404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Aplicarea unei sancţiuni administrative în baza dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 241/2005

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Fetesti emis în dosar nr. 2329/P/2004 la 26 aprilie 2007 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului D. G., de cetatenie româna, rezervist, casatorit, fara antecedente penale pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 13 Cod penal (evaziune fiscala) si de art. 37 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 alin. 1 din Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (fals intelectual).

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:

Inculpatul D.G. este administratorul S.C. „ …………” Tandarei având obiect principal de activitate transport rutier de marfuri, iar în perioada 2002-2004 evidenta contabila a firmei a fost asigurata de numita C. A.. Aceasta din urma primea facturile si chitantele întocmite de inculpat în vederea evidentierii lor în contabilitate, precum si pentru întocmirea situatiilor contabile impuse de actele normative în materie.

La data de 01.03.2002 inculpatul a încheiat cu societatea sa un contract de închiriere înregistrat sub nr. 640/04.03.2002 la Primaria orasului Tandarei, în temeiul caruia dadea spre închiriere (ca persoana fizica) autobasculanta marca „Roman” si o remorca catre S.C. „ …………” pentru o perioada nelimitata.

Cu aceasta autobasculanta cu remorca (înregistrate cu nr. IL-93-…. si IL-93-…) a efectuat în perioada 31.03.2002-31.03.2005 un numar de 240 curse în valoare de 720.000.000 lei (ROL) fara a fi înregistrate în evidenta contabila.

Se retine ca partea civila Statul Român-prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata de Directia Generala a Finantelor Publice Ialomita s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 21.377 lei reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat, precum si dobânzile si penalitatile aferente pâna la achitarea integrala a debitului, solicitând instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului pentru acoperirea prejudiciului.

În prima faza a procesului penal s-au administrat urmatoarele mijloace de proba: înscrisuri (procese verbale de constatare, proces verbal Administratia Finantelor Publice, copie contract de închiriere, copie statut S.C. „…………..”, act aditional, copii facturi fiscale), raport de expertiza contabila, supliment la raport, declaratii martori, declaratii învinuit.

În cadrul cercetarii judecatoresti s-au administrat probele cu înscrisuri, declaratii martori (au fost audiati numitii D. M. G., T. I., D. T. G., D. C.) si s-a efectuat un supliment la raportul de expertiza.

La urmarirea penala inculpatul a recunoscut efectuarea a nenumarate transporturi catre diverse persoane fizice ori juridice .

A precizat ca nu a înregistrat în totalitate veniturile în contabilitate deoarece urma sa plateasca „o suma prea mare de TVA” (fila 31 d.u.p.)

Din neglijenta nu a întocmit diverse facturi, iar ulterior a omis acest fapt. Recunoaste si regreta ca nu a înregistrat toata activitatea pe perioada 2002-2004.

Era singura persoana care emitea facturi si este singurul raspunzator pentru neînregistrarea veniturilor, deoarece el nu preda toate facturile contabilei societatii angajata pe baza de conventie.

A mai precizat inculpatul în declaratia data la urmarirea penala (fila 32 d.u.p.) ca între el si societatea pe care o administreaza a existat o întelegere ca ori de câte ori ca persoana fizica are trebuinta de masina, sa o foloseasca pe cheltuiala proprie, iar organele fiscale nu au tinut seama de aceasta întelegere.

La instanta inculpatul nu a dorit sa dea declaratie, împrejurare în care s-a dispus citirea declaratiilor date anterior în faza urmaririi penale (încheierea de sedinta din 10 ianuarie 2008).

Coroborând probele aflate la dosarul cauzei se retine ca inculpatul a omis sa înregistreze în evidenta contabila a societatii operatiunile comerciale în scopul diminuarii obligatiilor fiscale si denaturând veniturile si cheltuielile ce se reflecta în bilantul contabil.

Martorii audiati la instanta precum si cei ascultati la urmarirea penala au confirmat ca au beneficiat de transport efectuat de inculpat cu vehiculul autobasculanta cu remorca pentru care au achitat diverse sume de bani.

Inculpatul nu punea la dispozitia contabilei toate actele din care rezulta ce venituri obtinea societatea pentru a diminua astfel taxele si impozitele datorate, astfel ca organele de ancheta au identificat facturi în care se evidentiaza venituri nedeclarate si neînregistrate în evidentele si documentele contabile.

În acest sens martora C. A. a declarat ca întelegerea avuta cu inculpatul era ca ea sa înregistreze acele documente prezentate de acesta din urma.

Nu a avut cunostinta ca inculpatul nu a înregistrat toate veniturile. Raportarile financiare erau întocmite de contabila însa purtau semnatura inculpatului.

În urma unei verificari fiscale Activitatea de Control din cadrul D.G.F.P. Ialomita a stabilit ca prejudiciul creat bugetului de stat prin neplata obligatiilor fiscale pentru perioada 01.03.2002-31.03.2005 este în valoare de 213.766.764 lei (ROL) dupa cum urmeaza: 10.800.000 lei (ROL) reprezentând impozit pe venit microîntreprindere la care se adauga 3.693.186 lei (ROL) dobânzi si 984.600 lei (ROL) penalitati de întârziere si 136.800.000 lei (ROL) reprezentând T.V.A., la care se adauga 48.435.978 lei (ROL) dobânzi si 13.053.000 lei (ROL) penalitati de întârziere.

La urmarirea penala s-a dispus efectuarea unei expertize contabile materializata prin raportul de expertiza nr.139/12.12.2006 ce a concluzionat, luând în calcul si cheltuielile estimative aferente veniturilor neînregistrate în contabilitate, ca valoarea prejudiciului creat bugetului se ridica la suma de 14.760 RON din care 13.680 RON constituie TVA si 1080 RON reprezentând impozit pe venit microîntreprindere la care se adauga dobânzi si penalitati.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii unei firme apartine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

Daca nu exista compartiment specializat ori firma nu are personal calificat încadrat raspunderea revine administratorului potrivit art. 10 din Legea 82/1991 rep. cu modificarile si compl. ulterioare.

Din probatoriile administrate se retine ca faptele retinute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu exista, au fost comise de aceasta si sunt prevazute de legea penala.

Fapta inculpatului D. G. de a se sustrage de la plata în întregime a obligatiilor fiscale catre stat prin omisiunea cu stiinta de a evidentia în contabilitate întreaga activitate desfasurata si toate veniturile obtinute si de a omite cu stiinta înregistrarile totale în contabilitate, fara a avea contabil angajat, cu consecinta denaturarii rezultatelor financiare constituie infractiunea complexa de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 lit. b si c din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 si art. 13 Cod penal.

În consecinta, având în vedere Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata într-un recurs în interesul legii, dispozitiile art. 4142 alin. 3 teza 2 Cod proc. penala, se va dispune în baza art. 334 Cod proc. penala schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru care este trimis în judecata inculpatul din infractiunea prev. de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 13 Cod penal si infractiunea prev. de art. 37 din Legea 82/1991 rap. la art. 289 alin. 1 din Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal în infractiunea complexa de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 lit. b,c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Pâna la primul termen de judecata inculpatul a înteles sa achite suma solicitata de partea civila si retinuta prin procesul verbal de control nr. 401884/26.05.2005 întocmit de D.G.F.P. Ialomita-Directia Controlului Fiscal, recunoscând astfel prejudiciul creat si datorat partii civile Statul Român-prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata de Directia Generala a Finantelor Publice Ialomita, în pofida faptului ca prin raportul de expertiza dispus în cauza se constatase un prejudiciu de o valoare mai mica.

Deoarece partea civila solicitase si plata majorarilor si penalitatilor de întârziere calculate la debitul principal iar aceasta valoare nu era determinata, s-a dispus efectuarea unui supliment pentru stabilirea în concret a acestei sume, materializat prin raportul nr. 6/22.01.2008 care concluzioneaza în sensul ca: „Valoarea penalitatilor si majorarilor pentru suma avuta în vedere în Procesul verbal de control nr. 401884/26.05.2005, între data emiterii procesului verbal si data platii acelei sume este urmatoarea:

– T.V.A.: majorari 9059 lei si penalitati 478 lei;

– pentru impozitul pe venit: majorari 715 lei si penalitati 37 lei”.

Dupa ce inculpatul a luat la cunostinta de continutul si valorile din supliment a facut dovada platii acestor sume prin chitantele seria TS4A nr.763669 si seria TS4A nr.7636670 emise de Trezoreria Tandarei la data de 31 martie 2008 .

Inculpatul a savârsit faptele astfel retinute cu vinovatie sub forma intentiei.

La stabilirea si aplicarea pedepsei instanta va tine seama de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal si în special de dispozitiile art. 10 alin. 1 teza 3 din Legea nr. 241/2005 potrivit carora „Daca prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de pâna la 50.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se înregistreaza în cazierul judiciar”.

Conditia impusa este recuperarea prejudiciului în mod integral pâna cel târziu la primul termen de judecata în fata instantei .

De remarcat ca în cauza pâna la acest moment inculpatul a dovedit efectuarea platii pentru suma solicitata de partea civila constituita din debit si majorari de întârziere calculate pâna la momentul controlului, nu si majorarile si penalitatile stabilite pentru perioada cuprinsa între data actului de control si momentul platii, cuantum nedeterminat.

A nu da însa posibilitatea inculpatului, de buna-credinta fiind în raport de repararea pagubei, sa beneficieze de dispozitiile favorabile ale art. 10 în masura în care acesta nu a contestat cuantumul prejudiciului ci doar a solicitat stabilirea exacta a valorii lui, ar însemna o înfrângere a ratiunii dispozitiilor edictate tocmai ca o favoare pentru inculpatii ce înteleg sa acopere paguba creata statului.

Va dispune, în baza art. 9 lit. b,c din Legea 241/2005, art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplic. art.10 alin.1 teza 3 din Legea nr. 241/2005 si art. 91 lit. c Cod penal, condamnarea inculpatului D. G. la sanctiunea administrativa a amenzii în suma de 1.000 lei ce va fi înregistrata în cazierul judiciar.

Face aplicarea în cauza a dispozitiilor art. 13 din Legea 247/2005.

Instanta nu poate îmbratisa punctul de vedere exprimat de inculpat, prin aparator, în sensul ca se impune achitarea pe considerentul lipsei intentiei întrucât din probatoriile administrate rezulta ca a prevazut rezultatul faptei sale (din declaratia sa rezulta cu prisosinta acest aspect) si a urmarit producerea lui. Actul aditional invocat în aparare în care inculpatul are dubla calitate (de locator si reprezentant al locatarului) este încheiat pro causa si materializat printr-un înscris sub semnatura privata fara data certa (nu este înregistrat la primarie).

Va lua act ca prejudiciul suportat de partea civila Statul Român-prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata de Directia Generala a Finantelor Publice Ialomita a fost recuperat integral.

Respinge, ca ramasa fara obiect, cererea partii civile privind instituirea masurilor asiguratorii.

Obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro