404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Trafic de minori. Încadrarea juridică. Greşita reţinere a dispoz.art.13 alin.4 şi art.41 alin.2 cod penal.Fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Ialomiţa întocmit sub nr. 153 /D/P/ 2005 din data de 15 nov.2005 şi înreg. la această instanţă sub nr.1524 din 22 nov.2005 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor :G.F. şi G.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.13 alin.1,23,4din Legea nr.678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal ( trafic de minori ).

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că inculpaţii G.F.şi G.L. au transportat şi găzduit pe minorul I.V. în vârstă de 8 ani la stâna pe care aceştia o deţin pe raza comunei G.,judeţul Ialomiţa ,în perioada aprilie –mai 2005 ,oferind mamei minorului o sumă de bani, activităţi desfăşurate în scopul exploatării prin muncă a minorului.

Pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

Inculpaţii G.L. şi G.F îşi au domiciliul pe raza comunei G..

În primăvara anului 2005 cu aprobarea primăriei G. inculpaţii G.L.şi G.F. au înfiinţat o stână de aprox. 400 capete ovine , stâna la care în afara inculpaţilor mai lucrau inculpatul G.F, martorul S.M.G. şi câteodată erau ajutaţi de numitul G.I. După deschiderea sezonului de păşunat , aspecte care au avut loc înaintea a sărbătorilor pascale din anul2 005 ( 01 mai 2005 ) inculpatul G. F. s-a deplasata în mai multe rânduri la locuinţa martorei I.I. situată în comuna G.

De fiecare dată, inculpatul G.F,. rugat-o insistent pe aceasta ( pe martora I.I.) să fie de acord ca fiul său, partea vătămată I.V. în vârstă de 8 ani, elev în clasa a II-a din Şcoala Generală din comuna G. să meargă la stână pentru „ a da oile la uşă”.

Întrucât martora I.I. l-a refuzat de fiecare dată pe inculpatul G.F., acesta din urmă i-a oferit martorei suma de 500.000 lei ROL pentru a-şi da acceptul ca fiul ei să meargă cu inculpatul G.F. la stână în scopul arătat mai sus, sumă reprezentând c/valoarea muncii de urma a o desfăşura minorul la stână, timp de 1 lună de zile.

Oferta inculpatului a fost acceptată de martoră, astfel că în jurul datei de 25aprilie 2005 , inculpatul G.F. a venit cu căruţa la locuinţa martorei I.I. , după care l-a luat pe minorul I.V. şi l-a transportat la stâna tatălui său, inculpatul G.L., situată pe islazul comunei G.,în apropierea locuinţei învinuitului.

Ajuns la stână ,partea vătămată I.V. a stat până în jurul datei de 9 mai 20005, perioadă de timp în care adormit într-o baracă din lemn şi de 3 ori pe zi , dimineaţa ,la prânz şi seara când cei doi inculpaţi şi martorul S.M.G mulgeau oile minorul ajuta la această activitate, „ dând oile la uşă”; în sensul că mâna oile din staul spre strungă , unde erau mulse de cei sus menţionaţi . În jurul datei de 9 mai 2005, la stâna inculpatului G.L. s_au deplasat martorele M.E.C., asistent social la Primăria G., şi M.T. învăţătoarea părţii vătămate I.V. , însoţite de şeful postului de poliţie. Cu acest prilej partea vătămat a fost găsită la stână şi determinată să se întoarcă la locuinţa mamei sale ,martora I.I. şi implicit să-şi urmeze cursurile şcolare întrerupte , fapta care s-a petrecut în cursul aceleiaşi zile, când minorul a fost luat de la stâna de mama sa .

Partea vătămată prin reprezentant legal I.I. s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000.000 lei reprez. daune morale în faza de urmărire penală , instanţa luând act de acest aspect prin încheierea de la termenul din 01.02.2006.

Faptele inculpaţilor G.F. şi G.L.de a transporta şi găzdui pe minorul I.V. în vârstă de 8 ani, la stâna pe care aceştia o deţin pe raza comunei G.,în perioada aprilie –mai2005,oferind o sumă de bani pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra minorului ( mama minorului, numita I.I.), activităţi desfăşurate în scopul exploatării prin muncă a minorului întrunesc din punct de vedere obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infr. de trafic de minori prev.de art.13 alin.1,2,3 4 din Legea nr.678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal.

Tribunalul a avut în vedere şi faptul că exploatarea minorilor – a căror proliferare este îngrijorătoare – periclitează grav dezvoltarea fizică şi psihică a minorului ,pregătirea sa şcolară generală , formarea şi dezvoltarea personalităţi sale . Având în vedere toate aspectele reţinute în considerentele de mai sus, instanţa apreciază că cererile de achitare ale inculpaţilor nu pot fi primite.

Instanţa a avut în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, gradul de pericol social al faptelor, urmările produse , persoana inculpaţilor şi , apreciind că pedeapsa nu este un scop în sine , iar la stabilirea acesteia trebuie avută în vedere şi aptitudinea inculpaţilor de a se reeduca sub influenţa sa, se constată incidente în cauză a dispoz. art.74 -76 cod penal cu consecinţa aplicării unor pedepse sub minimul special. Totodată, instanţa a avut în vedere că O.U.G. nr. 79/2005 aprobată prin Legea nr. 287/ 11.X.2005 a modificat conţinutul normativ a art.13 din Lg. 678/2001 şi a făcut în cauză aplicarea principiului legii penale mai favorabile conform art.13 cod penal.

În baza art.65 cod penal se va aplica inc.şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a ,b cod penal pe o durată corespunzătoare gravităţii faptelor. Cât priveşte pedeapsa accesorie întrucât nu există raţiuni pentru aplicarea în bloc a tuturor celorlalte drepturi prev.de art.64 cod penal, dispoziţiile lit.c,d,e din art.64 cod penal urmează a fi înlăturate din conţinutul pedepsei accesorii pentru ambii inculpaţi. Pentru inculpatul G.F. în baza art.85 cod penal se va anula suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 şi 2 cod penal cu aplic.art.74-76 cod penal prin sent.pen.nr.1282/2005 a Judecătoriei Slobozia, definitivă la 22.07.2005.

Aplicându-se în cauză dispoz. privitoare la concursul de infracţiuni urmează ca ,în baza art.33 lit.a -34 lit.b cod penal şi art.35 alin.l cod penal (pedeapsa complementară în caz de concurs de infracţiuni ) ,inculpatul G.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei din probele dosarului a rezultat că, părţii civile I.V. i-au fost lezate demnitatea , munca la care a fost supus fiind susceptibilă de a-i compromite educaţia, dezvoltarea mentală, spirituală ,morală şi socială, aşa încât instanţa consideră că suma de 30 milioane lei cu titlu de adune morale este suficientă pentru acoperirea prejudiciului real produs , având în vedere şi dispoz.at.14 alin.5 c.pr.pen., art.998-999 cod civil.

Potrivit art.19 din Lg.678/2001, banii , valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege ,ori cele care au servit la desfăşurarea acestor infracţiuni ,precum şi celelalte bunuri prevăzute de art.118 cod penal sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol.

A rezultat din probele dosarului că mama părţii vătămate I.V., martora I.I. a primit de la inc.G.L. suma de 300.000 lei drept avans din suma iniţială de 500.000 lei pentru munca depusă de minor la stână

În baza art. 19 din Lg. 678/2001 rap.la art.118 lit.b cod penal se va confisca suma de 300.000 lei de la deţinătorul actual ,numita I.I. ,întrucât textul de lege supune confiscării şi sumele de bani care au servit la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori , în scopul exploatării , această sumă de bani fiind necuvenită , fiindcă ar fi deopotrivă imoral şi ilicit să se ofere şi să se primească bani ori alte foloase pentru a se obţine consimţământul persoanei care are autoritate asupra minorului.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel, motivat, în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi inculpaţii G.L. şi G.F.

Motivele de apel ale parchetului vizează următoarele : A) greşita reţinere a agravantei prevăzute de art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 ,care se referă la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori de două sau mai multe persoane împreună când din situaţia de fapt reţinută şi stabilită de instanţa fondului reieşea că recrutarea şi transportul minorului s-a făcut de către inculpatul G.F. iar găzduirea de către inculpatul G.L. ; B) greşita reţinere a prev.art.41 alin.2 cod penal , privind infracţiunea continuată – în cazul fiecăruia dintre inculpaţi – faţă de împrejurarea că acţiunile care constituie obiectul infracţiunii nu s-au făcut prin 2 sau mai multe acte materiale de către inculpaţi, astfel că în cauză avea de-a face cu o infracţiune continuă .C) omisiunea instanţei de fond de a dispune confiscarea conform art.19 din Lg. 678/2001 rap.la art.118 lit.b cod penal, a mijlocului de transport (căruţa)folosit de inculpatul G.F. la săvârşirea faptei; D) în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate celor 2 inculpaţi , se apreciază de reprezentanta Ministerului Public că reeducarea acestora în spiritul art.52 cod penal, poate fi realizată prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform dispoz.art.86 ind.1 şi urm.cod penal.

Apelurile inculpaţilor G.F. şi G.L vizează ca motiv principal achitarea lor în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit,d cod proc.penală, întrucât lipseşte un element esenţial şi anume cerinţa prev.art.13 alin.1 şi 3 din Lg. 678/2001, aceea a exploatării minorului şi,de asemenea oferirea de bani pentru exploatare, iar în subsidiar,fie achitarea inculpaţilor în temeiul art.l0 lit.b ind.1 cod proc. penală cu referire la art.18 cod penal, cu aplic. unor amenzi administrative pentru aceştia ,fie aplicarea unor pedepse cu suspendarea sub supraveghere în temeiul art.86 ind.1 şi urm. Cod penal.

Prin dec.pen.nr.874/A/ 14 dec.2006 a Curţii de Apel Bucureşti –secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie ( cu opinie separată) a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa împotriva sentinţei penale nr.109/F/ din 14.03.2007 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa în dos.nr.1524/2005. A desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând, în fond : în baza art.334 cod penal a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor deduse judecăţii din art.13 alin.1,2,3,4 din Lg. 678/2001 rap. la art.12 alin.2 lit. a din aceeaşi lege, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal şi art.13 cod penal în infracţiunea prev.de art.13 alin.1 ,2,3 din Lg. 678/2001 cu aplic.art.13 cod penal şi art.74-76 cod penal pentru ambii inculpaţi, text în baza căruia a condamnat pe inculpaţii G.F. şi G.L. la câte 3 ani i 6 luni închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a şi b cod penal. A făcut aplicarea 71 şi 64 lit. a şi b cod penal. În baza art.86 ind.1 şi 86 ind.2 cod penal, a suspendat executarea pedepselor sub supraveghere aplicate inculpaţilor pe un termen de încercare de 5 ani şi 6 luni. În baza art.86 ind.3 cod penal pe durata termenului de încercare inculpaţii G.L. şi G.F. trebuie să se supună următoarele măsuri de supraveghere :

a)să se prezinte ,lunar, în fiecare zi de marţi de la începutul fiecărei luni ,la judecătorul care răspunde de Biroul Executări penale de la instanţa de executare ;b) să anunţe ,în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă în orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea ;c)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă ;d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpaţilor prevederile art.86 ind. 4 cod penal care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. A respins ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii inculpaţi G.L.şi G.F. În baza art.191 alin.1 cod proc. penală a obligat inculpaţii la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocat oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a avut în vedere următoarele :

Pentru a opera agravanta prev. de art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 care se referă la săvârşirea faptei descrisă mai sus de 2 sau mai multe persoane împreună, indiferent dacă una are calitate de autor şi cealaltă de complice.

Ori,instanţa a reţinut că discuţiile privind aducerea la stână a minorului s-au purtat cu mama minorului şi cu concubinul său, de către G.F., care l-a şi transportat ulterior la stâna familiei cu căruţa. În atare situaţie,nici latura obiectivă a infracţiunii incriminate de Lg.678/2001 ( art.12 şi 13) ce s-a realizat prin recrutarea şi transportarea minorului nu s-a făcut de ambii inculpaţi şi nici sub aspectul laturii subiective care în cazul acestor infracţiuni presupuse a fi săvârşite numai cu intenţie, nu există dovezi şi de altfel nici instanţa fondului nu a reţinut că inculpatul G.L., tatăl inculpatului G.F. ar fi ştiu de intenţiile fiului său. Şi nici în modalitatea găzduirii în care poate fi săvârşită infracţiunea de trafic de minori nu poate fi reţinută participarea celor 2 inculpaţi împreună la săvârşirea faptei, atât vreme cât „ găzduirea” a fost făcută la stâna aparţinând inculpatului G.L.

Prin urmare critica parchetului referitoare la greşita reţinere a agravantei prev.de art.12 lit.a din Lg. 678/2001 este întemeiată, după cum corect este şi aprecierea înlăturării aplicării artl.41 alin.2 cod penal în cazul fiecărui inculpat, faţă de împrejurarea că recrutarea şi transportarea minorului nu s-a făcut prin mai multe acţiuni materiale de către inculpatul G.F. şi respectivi nici găzduirea sa de către inculpatul G.L.,astfel că este vorba de o infracţiune continuă.

În schimb , critica referitoare la confiscarea atelajului cu care inculpatul G.F. l-a dus pe minor la stână, este neîntemeiată , întrucât infracţiunea putea fi săvârşită şi în lipsa acestuia.

Criticile inculpaţilor atât pe latura penală, cât şi civilă a cauzei sunt neîntemeiate susţinerile acestora că l-au luat pe copil la stână doar pentru a-l hrăni sunt neveridice şi contrazise de probele dosarului.

Dacă inculpaţii vroiau să-l ajute pe minor , îl luau acasă şi nu-l duceau la stână , unde acesta , deşi nu presta o muncă grea, având doar sarcina de a „mâna” oile la muls şi a le supraveghea la păşunat , faptul că aceste munci erau prestate de un copil de 8 ani , care era angrenat într-un proces de şcolarizare şi pentru care mama sa a şi primit bani ( 300.000 lei), denotă intenţia indubitabilă a inculpaţilor de a-l exploata prin muncă.

Faptul că şi la alte stâne sunt folosiţi copii cu o situaţie materială precară, nu constituie un impediment legal pentru tragerea la răspundere penală a celor doi inculpaţi , care în afara asigurării hranei zilnice, nu iau asigurat minorului condiţii mai decente decât acesta le avea acasă, fiind culcat într-o baracă, într-un pat cu un băiat mai mare.

Sunt consideraţiuni pentru care Curtea a constatat că fapta inculpaţilor nu poate fi apreciază ca neprezentând gradul de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere că nu poate fi vorba de o atingere minimă adusă integrităţii ,demnităţii şi drepturilor unui copil , neputând fi considerată , totodată, ca fiind vădit lipsită de importanţă fapta acestora .

În privinţa modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpaţilor, deşi Curtea este de acord cu cuantumul acestora stabilite de instanţa fondului faţă de circumstanţele reale ale faptei şi personale ale inculpaţilor,s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei trebuie să primeze, astfel că sunt aplicabile dispoz.art.86 ind.1 şi urm. Cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând în esenţă motivele invocate în apel şi au solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea lor în principal în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d ,deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii lipsind latura obiectivă, iar în subsidiar , achitarea în temeiul art.112 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b indice 1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal,faptei lipsindu-i gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Prin dec.pen.nr.2457din 8 mai 2007, I.C.C.J.-secţia penală a admis recursurile declarate de inculpaţii G.L.şi G.F., a casat în totalitate decizia penală 874/A/ 14 dec.2006 a C.A.B. şi sent.pen. 109 /F/ 14.03.2006 a Tribunalului Ialomiţa şi, în baza art.334 cod proc.penală a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată din art.13 alin.1,2,3,4 din Lg. 678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din aceeaşi lege, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal şi art.13 cod penal în art.13 alin.1,2 şi 3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplic.art.13 cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10lit.b ind.1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal a achitat pe inculpaţii G.F.şi G.L. pentru săvârşirea infracţiunii de art.13 alin.1,2,3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 cu aplic.art.13 cod penal.

In baza art.91 lit.c cod penal a aplicat fiecărui inculpat sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de câte 700 lei.

A respins ca nefondată cererea părţii vătămate de acordare de daune morale.

În baza art.18 din Lg.678/2001 cu referire la art.118 lit.b cod penal a confiscat de la numita I.I. suma de 30 lei.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de recurs, a constatat că încadrarea juridică dată faptelor comise inculpaţi nu a fost corect stabilită.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând în esenţă motivele invocate în apel şi au solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea lor în principal în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d ,deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii lipsind latura obiectivă, iar în subsidiar , achitarea în temeiul art.112 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b indice 1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal,faptei lipsindu-i gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Raportând faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, constând în transportarea de la domiciliul său şi apoi găzduirea unui minor la o stână în scopul exploatării acestuia la dispoz.art.12 şi 13 din Lg. 678/2001 şi având în vedere împrejurările concrete în care s-au petrecut faptele aşa cum rezultă din coroborarea probelor administrate, Inalta Curte a constatat că, încadrarea juridică corectă ce urmează a fi reţinută este cea prev.de art.13 alin.1,2 şi 3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 în condiţiile aplicării art.13 c.pr.pen.

Agravanta prev.de art.12 alin.2 lit.,a din legea sus amintită este aplicabilă în cauză atâta timp cât rezultă fără echivoc faptul că ambii inculpaţi au acţionat pentru transportarea şi respectiv găzduirea minorului în scopul exploatării lui.

Pe de altă parte, reţinerea la calificarea juridică dată faptei a dispoz.alin.4 al art.13 din Lg. 678/2001 şi a prevederilor art.41 alin.2 cod penal este greşită deoarece aşa cum a argumentat şi instanţa de apel, în cauză, transportarea minorului şi găzduirea sa la stână nefăcându-se prin mai multe acte materiale de către fiecare inculpat în parte, iar referirea la alin.4 nu îşi găseşte motivaţia în condiţiile reţinerii dispoz.art.13 cod penal rap.la aplicarea legii penale mai favorabile. Cât priveşte critica recurenţilor inculpaţi prin care vizează aplicarea dispoz.art.18 ind.1 cod penal,în sensul că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social specific unei infracţiuni este de reţinut că,potrivit art.18 ind.1 alin.2 cod penal „la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşirea a faptei,de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă,de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce ,precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului”.

Este de observat că textul citat face referire atât la circumstanţele reale cât şi la cele personale. Revenind la cauză s-a constatat că, evaluarea judicioasă a acestor circumstanţe evidenţiază că faptele inculpaţilor,prin conţinutul lor concret, sunt lipsite în mod vădit de importanţă, astfel încât se impune aplicarea dispăoz.art.18 ind.1 cod penal.

Faptele inculpaţilor de a transporta minorul şi de a-l găzdui la o stână aparţinând acestora localizată la o distanţă mică, de circa 80-100 m depărtare de localitatea de domiciliu a părţii vătămate în scopul de a ajuta la mulsul oilor prin acţiunea de mânare din staul spre strungă şi în condiţiile în care minorului i-au fost oferite îngrijiri corespunzătoare şi condiţii decente de trai ,superioare din punct de vedere al hranei ,celor din familia sa, nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.

Relevant sub acest aspect este şi comportamentul minorului care atunci când comisia formată din asistenţa socială şi învăţătoarea de la şcoala din comună s-au deplasat la stână pentru a-l lua pe copil acesta s-a ascuns şi plângând a refuzat să se întoarcă la familia sa susţinând că vrea să rămână la stână( declaraţiile martorilor M.T. şi M.E.C).

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro