404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Incredintarea spre crestere si educare a minorilor

Dosar nr.368/179/2010

Domeniu alocat : Minori

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 552/03.06.2010

Titlu: încredintarea spre crestere si educare a minorilor

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata sub nr. 368/179/2010 din data de 11.03.2010 , reclamantul G.S. a chemat în judecata pârâtii M.V. si M.S. , pentru ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna încredintarea spre crestere si educare a minorilor M.-C. si D.L. , fara cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca , minorii sunt copii sai , rezultati din casatoria cu defuncta M.R.–A. , iar prin sentinta civila nr. 15/13 ianuarie 2009 pronuntata de Judecatoria Babadag în dosarul nr. 1309/179/2008 s-a dispus desfacerea casatoriei în contradictoriu cu defuncta sotie.

Cu aceasta ocazie minorii au fost încredintati spre crestere si educare mamei lor.

A mai aratat reclamantul ca , din nefericire , la scurt timp fosta sotie s-a îmbolnavit grav si a decedat , iar pârâtii , bunicii materni ai copiilor , dupa tragicul sfârsit al fostei sotii a încercat sa ia copii de la acestia , dar s-a lovit de refuzul lor.

Mai motiveaza reclamantul ca nu vrea sa intre în detalii si amanunte , dar pârâtii nu au nici un drept asupra copiilor.

De asemenea a mai aratat reclamantul ca bunicii îsi pot manifesta dragostea fata de copii si în conditiile în care acestia îi vor fi încredintati lui.

Mai arata reclamantul ca în conformitate cu disp. art.100 alin.1 cod familiei , copilul minor locuieste la parintii lui , iar conform art.103 alin.1 cod familiei prevede ca , parintii au dreptul sa ceara înapoierea copilului de la orice persoana care îl detine fara drept , iar el nu a fost decazut din drepturile parintesti.

Reclamantul arata ca , dimpotriva , este atasat de copii , care au crescut alaturi de el si mama lor , pâna la momentul despartirii , iar în perioada de un an, ulterioara despartirii , a pastrat permanent legatura cu acestia si este în interesul lor sa-i fie încredintati spre crestere si educare .

A mai aratat reclamantul ca este încadrat în munca la MIMP Babadag si este ajutat de mama sa în cresterea si îngrijirea copiilor .

În pofida evenimentelor nedorite , consumate în ultimul an de zile , despartirea dintre el si mama minorilor , decesul acesteia din urma , el doreste ca între el si pârâti sa existe niste relatii apropiate sau cel putin normale si nu va face nici o opozitie ca minorii sa-si viziteze bunicii materni , sa stea cu acestia si sa mentina relatii apropiate ca de la bunici la nepoti.

În drept , si-a întemeiat cererea pe disp.art.100 rap.la art.103 cod familiei.

În sustinerea cererii a depus la dosarul cauzei în copie , certificatul de nastere al minorei G.M.–C. , nascuta la data de 10 aprilie 1995, certificatul de nastere al minorului G.D.–L. , nascut la data de 06 mai 1998 , certificatul de casatorie seria C.8 nr.468523 , sentinta civila nr. 15 din 13.01.2009 pronuntata în dosarul civil nr.1309/179/2008 prin care s-a dispus desfacerea casatoriei ,încheierea civila nr. 70 pronuntata în sedinta camerei de consiliu din 02 octombrie 2009 în dosar civil nr. 1233/179/2009 .

Examinând probatoriul administrat în cauza, instanta retine ca , la data de 13 ianuarie 2009 s-a desfacut casatoria încheiata între G.R.si G.S. , fiindu-i încredintati reclamantei G.R. , spre crestere si educare minorii M.– C. , nascuta la data de 10 aprilie 1995 si minorul G.D.–L. , nascut la data de 06 mai 1998 , iar la data de 04 martie 2010 a decedat M.R.( fosta G.) , minorii ramânând în grija bunicilor materni M.V. si S..

Reclamantul a solicitat înapoierea minorilor de la bunicii materni ai acestora , considerând ca este în interesul lor sa locuiasca cu el atâta timp cât nu este decazut din drepturile parintesti , iar pârâtii îi tin fara drept.

În dovedirea sustinerilor sale reclamantul G.S. a administrat proba cu interogatoriu luat pârâtilor si proba testimoniala cu martorii T.M. si T.C. .

Din raspunsurile pârâtilor la interogatoriu , instanta retine ca , dupa desfacerea casatoriei de pârât ,defuncta mama a minorilor a locuit cu acestia un an de zile la pârâti , bunicii materni ai copiilor si pârâtii din prezenta cauza , dupa care minorii au locuit cu mama lor într-un apartament cu chirie , iar dupa ce M.R. , fosta G. , s-a îmbolnavit , bunica materna a avut grija de minori , mergea la apartamentul unde locuiau ei si le facea mâncare , curatenie , copii veneau la bunici , iar dupa decesul mamei copiilor , acestia au fost luati de bunici pentru a avea grija de ei în continuare , iar tatal minorilor a platit într-un an de zile , doar 8 luni pensie de întretinere pentru cei doi copii.

La termenul de judecata din 29 mai 2010 a fost audiata martora T.M. care a declarat, ca este matusa reclamantului si cunoaste ca dupa divortul partilor, trei luni de zile copii au locuit la bunicii materni , iar trei luni de zile au locuit într-un apartament închiriat unde au locuit singuri întrucât mama acestora era bolnava si era internata la Bucuresti , iar dupa decesul acesteia , bunicii materni au luat copii sa-i îngrijeasca .

A motivat martora ca , copii cu mama lor s-au mutat cu chirie într-un apartament întrucât copii nu se simteau bine la bunica lor , deoarece aceasta mai avea grija de o sora a sa în vârsta si datorita oboselii acumulate tipa la copii , lucru ce i l-a spus defuncta mama a copiilor .

L-a întrebat pe G.S. de ce nu merge sa ia copii , în perioada celor 3 luni de zile cât mama acestora a fost internata în spitale , iar nepotul sau , i-a raspuns ca atâta timp cât traieste mama lor vrea sa o lase sa se bucure de copii , mentionând ca mama copiilor a fost bolnava de cancer , acesta fiind motivul decesului , iar ulterior dupa decesul mamei copiilor, reclamantul a mers sa-si ia copii , dar bunicii materni au refuzat sa-i dea si l-au gonit pe acesta din casa.

Martora a mai declarat ca daca copii vor fi încredintati tatalui de crestere si îngrijirea lor se va ocupa pe lânga tata si bunica paterna , un frate al reclamantului si inclusiv ea , care locuieste aproape de reclamant , doar un gard îi desparte.

T.M. arata ca l-a întrebat pe baiatul reclamantului de ce nu merge sa locuiasca cu tatal sau , întrucât era luna noiembrie , era frig , iar copii se încalzeau cu un radiator care era defect , iar acesta i-a raspuns ca este prea departe de scoala locuinta tatalui , dar la acea vreme mama copiilor traia si considera ca reclamantul este atasat de copii sai si stie ca acesta are poza copiilor la vedere , învederând de asemenea ca a fost de fata când bunica materna i-a amenintat pe copii ca daca merg la tatal lor , nu o sa mai faca nimic pentru ei.

Cunoaste ca reclamantul este atasat de cei doi copii , iar de la desfacerea casatoriei si pâna la decesul sotiei sale , minorul la fiecare sfârsit de saptamâna era la tatal lui si în vacante , la fel si fetita , de câte ori se supara pe mama sa , mergea la tata , declaratie care nu va fi retinuta de instanta sub acest aspect , întrucât nu se coroboreaza cu alte probe din dosar , dar va retine depozitia martorei sub aspectul ca reclamantul nu si-a agresat copii , nici fizic , nici verbal , întrucât acest lucru rezulta si din declaratia martorei A.M. .

Desi a declarat ca stie de la o vecina ca minorul D.-L. a fost vazut pe marginea drumului cu flori în mâna , motivul fiind pentru a fi vândute la cei care trec cu masinile , depozitia sa sub acest aspect nu se coroboreaza cu nici o alta proba administrata în dosar , nici un alt martor nu a confirmat acest lucru , iar minorul , audiat în Camera de Consiliu , a declarat ca nu este adevarat ca vinde flori pe marginea soselei , aceeasi pozitie , de neconfirmare a spuselor martorei având-o si bunicii materni cu ocazia interogatoriului.

Martora a mai declarat ca în perioada celor trei luni de zile cât defuncta mama a copiilor a fost internata în spital , tatal a fost o singura data sa-si vada copii , iar minorul nu l-a primit , pe motiv ca , ea banuieste ca avea musafiri , întrucât se auzea galagie si muzica si considera ca ar fi în interesul copiilor ca acestia sa ramâna la tatal lor având în vedere ca are o situatie materiala buna.

Cel de al doilea martor , numita T.C. a declarat ca este prietena cu familia reclamantului , mergând deseori la ei si stie ca reclamantul are serviciu si salariu bun , are conditii de locuit bune , are o casa proprietate personala si crede ca minorilor le-ar fi mai bine din toate punctele de vedere sa stea cu tatal lor , iar de copii ar putea sa se îngrijeasca bunica paterna în cazul în care acestia ar fi încredintati tatalui.

Mai declara martora ca nu cunoaste motivul pentru care minorii nu au stat cu tatal lor în perioada în care mama lor a fost bolnava.

Pârâtii de asemenea au administrat proba testimoniala cu martorii C.A. si A.M. .

Din declaratia martorei C.M. instanta retine ca , îl cunoaste pe minorul G.D. , întrucât este diriginta acestuia , el fiind elev în clasa a V-a , fiind un copil cuminte , bun , sârguincios , iar la începutul anului scolar l-a vazut ca este mai apatic , întrebându-l ce are , acesta a spus ca mama sa este bolnava , iar pe mama minorului a cunoscut-o întrucât aceasta venea la scoala , se interesa de copii , pastra în permanenta legatura cu scoala , iar pe tatal copiilor nu l-a vazut niciodata , acum fiind prima data când îl vede.

A mai declarat martora ca în perioada cât mama copiilor a fost bolnava , de acestia se ocupa bunica materna aceasta chiar l-a adus pe baiat în prima zi la scoala , baiatul fiind bine îngrijit , îsi facea tem,ele , iar când avea nevoie de o culegere de probleme , sau la româna , acesta nu a spus niciodata ca nu are posibilitatea sa o cumpere , avea rechizite îngrijite , iar caietele erau curate.

Martora mai declara ca dupa înmormântarea mamei copiilor , a vazut unde locuiesc copii , într-un apartament cu bunicii materni , iar baiatul i-a spus ca în situatia în care va fi încredintat tatalui acesta nu va sta la el , va fugi la bunici , unde are conditii mai bune si are afectiune din partea acestora .

Mai declara martora ca nu a intrat în multe amanunte cu copilul dar acesta i-a spus ca parintii lui se certau , iar tatal consuma alcool , iar copilul vorbea foarte , foarte greu despre tatal sau.

De asemenea mai arata , din punctul sau de vedere ar fi în interesul copiilor ca acestia sa ramâna la bunici , ea cunoscând-o mai bine pe bunica dupa ce s-a întâmplat nenorocirea , întrucât aceasta a pastrat legatura cu scoala , si cunoaste ca minorii au locuit cu mama lor , iar când aceasta era spitalizata, bunica i-a îngrijit .

Cea de a doua martora , A.M. , a declarat ca , pârâta M.S. este matusa sotului sau , astfel ca , implicit cunoaste pe minori si pe tatal acestora , iar de la moartea mamei copiilor , tatal acestora nu s-a îngrijit de ei , astfel , cum au fost sarbatorile de Pasti , reclamantul nu a venit sa-i ia la masa , a fost ziua fetitei , iar tatal nu a venit cel putin sa o felicite , minorii fiind liberi , nu sunt sechestrati de pârâti , ei merg la scoala , iar reclamantul ar putea sa-i astepte la scoala si cel putin acolo sa le dea un ban.

Mai declara martora ca , stie de la defuncta mama a minorilor ca , desi pârâtul fusese obligat la pensie de întretinere , acesta nu s-a achitat de obligatie , pensia fiind în cuantum de 200 lei lunar .

De asemenea mai arata ca nu stie ca reclamantul sa-si agreseze fizic sau verbal copii , dar stie ca acestia au asistat la scene la care mama lor era agresata fizic si era nevoita sa fuga de acasa si aceasta se ducea la sora ei.

A mai aratat martora ca de minori a avut grija bunica materna când mama lor era internata în spital si , desi ea era plecata din tara cunoaste acest lucru de la pârâta M.S. , întrucât vorbea cu aceasta la telefon .

Cunoaste ca reclamantul consuma bauturi alcoolice întrucât de câte ori o suna pe R. , fosta sotie , acesta era beat si stie ca între copii si bunica paterna nu exista o relatie buna aceasta urând-o pe R. si pe copii , având în vedere ca , cu ani în urma a fost un proces cu o casa între G.E.si fiul sau G. S..

De asemenea mai arata ca bunicii materni , le-au spus copiilor ca pot sa mearga la tatal lor , dupa ce le-a decedat mama , dar copii au refuzat , de asemenea bunicii le-au dat si un timp de gândire copiilor pentru a-si exprima optiunea , dar minorul i-a spus bunicii sale ca din prima zi dupa decesul mamei sale putea sa-l întrebe acest aspect ca el tot ar fi raspuns ca nu merge la tatal lui.

Martora mai arata ca ,stie ca bunicii materni sunt pensionari amândoi si ar avea posibilitati materiale sa aiba grija de cei doi copii si considera ca ar fi în interesul copiilor sa ramâna la bunici materni pentru ca acestia au toate conditiile , iar dupa parerea sa , minora care are 15 ani , daca ar merge la tatal sau , ar fi gospodina casei.

A.M. mai arata ca , atunci când a fost audiata minora în aceasta cauza , bunica paterna fiind pe holul instantei i-a strigat nepoatei sale „ de ce nu vii fa la mine ca altfel ai sa te faci curva ca matusa-ta „ .

Martora mai declara ca a fost la înmormântarea R. , mama copiilor si este adevarat ca reclamantul a fost dat afara de la înmormântare dar pentru ca venise beat , a fost dat afara de acasa , iar la biserica nu a fost .

Bunicii materni nu îi influenteaza negativ pe minori fata de relatia acestora cu tatal lor si nu este adevarat ca minorul vinde flori pe marginea soselei.

În cauza a fost efectuata si o ancheta sociala la domiciliul reclamantului care a relevat ca acesta locuieste în casa proprietate , compusa din doua camere si bucatarie , modest mobilate , locuinta fiind racordata la toate utilitatile existente , nu este casatorit , iar din casatoria cu G.R. au rezultat copii G.M.-C. si G.D.-L. , iar prin sentinta nr. 15/13.01.2009 , minorii au fost încredintati spre crestere si educare mamei , iar tatal minorilor a fost obligat la plata sumei de 200 lei pensie de întretinere pentru cei doi minori.

De asemenea a fost efectuata o ancheta sociala si la domiciliul pârâtilor care a relevat ca acestia locuiesc în apartament proprietate , compus din patru camere , bucatarie , baie si hol , frumos mobilate si curate , spatiul este suficient în raport cu numarul de persoane care locuiesc în el .

Urmare a discutiilor purtate cu minorii a rezultat ca , acestia doresc sa fie încredintati spre crestere si educare bunicilor materni M.V. si M.S. si tinând cont de situatia prezentata si de faptul ca sotii M.V. si M.S. au conditii optime pentru cresterea celor doi minori , colectivul de sprijin al autoritatii tutelare Babadag , a venit cu propunerea ca minorii sa fie încredintati spre crestere si educare bunicilor materni .

La termenul de judecata din data de 06 mai 2010 în baza art.151 cod pr.civila s-a repus cauza pe rol pentru a se face o noua ancheta sociala la domiciliul reclamantului care sa stabileasca climatul moral si familial pe care îl ofera tatal si bunica paterna a minorilor , relatiile acestora cu reclamantul si bunica paterna , relatiile dintre reclamant si mama sa.

Din cea de a doua ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantului , instanta retine ca, reclamantul G.S.si mama acestuia sunt în relatii bune , acestia au avut o divergenta la dezbaterea succesiunii , mentionând ca bunica paterna nu tine legatura cu minorii , nu i-a vizitat si nici minorii nu o viziteaza , iar tatal minorilor a contribuit cu plata pensiei de întretinere celor doi minori pâna la data decesului mamei acestora ,iar tatal s-a întâlnit o singura data cu cei doi copii ai sai de la data decesului mamei lor.

Cu ocazia audierii în Camera de Consiliu , minorii G.D.-L.si G.M.–C. , au declarat ca în prezent locuiesc la bunicii materni si nu doresc sa locuiasca cu tatal lor , deoarece acesta împreuna cu mama sa ( bunica paterna ) consuma bauturi alcoolice , tatal lor nu a dat nici un telefon sa se intereseze de ei , iar pe când traia mama lor , tatal o facea pe aceasta în toate felurile .

În finalul declaratiei , minorii au aratat ca doresc sa ramâna la bunicii materni , iar minorul D.L. a aratat ca nu este adevarat ca a vândut flori pe marginea soselei pentru a-i da bunicii materne bani ca sa bea .

Reclamantul si-a întemeiat actiunea pe art.103 cod familie , potrivit cu care parintii au dreptul sa ceara înapoierea copilului de la orice persoana care îl tine fara drept , iar instanta judecatoreasca va respinge cererea daca înapoierea este contrara intereselor copilului.

Ceea ce trebuie sa se aiba în vedere de catre instanta judecatoreasca este interesul superior al copilului , iar înapoierea copilului sa nu fie contrar intereselor sale .

Examinând probatoriul administrat în cauza , instanta apreciaza ca , înapoierea celor doi minori , tatalui lor , este contrara intereselor lor , având în vedere atitudinea de indiferenta a reclamantului fata de copii sai , dupa desfacerea casatoriei de mama acestora si mai ales dupa decesul ei.

Instanta nu va retine sustinerile reclamantului ca bunicii materni influenteaza copii si nu îi lasa la vorbeasca la telefon cu el si ca nu poate sa îi viziteze , având în vedere ca cei doi minori sunt scolari , iar tatal lor poate sa ia legatura cu ei pe perioada cât sunt la scoala .

Nu a rezultat din depozitiile martorilor propusi de reclamant ca acesta se preocupa de soarta copiilor , contribuind pecuniar sau în alta modalitate la întretinerea lor , iar ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantului , a relevat ca ,tatal a contribuit cu plata pensiei pentru întretinerea copiilor , pâna la data decesului mamei lor , iar el s-a întâlnit o singura data cu copii sai de la data decesului mamei lor.

Pentru ca instanta judecatoreasca sa pronunte o solutie favorabila într-o actiune având un asemenea obiect – înapoiere minor , trebuie sa tina cont si de climatul moral si familial pe care îl ofera parintii , în speta tatal si bunica paterna, relatiile copiilor cu reclamantul si bunica paterna , ori din aceeasi ancheta sociala , mentionata mai sus , a rezultat ca tatal minorilor s-a întâlnit o singura data cu copii sai de la data decesului mamei lor , iar bunica paterna nu tine legatura cu minorii , nu i-a vizitat si nici minorii nu o viziteaza ,sub acest aspect , ancheta sociala se coroboreaza cu declaratia martorei A.M. , care a declarat ca între copii si bunica paterna nu exista o relatie buna , întrucât aceasta a urât-o pe mama copiilor si pe copii , întrucât cu ani în urma , G.E. si fiul sau G.S. , s-au judecat pentru un imobil.

De asemenea instanta trebuie sa tina cont si de parerea minorilor care dupa împlinirea vârstei de 10 ani trebuie audiati , iar în cauza , fiind audiati , ei au declarat ca vor sa ramâna la bunicii materni care au grija de ei si nu doresc sa locuiasca cu tatal lor deoarece acesta nu le-a dat nici un telefon sa vada ce fac, iar pe când mama lor traia , acesta o facea în toate felurile.

Fata de probatoriul administrat în cauza , instanta constata ca nu este în interesul minorilor ca acestia sa fie înapoiati tatalui , pentru considerentele expuse mai sus si pe cale de consecinta urmeaza a respinge actiunea ca nefondata.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro