404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Validare poprire

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 872

Şedinţa publică de la 23 Martie 2009

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 15.01.2009, sub dosar nr. 229/327/2009, reclamanta – organ de executare _ în contradictoriu cu pârâta – debitoare _ şi cu pârâtul – terţul poprit _, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună validarea popririi în mâna terţului poprit a sumei de 9135 lei.

În fapt, reclamanta – organ de executare _ a învederat înfiinţarea popririi s-a făcut în baza dispoziţiilor art.453-454 C.proc.civ., în dosarul acestuia de executare nr.42/2008, în care creditorul _, în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 2020/08.11.2007 a Tribunalului Tulcea, în dosarul nr.2013/88/2007 a solicitat executarea silită pentru recuperarea sumei de 188644,11 lei reprezentând debit şi cheltuieli de judecată.

Reclamanta organ de executare a mai precizat faptul că în urma începerii executării silite, s-a constatat că pârâtul – terţ poprit _ în baza contractului de furnizare a apei potabile şi a legii asociaţiilor de proprietari, datorează suma de 9135 lei reprezentând contravaloarea apei potabile consumată şi neachitată către debitoare, astfel a procedat la înfiinţarea popririi în mâna terţului poprit.

În temeiul art.242 alin.2 Cod procedură civilă s-a solicitat de către reclamanta – organ de executare judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 10 lei şi timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei.

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: sentinţa civilă 2020/08.11.2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.2013/88/2007; proces verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare; adresă de înfiinţare a popririi; dovada de comunicare a popririi, tabel nominal cu debitorii Asociaţiei de Proprietari nr.58.

La data de 27.01.2009 reclamanta – organ de executare _ a formulat o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intervenient forţat a creditoarei _.

Prin încheierea din data de 23.02.2009, instanţa a luat act de depunerea cererii de intervenţie forţată, intervenientul forţat devenind parte în dosar.

Cererea de intervenţie forţată a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 10 lei şi timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei.

În cauză instanţa a încuviinţat, la solicitarea creditoarei, proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul terţului poprit.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.2020 din 8 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosar nr.2013/887/2007, pârâta debitoare _ a fost obligată la plata către intervenienta forţată – creditoare _ a sumei de 188644,11 lei reprezentând contravaloare servicii, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Intervenienta forţată – creditoarea _a solicitat Biroul Executorului Judecătoresc _ punerea în executare a titlului executoriu menţionat anterior, prin poprire silită asupra veniturilor debitorilor Asociaţiei de Proprietari nr.58.

Pârâta debitoare a pus la dispoziţia intervenientei forţată – creditoare un tabel cu debitorii săi, ca urmare a neachitării obligaţiilor de întreţinere, printre care figurează şi terţul poprit _.

La data de 31 octombrie 2008 a fost emisă de către executorul judecătoresc adresa de înfiinţare a popririi, ce a fost comunicată terţului poprit la data de 7 noiembrie 2008, astfel cum rezultă din dovada de comunicare a popririi.

În conformitate cu art. 460 Cod procedură civilă, dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data la care terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, pot sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.

Textul de lege impune două condiţii esenţiale: calitatea de debitor a terţului poprit faţă de debitorul poprit, precum şi neexecutarea de către terţul poprit a obligaţiilor privind efectuarea popririi.

Cu privire la prima condiţie, instanta apreciază că această este îndeplinită, terţului poprit chemat la interogatoriu, a recunoscut în intregime debitul solicitat, cuantumul acestui debit rezultând şi din listele de plată depuse la dosar.

Cu privire la cea de-a două condiţie prevăzută de textul de lege mai sus amintit, terţul poprit, conform art. 456 alin.1 Cod procedură civilă, avea obligaţia ca, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, să consemneze suma de bani poprită. Având în vedere că termenul de 15 zile a expirat fără ca terţul să fi consemnat vreo sumă la dispoziţia creditoarei, rezultă ca terţul poprit şi-a încălcat obligaţiile ce-i reveneau privind efectuarea popririi, astfel încât şi această condiţie menţionată în art.460 Cod procedură civilă este îndeplinită.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa va admite cererea de reclamanta – organ de executare _, precum şi cererea intervenientei forţată – creditoare _, apreciind-o ca fiind întemeiată, şi în consecinţă, va valida poprirea înfiinţată în mâinile pârâtului – terţ poprit până la concurenţa sumei de 9135 lei, sumă ce va fi consemnată pe numele intervenientei forţată – creditoare _, la dispoziţia şi pe seama executorului judecătoresc.

Instanţa va respinge cererea formulată de intervenienta forţată – creditoare _ de obligare a pârâtului – terţ poprit _, la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată întrucât taxele de timbru şi timbrele judiciare au fost datorate în cauză de către reclamanta organ de executare _.

Astfel, atât taxa de timbru şi timbru judiciar aferente cererii introductive cât şi taxa de timbru şi timbru judiciar aferente cererii de intervenţie sunt datorate de către partea care sesizează instanţa cu acestea, în speţă de către reclamanta – organ de executare.

Faptul că, intervenienta forţată creditoare a înţeles să achite taxa de timbru şi timbrul judiciar datorate de către reclamanta – organ de executare nu are nici o consecinţă juridică asupra persoanei care are calitatea de debitor a acestei taxe, motiv pentru care instanţa va respinge ca neîntemeiată solicitarea intervenientei – creditoare de obligare a pârâtului terţ poprit la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamanta – organ de executare rezultă faptul că acesta nu şi-a exprimat voinţa juridică în sensul solicitării de cheltuieli de judecată, astfel instanţa va lua act că reclamanta – organ de executare _ nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro