404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Oug 119

SENTINŢA CIVILĂ NR. 673 din 02 martie 2009

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …/327/2008, reclamanta-creditoare …, a chemat în judecată pe pârâta-debitoare …, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta-debitoare la plata sumei de 19237,37 lei reprezentând chirie cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta-creditoare a arătat că în baza relaţiilor comerciale cu debitoarea s-a încheiat la data de 15 februarie 2007 contractul de închiriere nr.9, în acest sens reclamanta a încheiat cu pârâta-debitoare un contract ce avea ca obiect închirierea imobilului situat în Tulcea, str. Viticulturii nr.2, proprietatea exclusivă a societăţii reclamante.

Aşa cum prevăd obligaţiile contractuale locatarul SC .. SRL, datora lunar suma de 2000 Euro, fără TVA la cursul zile BNR. În vederea achitării preţului închirierii a emis către pârâta-debitoare factura nr.5167989 din data de 15 ianuarie 2008, în valoare de 8832,24 lei şi factura nr.5167993 din data de 15 februarie 2008 în valoare de 10406,83 lei, valoarea totală a celor două facturi fiind de 19237,37 lei.

Creanţa reclamantei-creditoare este certă reflectând din contractul de închiriere nr.9/15.02.2007, actul adiţional nr.1/30.11.2007 şi cele două facturi mai sus menţionate, fiind confirmată de către debitoare prin însuşirea contractului de închiriere.

S-a mai învederat că în speţă caracterul exigibil ala creanţei rezultă prin natura contractului încheiat şi anume că pârâta-debitoare avea obligaţia ca în cel mult 5 zile de la primirea facturilor să plătească suma datorată.

În drept au fost invocate dispoziţiile OUG 119/2007.

În dovedirea acţiunii reclamanta-creditoare a depus la dosarul cauzei înscrisuri şi concluzii scrise.

Pârâta-debitoare legal citată a formulat întâmpinare în conţinutul căreia a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată , cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat în conţinutul întâmpinării că în contul şi în compensarea debitului datorat, pârâta-debitoare SC .. SRL, a vândut reclamantei-creditoare, barca agrement cu motor încorporat şi peridoc la suma de 37103,99 lei sens în care a fost emisă factura nr.000102/03.04.2008.

Urmare a tranzacţiei încheiate reclamanta-creditoare a luat barca din posesia pârâtei.

Apreciază pârâta-debitoare că debitul invocat de către reclamantă s-a stins prin compensare.

În apărare pârâta-debitoare a depus la dosarul cauzei copie a facturii fiscale nr.000102/03.04.2008.

Analizând cauza în raport cu probele administrate, instanţa reţine următoarele:

Între părţi s-a încheiat contractul de închiriere nr.9/ 15.02.2007 ( fila 4) prin care reclamanta-creditoare închiria pârâtei-debitoare imobilul situat în Tulcea, str. Viticulturii nr…., contra unei chirii lunare de 2000 Euro,aşa cum rezultă din actul adiţional nr.1/30.11.2007 la contra tul nr.9/15.02.2007, ambele acte fiind ştampilate şi semnate de către părţile litigante.

Pentru plata sumei datorate reclamanta-creditoare a emis către pârâta-debitoare facturile fiscale nr.5167989/15.01.2008 în valoare de 8832,24 lei ( fila 7) şi factura nr.5167992 /15.02.2008 în valoare de 10406,83 lei (fila 8) din dosar

Potrivit art.2 alin.1 din OUG 119/2007 „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale”.

Instanţa reţine că în cauză sunt întrunite condiţiile cerute de textul de lege mai sus menţionat, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, caracterul cert al creanţei rezultând din contractul de închiriere şi actul adiţional, suma fiind exigibilă întrucât potrivit contractului de închiriere pârâta-debitoare avea obligaţia să deconteze factura fiscală în termen de maxim 5 zile calendaristice.

Nu au putut fi reţinute apărările pârâtei-debitoare privind stingerea debitului prin compensare întrucât pentru a opera compensarea, creanţa ce urmează a fi compensată trebuie să fie certă respectiv existenţa ei să nu fie discutabilă din punct de vedere juridic.

Din examinarea facturii fiscale invocată în apărare de către pârâta-debitoare se reţine că aceasta nu a fost însuşită de către reclamanta-creditoare aşa cum prevăd dispoziţiile Codului comercial.

Pentru considerente expuse instanţa va admite acţiunea, urmând a obliga pârâta-debitoare la plata sumei de 19237,37 lei către reclamanta-creditoare reprezentând chirie în termen de 30 de zile de la comunicare.

În temeiul art.274 C proc. Civ va fi obligată pârâta-debitoare la plata sumei de 1539, 3 lei către reclamanta-creditoare reprezentând cheltuieli de judecată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro