404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Litigiu de asigurări sociale. Pensie de serviciu. Recalcularea acesteia potrivit Legii nr. 119/2010.Respingerea contestaţiei formulată împotriva deciziei de recalculare.

Litigiu de asigurari sociale. Pensie de serviciu. Recalcularea acesteia potrivit Legii nr. 119/2010.Respingerea contestatiei formulata împotriva deciziei de recalculare.

Reclamantul E.GH. a chemat în judecata pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII solicitând anularea deciziei de recalculare nr. 99273/01.09.2010 emisa de pârâta potrivit Legii nr. 119/2010 si mentinerea dreptului la pensia de serviciu stabilita anterior printr-o decizie cu acelasi numar din 23 februarie 2009.

Solutionând cauza, Tribunalul Ialomita a respins cererea, pentru considerentele de mai jos:

Prin decizia nr. 99273/23.02.2009 reclamantului i s-a acordat pensie pentru munca depusa si limita de vârsta, pensie speciala calculata în conditiile Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, asa cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 217/2008.

Ulterior, urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010 coroborata cu Legea nr. 19/2000, reclamantului i s-a recalculat pensia de serviciu diminuându-i-se cuantumul acesteia, emitându-se în acest sens decizia nr. 99273/01.09.2010.

Solicitarea reclamantului de a se anula aceasta din urma decizie este netemeinica si nelegala pentru considerentele de mai jos :

Potrivit art. 1 litera i) din Legea nr. 219/2010 pensiile de serviciu, printre care si pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000.

Pe de alta parte, potrivit art. 3 din acelasi act normativ, se stabileste ca pensiile de serviciu enuntate la art. 1, cuvenite sau aflate în plata, sa se recalculeze prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Acestea au fost dispozitiile legale, care puse în aplicare au dus la diminuarea cuantumului pensiei reclamantului.

Referitor la criticile formulate de reclamant fata de masurile diminuarii cuantumului pensiei sale, acestea în esenta pot fi grupate în critici care vizeaza neconcordanta Legii nr. 119/2010 cu Constitutia României precum si critici ale neconcordantei aceleiasi legi cu prevederile Conventiei si ale Protocolului 1 la Conventie privind protectia si apararea drepturilor fundamentale ale omului.

În acest sens tribunalul aminteste ca mare parte din criticile formulate de catre reclamant si-au gasit rezolvarea în considerentele cuprinse în decizia nr. 871/25.06.2010 pronuntata de Curtea Constitutionala, atunci când aceasta a raspuns obiectiunilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010.

Astfel, cu privire la modul de aplicare a dispozitiilor acestei legi si caracterul retroactiv al articolului 3 din Legea nr. 119/2010 si neconcordanta acestuia cu dispozitiile art. 15 alin. 2 din Constitutie s-a retinut faptul ca pensiile de serviciu spre deosebire de cele acordate potrivit sistemului public de pensii au doua componente, si anume pensia contributiva, care se suporta din bugetul asigurarilor sociale si reflecta partea de contributie a fiecarui asigurat la acest buget si un supliment care se adauga la partea contributiva, suportat de stat si care se plateste din bugetul de stat.

Prin urmare, se poate considera ca singurul drept câstigat de catre persoana în cauza îl reprezinta partea contributiva, si doar daca aceasta parte ar fi încalcata prin diminuare se poate vorbi despre o aplicare retroactiva a legii si o încalcare a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Constitutie, ceea ce în cauza nu se întâmpla.

În acelasi timp trebuie reamintit din jurisprudenta constitutionala si decizia nr. 458/02.12.2003, prin care s-a statuat ca „o lege nu este retroactiva atunci când modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior, si nici atunci când suprima producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituita sub imperiul legii vechi, pentru ca în aceste cazuri legea noua nu face altceva decât sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune în timpul urmator intrarii ei în vigoare, adica în domeniul ei de aplicare”.

Fata de aceste considerente, tribunalul nu poate retine sustinerea reclamantului ca prin aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010 s-ar încalca principiul neretroactivitatii legii si principiul nerespectarii drepturilor câstigate.

În ceea ce priveste sustinerea reclamantului din care ar rezulta ca prin aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010 si diminuarea cuantumului pensiei sale s-ar încalca prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale tribunalul urmeaza a face din nou trimitere la considerentele cuprinse în decizia nr. 871/2010 a Curtii Constitutionale.

Desi potrivit jurisprudentei C.E.D.O. (cauza Buchen contra Republicii Cehe – 2002) dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia un bun proprietate privata în sensul celor cuprinse la art. 1 din Primul Protocol, totusi, în cauza de fata reducerea cuantumului pensiei reclamantului nu poate fi echivalata practic cu o expropriere a carei utilitate publica nu este justificata de legiuitor.

Pentru aceasta urmeaza a se constata ca pensia de serviciu se bucura de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii, în sensul ca pensiile de serviciu au în componenta lor doua elemente, si anume : pensia contributiva si un supliment din partea statului, care prin adunare cu pensia contributiva reflecta cuantumul pensiei de serviciu stabilit prin legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor de stat si este rezultatul contributiei fiecarui asigurat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat.

Acordarea acestui supliment a urmarit instituirea unui regim special compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special.

Aceasta compensatie, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie ca element constitutiv al acesteia.

Prin urmare, partea necontributiva ca element component al pensiei de serviciu, este supusa practic conditiei ca statul sa dispuna de resursele financiare pentru a o putea acorda.

În aceste conditii partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata potrivit interpretarii pe care C.E.D.O. a dat-o articolului 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, în notiunea de „bun”, ea reprezinta totusi din aceasta perspectiva un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

Pe de alta parte, trebuie amintit ca, Curtea Constitutionala, constatând ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu ci au o justificare obiectiva si rationala, considera totusi ca acestea pot fi eliminate daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei.

Ori, în cazul Legii nr.119/2010 o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa , eliminarea inechitatilor existente în sistem si nu în ultimul rând situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat cât si cel al asigurarilor sociale de stat.

Curtea a observat, de asemenea, ca masura eliminarii pensiilor speciale nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, si nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza, pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte, mai mult sau mai putin, masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.

Trebuie amintit aici si Decizia nr. 820/09.11.2006 unde Curtea Constitutionala a aratat ca „Legea nr. 19/2000, lege cadru în reglementarea drepturilor de asigurari sociale în sistemul public a asezat pe principii si reguli noi întreaga legislatie a pensiilor. Printre modificarile esentiale se numara si integrarea în sistemul public a mai multor sisteme, distincte anterior, si eliminarea posibilitatii de acordare a drepturilor de pensie într-un sistem si pentru perioadele asigurate în alte sisteme”, ceea ce demonstreaza ca legiuitorul este îndrituit sa integreze sisteme de pensii speciale în sistemul general.

Mentinerea pensiilor speciale ale magistratilor în urma unui demers constitutional nu constituie o abatere de la cele aratate mai sus si un act de discriminare întrucât, potrivit considerentelor Deciziei nr. 873/25.06.2010, independenta justitiei, ca putere în stat, reglementata de dispozitiile art. 124 alin.3 din Constitutie include si securitatea financiara a magistratilor care presupune si asigurarea unor garantii sociale cum este pensia de serviciu a magistratilor.

Cu alte cuvinte, principiul independentei justitiei, principiu statuat constitutional, apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, în aceeasi masura în care apara si celelalte garantii ale acestui principiu.

Acestea sunt argumente care înlatura sustinerea reclamantului potrivit cu care prin diminuarea cuantumului pensiei a fost supus unei sarcini excesive si disproportionata, fara a mentine un just echilibru între interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanei, precum si unui act de discriminare prin mentinerea pensiilor de serviciu ale magistratilor.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro