalităţi datorate potrivit legii.

În raport de dispoziţiile art. 43 C.com., cu privire la curgerea de drept a dobânzii din ziua când devine exigibilă pentru datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani, instanţa apreciază că pentru suma datorata de debitoare, dobânda a început să curgă de la scadenţa fiecărei facturi, respectiv de la 12.06.2008, 21.09.2008 şi 28.09.2008. Creditoarea a calculat dobândă legală în sumă de 69,87 lei calculată de la data la care debitul a devenit scadent, şi actualizarea acesteia până la data plăţii efective.

Instanţa, având în vedere că creditoarea nu a precizat modul de calcul al acestei sume, va acorda dobânda legală pe zi de întârziere, calculată asupra debitului fiecărei facturi (respectiv 1799,64 lei, 407,74 lei şi 704,87 lei), începând cu data de scadenţă a fiecăreia – respectiv 12.06.2008, 21.09.2008 şi 28.09.2008, şi până la plata efectivă a debitului.

Prin urmare, având în vedere că pretenţiile creditoarei sunt justificate, în baza art.1 şi 6 din O.G. nr.5/2001, instanţa va admite cererea formulată de aceasta şi va emite o ordonanţă prin care debitoarea va fi somată să-i plătească creditoarei în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri suma de 2912,25 lei reprezentând contravaloare produse cumpărate şi neachitate, precum şi la plata dobânzii legale pe zi de întârziere, calculate asupra debitului fiecărei facturi (respectiv 1799,64 lei, 407,74 lei şi 704,87 lei), începând cu data de scadenţă a fiecăreia – respectiv 12.06.2008, 21.09.2008 şi 28.09.2008, şi până la plata efectivă a debitului.

În temeiul art.274 C.proc.civ., în considerarea culpei procesuale a debitorul în declanşarea litigiului de faţă, instanţa va obliga debitorul să plătească creditoarei cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru şi timbru judiciar.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro