404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

„Exista coautorat atunci când agresorii actioneaza împreuna, lovind concomitent victima în cadrul unei actiuni indivizibile si în realizarea intentiei lor de a produce vatamari, fiind constienti de urmarile faptei lor dorind sau acceptând producerea acestora. Astfel, din moment ce s-a stabilit ca ambele surori au lovit împreuna partea vatamata, rezulta ca au îndeplinit fiecare în parte, printr-o actiune simultana si conjugata, toate actele obiective ce caracterizeaza infractiunea de vatamare corporala, neavând nicio relevanta care din cele doua agresoare a lovit partea vatamata cu batul peste mâna, provocându-i astfel fractura…”

JUDECATORIA URZICENI JUDETUL IALOMITA

Decizii relevante trimestrul III 2010

SENTINTA PENALA NR. 134/02.06.2010

Prin sentinta penala nr. 134/02.06.2010 , Judecatoria Urziceni a mentinut încadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare a instantei, anume art. 181 alin. 1 C.p. si în baza art. 181 alin. 1 C.p. condamna pe inculpata B. N. la 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala.

Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut urmatoarele:

La data de 26.09.2008 partea vatamata S. E. s-a dus în vizita la mama sa, B. V. în locuinta acesteia din urma se aflau si inculpata B. N. împreuna cu sora sa.

Asistând la discutia în contradictoriu dintre mama si fiica, discutie pe tema mostenirii lasate de B. P. (tatal partii vatamate si defunctul sot al lui B. V.), cu privire la care se afla un proces pe rolul Judecatoriei Urziceni, cele doua surori au decis sa intervina, inculpata (casatorita cu fiul defunctului) fiind direct interesata în ceea ce priveste rezultatul dezbaterii succesiunii respective, iar sora sa sprijinind-o.

Astfel, cele doua surori au decis sa o dea afara din casa pe partea vatamata, aplicându-i si o corectie corporala, lovind-o cu palmele, zgâriind-o pe fata si distrugându-i ochelarii, lovind-o de asemenea cu un bat peste mâna stânga.

Agresiunea a încetat abia la sosirea vecinei G. P., care alertata de strigatele de ajutor ale partii vatamate a intrat în curtea casei în care se petrecea incidentul si le-a vazut pe cele trei prin usa întredeschisa luptându-se, partea vatamata încercând sa iasa din casa si strigând dupa ajutor. Mai apoi a vazut-o pe partea vatamata lovita, zgâriata, întinsa pe jos. Potrivit declaratiei acestei martore, când B. N. a iesit din casa avea un bat în mâna.

Martora G. L. nora celei dintâi martore, a declarat la rândul ei ca auzind strigate de ajutor din curtea numitei B. V., a rugat-o pe soacra sa (cea dintâi martora) sa cerceteze despre ce este vorba, iar dupa ce a auzit-o si pe aceasta strigând: „ce faceti aici, dati-i drumul!”, s-a îndreptat la rândul ei spre locul incidentului. A declarat ca a vazut-o pe partea vatamata lovita, zgâriata pe fata si pe gât. Aceasta martora a confirmat si faptul ca sotul inculpatei (fratele partii vatamate) nu îi permite accesul partii vatamate în casa mamei sale.

Instanta retine ca la acea data procesul de partaj succesoral nu era finalizat. Abia la 02.04.2009, prin sentinta civila nr. 844, Judecatoria Urziceni a atribuit lui B. I. si B. V., imobilul în care s-a petrecut agresiunea.

Partea vatamata S. E. a declarat ca lovitura cu batul peste mâna a primit-o de la L. N., sora inculpatei, dar ca nu-si mai aduce aminte ce contributie a avut fiecare din cele doua agresoare. Când s-a aplecat dupa ochelarii care îi cazusera, o loveau atât inculpata cât si numita L. N.. Loviturile aplicate de cele doua femei nu au încetat decât la sosirea martorelor G. P. si G. L.

Partea vatamata a fost condusa la Spitalul Municipal Urziceni, iar ulterior SML Ialomita a eliberat certificatul medico-legal, potrivit caruia la examinarea din 29.09.2008, S. E. prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur la 26.09.2008, concluzionând ca pentru vindecare sunt necesare circa 42-45 zile îngrijiri.

Situatia de fapt expusa a fost retinuta de instanta din coroborarea declaratiilor date de partea vatamata a declaratiilor date de martorele G. P. si G. L., a declaratiilor inculpatei (care a recunoscut ca a împins-o pe partea vatamata) si ale numitei L. N. date în timpul urmaririi penale si a declaratiei numitei B. V. din timpul urmaririi penale, cu concluziile certificatului medico-legal întocmit de medicul primar legist .

În raport cu situatia de fapt retinuta, instanta constata ca în drept fapta inculpatei B.N. care în ziua de 26.09.2010, împreuna cu o alta persoana a gresat fizic pe partea vatamata S. E., cauzându-i acesteia leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 42-45 zile îngrijiri medicale, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala prevazuta si pedepsita de art. 181 alin. 1 C.p.

Instanta retine ca exista coautorat atunci când agresorii actioneaza împreuna, lovind concomitent victima în cadrul unei actiuni indivizibile si în realizarea intentiei lor de a produce vatamari, fiind constienti de urmarile faptei lor dorind sau acceptând producerea acestora. Astfel, din moment ce s-a stabilit ca ambele surori au lovit împreuna partea vatamata, rezulta ca au îndeplinit fiecare în parte, printr-o actiune simultana si conjugata, toate actele obiective ce caracterizeaza infractiunea de vatamare corporala, neavând nicio relevanta care din cele doua agresoare a lovit partea vatamata cu batul peste mâna, provocându-i astfel fractura (ce a necesitat un numar mai mare de îngrijiri medicale), aceasta lovitura neputând fi aplicata în lipsa actiunii celeilalte participante, care a înlesnit-o.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatei, instanta va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.p., tinând cont de limitele de pedeapsa ale infractiunii stabilite de legiuitor, care contureaza un grad de pericol social generic ridicat, de circumstantele personale ale inculpatei (fara antecedente penale), de gradul de pericol social concret al faptelor savârsite, astfel cum reiese din modul si mijloacele de savârsire.

Instanta apreciaza ca în cauza sunt întrunite conditiile prevazute de art. 81 C.p., care reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei, urmând a stabili termenul de încercare conform art. 82 C.p. În acest sens, instanta observa ca inculpata nu prezinta antecedente penale aspect fata de care exista motive rezonabile a considera ca scopul pedepsei, respectiv de a preveni savârsirea de noi infractiuni, de a forma o atitudine corecta fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Totodata, instanta va pune în vedere inculpatei dispozitiile art. 83 C.p., conform carora daca în cursul termenului de încercare cel condamnat savârseste o noua infractiune, pentru care se pronunta o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

In baza art. 71 C.p., instanta va interzice inculpatei exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe toata durata executarii pedepsei. În acest context, instanta retine ca în ceea ce priveste drepturile electorale, în cauza Hirst împotriva Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constat încalcarea art. 3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa închisorii. Interdictia dreptului de a alege, automata, generala si fara nici o restrictie pentru cei condamnati la pedeapsa închisorii, indiferent de durata sanctiunii, gravitatea faptei sau circumstantele cauzei, a fost considerata de Curte în afara marjei de apreciere a statelor si în consecinta incompatibila cu art.3 din Protocolul 1. În prezenta cauza, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea inculpatei a dreptului de a alege, prevazut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I C.pen., având în vedere natura faptei penale savârsite de catre inculpat.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca partea vatamata S.E. s-a constituit parte civila cu suma de 15.000 lei, dintre care 5.000 lei reprezinta daune materiale, iar suma de 10.000 lei reprezinta daune morale.

Din probatoriul administrat în cauza, instanta constata ca fapta de vatamare corporala savârsita de inculpata reprezinta, în planul dreptului civil, o fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu, savârsita cu vinovatie, fiind probata legatura de cauzalitate dintre fapta si rezultatul socialmente periculos, astfel încât devin aplicabile în cauza dispozitiile art. 998-999 Cod civil, potrivit carora oricine cauzeaza prin fapta sa un prejudiciu altei persoane, este obligat la repararea acestuia.

Cu privire la pretinsul prejudiciu material invocat de catre partea civila, instanta retine ca, desi a solicitat suma de 5.000 lei, nu a facut în totalitate dovada existentei acestuia, astfel ca cererea apare partial ca fiind neîntemeiata sub acest aspect. Or, potrivit art. 1169 C. civ., cel ce deduce judecatii o pretentie este tinut a face dovada acesteia. Sub acest aspect, instanta retine ca partea civila S. E. a facut dovada efectuarii de cheltuieli ocazionate de controalele medicale efectuate dupa agresiunea suferita si de cheltuieli cu repararea ochelarilor, depunând în acest sens chitante în cuantum total de 378 lei.

Pe de alta parte, prejudiciul suferit de o persoana poate fi nu doar de ordin material, ci si moral, în acest sens art. 14 alin. 5 C.p.p. prevazând ca actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile.

Astfel, în privinta prejudiciului moral suferit de catre partea civila, instanta apreciaza ca existenta acestuia rezulta din însasi savârsirea faptei, suferinta fizica si morala pricinuita fiind de natura a justifica acordarea daunelor morale. Instanta considera îndeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatei, prev. de art. 998-999 C.civ., fapta acesteia, savârsita cu vinovatie, cauzând nemijlocit prin urmarile sale un prejudiciu moral partii civile, constând în suferinta pricinuita de vatamarile subsecvente actiunii de vatamare corporala comisa de inculpata, precum si în starea angoasa, de teama pe care aceasta fapta a provocat-o asupra psihicului partii civile.

În ceea ce priveste valoarea acestora, desi o cuantificare a unui prejudiciu moral este mai greu de realizat, instanta, fata de circumstantele în care s-a produs incidentul si urmarile faptei inculpatei, apreciaza ca suma de 1.500 lei constituie o reparatie echitabila si suficienta a acestui prejudiciu. Mai mult, instanta va avea în vedere si faptul ca prejudiciul moral este de natura a fi acoperit si prin satisfactia acordata partii vatamate prin condamnarea inculpatei si ca savârsirea unor fapte prevazute de legea penala nu trebuie sa se transforme într-un mijloc de îmbogatire pentru partea vatamata.

În consecinta, în baza art. 14 si 346 C.p.p. rap. la art. 998-999 C.civ., instanta a admis în parte pretentiile civile ale partii civile, în sensul ca a obligat inculpata la plata catre partea civila S. E. la daune morale si materiale .

Sentinta penala a ramas definitiva prin decizia penala nr. 189/R/17.08.2010 a Tribunalului Ialomita prin respingerea ca nefondat a recursurilor declarate atât de inculpata cât si de partea civila.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro