404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Fond funciar. Nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie asupra terenului şi a titlului de proprietate emis în baza legii nr. 18/1991

Prin cererea înregistrata la instanta sub nr. 468/229/2008 reclamanta S.C. I. S.A. SLOBOZIA, cu sediul în Slobozia, judetul Ialomita, în contradictoriu cu pârâtii COMISIA LOCALA VALEA CIORII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, COMISIA JUDETEANA IALOMITA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în Slobozia, judetul Ialomita si S. M. E., domiciliata în Bucuresti, a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal de punere în posesie nr. 1888/28.11.2007 si a titlului de proprietate emis pe numele pârâtei S. M. E..

În motivare arata ca societatea reclamanta, ce a luat fiinta prin reorganizarea fostei Întreprinderi economice de stat Piscicola Ialomita preluând patrimoniul acesteia, a exploatat în permanenta în mod direct ori prin asociere cu alti agenti economici amenajarile piscicole situate pe raza judetului, alimentând cu sume semnificative bugetele local si central. Dupa adoptarea legilor de retrocedare a terenurilor a facut numeroase interventii la cele doua comisii depunând documentatia necesara din care rezulta structura investitiilor si importanta lor pentru punerea în valoare a suprafetelor de teren acoperite permanent de apa, constatând de fiecare data ca este imposibila functionarea ca exploatatii piscicole a baltilor respective fara investitiile proprietatea societatii care, din punct de vedere tehnic, nu pot fi ridicate. Comisia judeteana a emis initial o hotarâre prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. 1 indice 3 din Legea 1/2000 cu modificarile ulterioare însa, cu toate acestea, cele doua comisii au pus în posesie pe pârâtii persoane fizice pe terenurile acoperite permanent de apa pe care se aflau amplasate investitiile societatii, iar ulterior le-au fost eliberate titluri de proprietate, ignorând faptul ca aceste investitii nu se rezuma numai la digurile de compartimentare ci si la instalatii de tranzitare a apei, statii de pompare, sistematizarea terenului, canale drenoare, gropi de pescuit, stavilare etc. ce au transformat acele simple balti naturale în amenajari piscicole de sine statatoare.

Pârâtele au ignorat faptul ca pe acele suprafete sunt înfiintate exploatatii piscicole, populari cu material piscicol de vârste mici, care fac parte dintr-un plan investitional pentru care s-au angajat credite bancare iar procesele tehnologice de crestere a materialului piscicol se valorifica într-o perioada de aproximativ 4 ani, a mai aratat în final reclamanta.

Cererea, scutita la plata taxelor judiciare, este întemeiata în drept pe dispozitiile art. 4 alin. 13 si alin. 15 din Legea 1/2000 rep. si art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (în actiune se face trimitere directa la aceasta din urma lege) .

În dovedirea actiunii se solicita proba cu înscrisurile depuse în copie.

Pârâta Comisia judeteana Ialomita a depus întâmpinare prin care invoca, pe cale de exceptie, lipsa calitatii procesuale pasive în raport de „primul capat de cerere”, lasând la aprecierea instantei admisibilitatea pretentiilor reclamantei în functie de probatoriile administrate. A mentionat pârâta ca reclamanta trebuie sa faca dovada investitiilor facute pe suprafetele mentionate pe titlu de proprietate atacat, iar în cazul în care nu se face dovada ca statul a efectuat pe terenurile în cauza investitii urmeaza ca actiunea reclamantei sa fie respinsa. Terenurile care sunt neocupate de investitii urmeaza a ramâne în proprietatea pârâtei, titlul de proprietate ramânând valabil în ce priveste aceste suprafete, conchide pârâta Comisia judeteana.

Pârâta S. M. E. a depus la rândul sau întâmpinare prin care, pe cale de exceptie, invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei, iar pe fondul cauzei solicita respingerea cererii ca neîntemeiata. În motivarea exceptiei pârâta arata ca din sustinerile reclamantei si înscrisurile depuse în dovedirea petitiei introductive de instanta nu rezulta existenta unui interes în promovarea prezentei actiuni, iar nulitatea absoluta a unui act juridic poate fi invocata de oricine are un interes juridiceste ocrotit. Din motivarea cererii nu rezulta calitatea în care reclamanta întelege sa promoveze actiunea si nici drepturile pe care le-ar avea în legatura cu suprafata restituita în patrimoniul pârâtei, se mai arata în întâmpinare.

Se fac referiri asupra calitatii de concesionar a reclamantei si a raporturilor juridice avute cu concedentul de la care poate solicita eventualele investitii în conditiile reglementate prin contract, concluzionându-se ca finalitatea actiunii nu se încadreaza în notiunea de interes juridiceste ocrotit, interesul reclamantei fiind unul eventual, de a realiza profit din exploatarea suprafetei de 60 ha balta.

Pe fondul cauzei pârâta apreciaza ca motivele invocate de reclamanta nu pot justifica nulitatea titlului de proprietate si a procesului verbal de punere în posesie . Acestea acte sunt emise în aplicarea unor hotarâri ale Comisiei judetene, iar nulitatea lor nu poate fi pronuntata decât ca urmare a anularii actului principal si pentru motivele ce vizeaza încalcarea normelor legale ce tin de stricta punere în aplicare a hotarârii. În acest mod reclamanta încearca sa eludeze normele speciale de procedura incidente în cazul cailor de atac împotriva hotarârilor comisiilor de stabilire a dreptului de proprietate.

Pe de alta parte, arata în continuare pârâta, temeiurile juridice invocate de reclamanta nu sunt aplicabile în speta, prezentând prevederile alin. 13, 14 si 15 ale art. 4 din Legea 1/2000.

Astfel cum se sustine în actiune reclamanta a realizat unele investitii si nu a cumparat active deja realizate de statul român. În realitate nu exista nici un fel de investitie sau activ în afara de o barca de lemn, dupa cum declara si reclamanta în procesul verbal de punere în posesie, iar daca ar exista astfel de investitii acestea au fost efectuate în executarea unui contract de concesiune, deci în scopul de a obtine profit. În final, pârâta mentioneaza ca daca în zona s-au realizat investitii ne-am afla în ipoteza reglementata de art. 4 alin. 11 din Legea 1/2000, iar un gard, un dig si o barca nu se încadreaza în notiunea legala de investitii care pot duce la imposibilitatea restituirii pe vechiul amplasament.

Cât priveste al doilea temei legal invocat de reclamanta, le este greu sa raspunda întrucât art. III din Legea nr. 247/2005 „nu poate fi identificat” .

Se solicita cheltuieli de judecata.

În sustinere întelege sa se foloseasca de proba cu înscrisuri, precum si de oricare proba ar reiesi ca relevanta din dezbateri.

Întâmpinarea Comisiei locale se identifica în continut cu raspunsul pârâtei S. M. E. asupra actiunii.

Sub aspect probator s-au administrat înscrisuri.

Prin încheierea de sedinta din data de 19 iunie 2008 instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Comisia judeteana Ialomita invocata de aceasta prin întâmpinare .

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:

Prin hotarârea nr. 497 din 6 iulie1946 a Comisiei pentru îndrumarea aplicarii reformei agrare (legea nr. 187/1945) se confirma si se definitiveaza decizia nr. 112/3 iunie 1946 a Comisiei de plasa Tandarei hotarându-se exproprierea numitei F. T. T. cu suprafata de 109 ha teren arabil si de balta situata pe raza comunei Valea Ciorii, Crasani si Cioara-Doicesti, jud. Ialomita, din suprafata totala de 159 ha. Suprafata expropriata trece în proprietatea Statului pentru a servi scopurilor aratate în art.2 din legea de reforma agrara, se mentioneaza în hotarâre (fila 51).

Comisia judeteana Ialomita valideaza, prin art. 2 din hotarârea nr. 30/I/15.06.2006, propunerea Comisiei locale Valea Ciorii de admitere a cererii numitei S. M. E. privind acordarea suprafetei de 60 ha balta, mostenire de la sora sa, F. T. T. (potrivit certificatului de calitate nr. 19/8 martie 2001 eliberat de B.N.P. Dr. M. M. Bucuresti beneficiara reconstituirii este legatara defunctei – fila 57). Se dispune înscrierea cu aceasta suprafata de teren în anexa 24b a Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. 890/2005.

Potrivit acestei clasificari normative, în anexa 24 b sunt înscrise persoanele fizice sau juridice, inclusiv cooperativele piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), ale caror terenuri au trecut în proprietatea statului în mod abuziv si se afla amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, care au solicitat prin cereri reconstituirea dreptului de proprietate prevazut de art. 4 alin. (1)^1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare .

Primaria comunei Valea Ciorii elibereaza sub nr. 1053/3 august 2006 adeverinta pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 60 ha balta pentru pârâta S. M. E..

Finalitatea corespondentei dintre Institutia Prefectului Ialomita si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol o reprezinta protocolul de predare-primire a suprafetei de 60 ha luciu de apa aflata în proprietatea statului pe care se afla amenajari piscicole în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru pârâta S. M. E., act semnat de Compania de Administrare în calitate de predator si Comisia locala Valea Ciorii, în calitate de primitor .

La data de 28.11.2007 se încheie „proces verbal de predare-primire” privind aceasta suprafata de teren apartinând amenajarii piscicole Strachina, în continutul caruia se mentioneaza ca „S.C I.S.A. în calitate de proprietar al activului declara pe propria raspundere ca detine la aceasta data pe suprafata predata active si productie nedeterminata în valoare de ………….. lei”

Procesul verbal de punere efectiva în posesie (realizata în conditiile art. 22 din Legea 1/2000 modificata, cu trimitere la art. 12 din Legea 18/91 rep. si potrivit prevederilor din Regulament) este încheiat de catre Comisia locala Valea Ciorii (fila 69) si priveste suprafata de teren neagricol-balta obiect al protocolului, cu toate ca exista o inadvertenta privitoare la identificarea tarlalei în raport de actele premergatoare.

În cele din urma se emite titlul de proprietate pe numele pârâtei sub nr. 116265/56243 la data de 13.12.2007 .

Din înscrisurile depuse (proces verbal de punere în posesie eliberat de Comisia locala Valea Ciorii, regulament de functionare, exploatare, întretinere amenajare piscicola – filele 87-93, schita plan amenajare – fila 133) rezulta ca suprafata retrocedata face parte din tarlaua 299/1 cu întinderea de 167,9335 ha inclusa în suprafata de 1949,70 ha amenajari piscicole, obiect al contractului de concesiune încheiat de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, concedent si reclamanta, în calitate de concesionar.

Reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat în temeiul art. 4 alin. 11 din Legea 1/2000 potrivit caruia: „Pentru terenurile fostilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligatia de a le mentine destinatia si, acolo unde este cazul, unitatea si functionalitatea (subl. ns.)”.

Prin urmare, fiind îndeplinite cele doua conditii esentiale impuse de textul de lege aplicabil (existenta amenajarii piscicole la data deposedarii si calitatea de proprietar a statului) reconstituirea este valabila independent de natura si data realizarii investitiilor de catre concesionar în contextul în care efectuarea lor era impusa de asigurarea functionalitatii amenajarii, urmarind maximizarea profitului.

În acest caz legea evidentiaza obligatiile impuse noului proprietar (mentinerea destinatiei etc. …). Tocmai de aceea în contractul de concesiune este prevazuta o clauza ce raspunde modificarii situatiei de fapt existente la momentul semnarii conventiei (diminuarea redeventei si a investitiilor aferente) .

Cu toate ca în actiune se face referire la art. III alin. 1 din Legea nr. 247/2005 este evidenta trimiterea la cauzele de nulitate absoluta a actelor emise cu încalcarea prevederilor legilor de retrocedare prevazute de art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (acte de reconstituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite).

Potrivit înscrisurilor comunicate de comisii (filele 51, 52, 56-57, 113-114) pârâta S. M. a dovedit ca are calitatea de mostenitor al persoanei deposedate abuziv de teren, a formulat în termen cererea de reconstituire iar autoarea era unic proprietar al suprafetei trecute în proprietatea statului, neexistând deci motive de nulitate a actelor.

Sub alt aspect, pozitia pârâtelor Comisia locala si S. M. E. sustinuta prin întâmpinare în sensul ca nulitatea procesului verbal de punere în posesie si a titlului nu poate fi pronuntata decât ca urmare a anularii hotarârii comisiei judetene, considerat act principal, este nejudicioasa. Legea nu impune termen de decadere în cazul cererilor privind nulitatea absoluta a actelor emise cu încalcarea legii de retrocedare (evident norme imperative ce apara un interes obstesc) cum regasim în cazul plângerilor formulate în temeiul art. 53 alin. 2, art. 54 alin. 1 si art. 56 din Legea 18/1991 rep. si nici respectarea vreunei proceduri prealabile.

Prin încheierea de sedinta din 19 iunie 2008 instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Comisia judeteana Ialomita invocata de aceasta prin întâmpinare retinându-se în drept prevederile art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991 rep.. A aratat pârâta ca nu poate avea calitate procesuala în raport de „primul capat de cerere” considerat ca fiind cererea în anularea procesului verbal de punere în posesie, or din modul de redactare se desprinde concluzia ca aceasta solicitare din petitul actiunii nu poate reprezenta un capat de cerere distinct. Pe de alta parte în procesele de fond funciar legea, prin derogare de la dispozitiile procedurale comune, acorda calitate procesuala comisiilor de fond funciar (în limitele competentei lor). Potrivit Regulamentului (art. 6 lit. b) comisia judeteana asigura îndrumarea si controlul comisiilor locale, asa încât anularea unui act încheiat de aceasta din urma atrage si calitatea procesuala celei dintâi.

Pârâtele Comisia locala si S. M. E. au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei pe care instanta o va respinge pentru urmatoarele argumente.

Calitatea procesuala în litigiile civile presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si persoana care este titular al raportului juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa), precum si între persoana pârâtului si cel obligat în acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).

Reclamantul este dator sa justifice atât calitatea procesuala activa, cât si calitatea procesuala pasiva a pârâtului, instanta având obligatia sa verifice îndeplinirea acestor conditii atât în cererile prin care se tinde la realizarea dreptului cât si în cererile prin care se solicita constatarea existentei ori inexistentei unui drept. Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 nulitatea actelor emise cu încalcarea prevederilor legilor funciare „ ……. poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii si de alte persoane care justifica un interes legitim, …………. ” . În cauza calitatea procesuala activa se identifica cu existenta interesului legitim al reclamantei .

Interesul poate fi definit drept folosul practic pe care-l urmareste partea prin introducerea cererii. Un interes legitim este acela care nu vine în conflict cu legea, iar în masura în care interesul îndeplineste si cerinta de a fi personal, nascut si actual confera aptitudinea introducerii cererii de chemare în judecata. Interesul poate fi patrimonial ori moral, si chiar de natura strict economica.

Cu prisosinta reclamanta justifica un interes în formularea actiunii cât timp, sustine aceasta, existenta unor investitii pe terenul proprietatea pârâtei poate conduce la nulitatea titlului.

Pentru considerentele aratate, instanta va respinge exceptiile invocate de pârâti privind lipsa calitatii procesuale. Va respinge, ca neîntemeiata, cererea reclamantei privind nulitatea celor doua acte.

În baza art. 274 Cod proc. civila va obliga reclamanta catre pârâta S. M. E. la plata sumei de 119 lei cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocat dovedit prin chitanta nr. 221/22.04.2008 emisa de Societatea civila de avocati.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro