404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

UCIDERE DIN CULPĂ – ART. 178 C.P., VĂTĂMARE CORPORALĂ GRAVĂ – ART. 182 C.P.

Pe rol amânarea pronuntarii cauzei penale privind pe inculpatul C. L. D. trimis în judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul C. nr. 493/P/2004 pentru savârsirea unei infrcatiuni prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 11.02.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 25.02.2009 si în urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii penale de fata:

La data de 23.09.2005, s-a înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1397 rechizitoriul nr. 493/P/2004 al Parchetului de pe lânga T. C., prin care inculpatul C.L.D. a fost trimis în judecata pentru savârsirea unei infractiuni de „ucidere din culpa” prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de „vatamare corporala din culpa” prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.

Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 02.08.2004, în jurul orelor 17,00 – 17,30, inculpatul C.L.D. conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare DJ-07-FST pe DN 3 A, dinspre C. spre B., având trei pasageri, iar la iesirea din în zona km 23+950 m, s-a angajat în depasirea unui autoturism Opel Vectra, oprit pe partea dreapta a carosabilului si aflat pe sosea în proportie de 60 % (potrivit depozitiilor inculpatului), în conditiile în care anterior observase pe sensul opus circulând un autotractor si a apreciat ca poate reveni pe banda sa înainte de a se intersecta cu acest autovehicul.

În timp ce se afla paralel cu autoturismul depasit, cu o parte a propriei masini peste axul drumului, inculpatul si-a dat seama ca distanta ce îl depasea de autotractor era foarte mica si a încercat sa ramâna pe banda sa, însa autoturismul condus de el a intrat în coliziune cu autotractorul Roman cu nr. CT-05-XNI (ce tracta si o semiremorca cu nr. CT-80-GRA), condus de martorul Lupu Ilie Daniel, impactul producându-se între partea laterala stânga a Daciei si partea fronto-lateral-stânga a autotractorului.

În urma impactului, traiectoria autotrenului a fost deviata spre stânga, astfel ca acesta a patruns pe contrasens si a intrat în coliziune cu autoturismul Audi A4 cu nr. AG-68-YPA, condus de numitul P F., ce circula în spatele Daciei Solenza, autoturismul Audi fiind proiectat de pe carosabil în lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotractorul a intrat în impact frontal cu un copac de pe marginea soselei.

Accidentul s-a soldat cu decesul numitilor P. F.si B. M. (pasagera în autoturismul Audi), al minorei B.A. A.în vârsta de 8 ani, precum si cu vatamarea corporala a partilor vatamate: P. C., P. R. G. (100 – 120 zile de îngrijiri medicale), R. E. (80 – 90 zile de îngrijiri medicale) – pasageri în Audi, Martorul L. I. D. ( 5- 6 zile de îngrijiri medicale), C. I. (90 – 100 zile de îngrijiri medicale), G. E. (2 – 3 zile de îngrijiri medicale), R. S. (16 – 18 zile de îngrijiri medicale), ultimele trei victime aflându-se în cabina autotractorului.

Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatul a apreciat ca este vinovat de savârsirea infractiunilor retinute, considerând însa ca urmarirea penala nu este completa si ca vinovat de producerea accidentului este si numitul L. I. D..

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fata locului; schita locului accidentului; plansa fotografica cuprinzând principalele aspecte ale cercetarii la fata locului; procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; buletinul de examinare clinica; buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 27853/25.08.2004 – emis de SML C; Raportul de expertiza criminalistica nr. 2/10.01.2005 întocmit de LIEC B. în care se concluzioneaza: cauza producerii accidentului a constituit-o manevra de depasire efectuata de inculpat, în conditiile în care din sens opus se apropia un alt autovehicul, spatiul disponibil fiind insuficient pentru efectuarea manevrei în conditii de siguranta; raportul de constatare medico – legala nr. 858/03.08.2004 emis de SML C. din care rezulta ca moartea victimei P.F. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 986/08.09.2004 emis de S.M.L. C. din care rezulta ca partea vatamata P. F. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, leziunile punându-i în primejdie viata; raportul de constatare medico – legala nr. 859/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B. M. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 860/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B.A.A. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 1216/04.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata R. E. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 80 – 90 zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunându-i în primejdie viata; raportul de constatare medico – legala nr. 1240/10.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata C. I. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 90 – 100 zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunându-i în primejdie viata; copii de pe actele de stare civila; declaratiile martorilor: L. I. D., G. R. C., C. M., C. M., G. O. E., M. I. C..

În sedinta publica din 14.12.2005, instanta, a respins cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat introducerea în cauza în calitate de parte civila, a Spitalului Slobozia, unde a fost internat martorul L. I., motivat de faptul ca, din cuprinsul dosarului, în special din declaratiile aflate la filele 96 si 100 din dosar, date de martorul L. I., rezulta ca acesta a suferit vatamari, dar martorul spune clar ca nu are nici o pretentie civila sau materiala fata de numitul C.L. si nu se constituie parte civila în cauza si, întrucât numarul de zile de îngrijiri medicale nu se regaseau in disp. art. 184 C.p.civ., 2 si 4 C.p., nu s-a dispus începerea urmaririi penale fata de inculpat si pentru aceasta infractiune. Cum martorul si-a exprimat în mod concret pozitia în legatura cu fapta inculpatului, în mod normal nu avea cum sa fie trecuta în citativ ca parte vatamata, respectiv ca parte civila si chiar daca acesta a fost internat într-o unitate spitaliceasca, cum persoana vatamata nu a fost introdusa ca parte civila, nici unitatea sanitara care efectua cheltuieli de spitalizare nu are cum sa stea în astfel de proces, în atare situatie spitalul îsi poate recupera cheltuielile de spitalizare direct de la persoana vatamata.

În fata instantei, inculpatul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care, în baza art. 300 al. 1 si 2 C.p.p. a invocat nulitatea absoluta a întregii urmariri penale, solicitând restituirea cauzei la organul care a întocmit actul de sesizare, fiind încalcare dispozitiile art. 171 si urmatoarele C.p.p., art. 200, 202 si 197 al. 2 si 4 C.p.p., mentionând ca:

Solutionând cererea, prin sentinta penala nr. 39 din 25.01.2006, instanta a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul C. L. la Parchetul de pe lânga T. C. în vederea refacerii si completarii urmaririi penale sub aspect probator, respectiv:

– sa procedeze la reaudierea martorului L. I. în prezenta aparatorului ales al inculpatului; ,

– sa se stabileasca motivele pentru care nu i s-au recoltat probe biologice de sânge martorului L. I., cine se face vinovat de acest aspect, având în vedere obligativitatea recoltarii unor astfel de probe prev. de art. 222 al. 3 din H.G. 85/2003;

– sa se clarifice aspectul întreruperii aparatului tahograf de pe autotrenul condus de martorul L. I.

– sa se procedeze la solutionarea notei de prezentare (probatorii) formulata de inculpat la data de 09.09.2005, înainte de prezentarea materialului de urmarire penala, în conformitate cu prevederile art. 252 C.p.p.

– sa se procedeze la verificarea obiectiunilor la concluziile raportului de expertiza criminalistica formulate de inculpat (filele 93 si 115 din vol. I) si sa se dea o solutie motivata de admitere sau respingere, punctual, avându-se în vedere fiecare aspect invocat de inculpat, facându-se raportare la obiectiunile formulate si la concluziile din raportul de expertiza.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria L. G. si partile civile, iar prin decizia penala nr. 166/R/15.06.2006, Tribunalul Calarasi a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza instantei de fond pentru continuarea judecatii.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatorie L. G. sub nr. 1165/249/2006.

Urmare a solicitarii instantei, Casa de Asigurari de Sanatate A. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul de Pediatrie Pitesti (adresa nr. 5316/15.11.2005) este de 2629,52 lei, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

Cu adresa nr. 51045/08.12.2005, Casa de Asigurari de Sanatate B. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate R. E. la Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon” (adresa nr. 13604/07.12.2005) este de 40.811.925 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului, precum si faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul „Grigore Alexandrescu” (adresa nr. 4525/06.12.2005) este de 28.630.133 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

De asemenea, cu adresa nr. 366/05.01.2006, Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar – Arseni” B.” (adresa nr. 11023/19.12.2005) este de 8.485.000 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

În sedinta publica din 08.11.2006, având în vedere modificarile aduse art. 313 din Legea nr. 95/2006 prin OG nr. 72/2006, a dispus scoaterea din cauza a celor trei Case de Asigurari de Sanatate Bucuresti, Pitesti si Calarasi si introducerea în cauza, în calitate de pareti civile, a Spitalului „Sf. Pantelimon” Bucuresti, a Spitalului Clinic de Urgenta „Grigore Alexandrescu” Bucuresti, a Spitalului de Pediatrie Pitesti, a Spitalului „Dr Bagdasar Arseni” Bucuresti si a Spitalului Judetean Calarasi.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 584/31.01.2007, Spitalul de Pediatrie Pitesti – Arges a comunicat faptul ca valoarea totala a cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. este de 3.750,22 lei RON, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

Partea civila R. E. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma totala de 50.000 RON (500.000.000 lei vechi), din care: 5000 RON – despagubiri materiale (cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii) si 45.000 RON – daune morale, reprezentând suferinta fizica ce i-a fost produsa pe o lunga perioada de timp datorita gravelor vatamari si leziuni.

Partea civila B. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) – daune morale, reprezentând suferinta morala si fizica ocazionata de disparitia prematura a fiicei sale B.A. A. si a sotiei sale B.M..

Partea civila P. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma de 8.000 RON (80.000.000 lei vechi) – despagubiri materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G., solicitând, totodata, obligarea inculpatului, în solidar cu asiguratorul, la plata catre aceasta, în favoarea minorului, începând cu data producerii accidentului (luna august 2004) si pâna la majoratul minorului, a unei prestatii periodice lunare în cuantum de 13.730.000 lei, reprezentând diferenta dintre salariul net al tatalui defunct P. F. în suma de 15.000.000 lei de care beneficia la data decesului, în calitate de salariat, si pensia de urmas în cuantum de 1.270.000 lei de care beneficiaza minorul în prezent, în sistemul asigurarilor sociale de stat. Prin aceeasi cerere a precizat ca, în nume propriu si în calitate de reprezentant al minorului P. R. G., se constituie parte civila si cu suma de 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) – daune morale, reprezentând suferinta morala cauzata de disparitia tatalui si a sotului P. F. în vârsta de 34 de ani, cât si suferinta fizica si psihica produsa minorului P. R. de vatamarile cauzate ca urmare a accidentului.

Partea vatamata C. I. a precizat ca se constituie parte civila în cauza cu suma de 400.000.000 lei vechi, din care 100.000.000 lei vechi – daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii, si 300.000.000 lei vechi – daune morale, ca urmare a scoaterii din circuitul social.

De asemenea, partile civile B. I. si P. C. au depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parti civile, prin care au precizat ca se constituie parti civile în cauza cu suma totala de 25.000 RON (250.000.000 lei vechi) – despagubiri materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântarea victimelor B. M., B. A. A. si P. F., precum si de respectarea tuturor obiceiurilor crestinesti ulterioare.

În faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a încercat s-si formuleze o aparare, declarând: „..am observat stationând pe sensul meu de mers o masina de culoare gri, marca straina, autoturism, aflata într-o pozitie de 1/3 pe partea carosabila, iar între mine si masina stationata nu se aflau alte masini, neexistând masini nici în imediata apropiere a spatelui meu. Cu cât ma apropiam de masina stationata, am redus viteza, iar în momentul în care am ajuns în spatele acesteia, am sesizat ca pe sens opus, dintr-o curba la dreapta pe sensul respectiv, se deplasa un autotren. M-am uitat în oglinda retrovizoare si am observat ca în spatele meu, dar nu în imediata apropiere, venea un autoturism de culoare închisa, de marca straina, intentionând sa depasesc masina stationata, am început sa semnalizez depasirea si sa încep manevra de depasire. Ajungând paralel cu masina stationata, am observat ca autotrenul se apropia cu viteza mare de mine si, totodata, ca acesta calcase axul drumului întrucât venea dintr-o curba la dreapta. În acest moment, am fost avertizat de pasagera S. D., sa am grija sa nu ating oglinda retrovizoare a masinii stationate. Constatând repeziciunea cu care se apropia autotrenul, am depasit total masina stationata, ajungând în fata acesteia, într-o pozitie oblica cu axul drumului, încercând sa ma duc cât mai mult spre dreapta. În acest moment, am fost acrosat pe partea fata – lateral-stânga, de autotren, fiind lovit mai puternic în zona din spate a autoturismului meu – lateral-stânga, iar în urma impactului am capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stânga. Nu pot preciza de câte ori m-am rotit, dar stiu ca am revenit cu fata autoturismului spre Bucuresti si întrucât masina nu a mai putut fi controlata datorita acestei rotiri, am intrat cu masina pe contrasens, tamponând cu partea lateral stânga o a doua masina care se deplasa în spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost împins de pe partea carosabila, rasturnându-se. Autoturismul meu s-a oprit pe axul drumului cu fata spre Bucuresti. Precizez ca impactul dintre autoturismul meu si autotren, nu s-a produs în momentul în care eu eram paralele cu autoturismul stationat ci în momentul în care eu ma aflam cu autoturismul meu în fata masini stationate”.

Partile civile P. C., R. E. (care se aflau în autoturismul condus de victima P. F.) si C. I.(care se afla în autotrenul condus de martorul L. I.) si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala.

Fiind audiati, martorii din acte: L.I. D., G. R. C., G. O. E., M. I. C., C. M., S. G. D. si-au mentinut declaratiile date în faza de ur4marire penala.

Partile civile au depus la dosarul cauzei acte doveditoare în sustinerea pretentiilor civile. Astfel, partea civila R. E. a depus la dosar urmatoarele înscrisuri: copii de pe certificatele de concediu medical cu valabilitate pentru perioada 13.08.2004 – 30.11.2004; bilete de iesire din spital emise de Spitalul Sf. Pantelimon la data de 13.08.2004 si de 10.09.2004; adresa nr. 901/01.11.2004 emisa de Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca A; facturi fiscale si chitante însumând 295 lei.

Partile civile B. I. si P. C. au depus la dosar urmatoarele înscrisuri în xerocopie: certificatele de deces ale defunctilor B. A. A., B. M. si P. F.; filele 16 – 19 din carnetul de munca seria Bi nr. 0520110 al defunctului P. F.; adeverinta nr. 564/09.11.2005 emisa de SC AUTOMATIC SRL Lunca Corbului – A; certificatul de nastere al minorului P. R. G.; Decizia nr. 273041/04.01.2005 emisa de Casa Judeteana de Pensii A; bilete de iesire din spital emise de Spitalul de Pediatrie P. din 09.09.2004 si 07.10.2004; un plic continând facturi fiscale, chitante si bonuri însumând 10.104,2 lei noi.

Partea civila C. I. a depus la dosar copie xerox de pe scrisoarea medicala din 29.11.2006 emisa de Cabinetul de Specialitate Ortopedie – dr. A. V..

Au fost audiati martorii pe latura civila: R. G. R. – propusa de partea civila R. E., martora M. E. – propusa de partea civila C. I., martorul S. G. – propus de partea civila P. C., martorul P.M. – propus de partile civile B. I., P. C. si R. E., martorul C. G. – propus de partile civile B. I. si P. C..

În cauza, la solicitarea inculpatului, s-a efectuat o expertiza criminalistica de catre INEC, fiind desemnat si un expert parte în persoana d-lui C. M..

Astfel, s-a întocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 20/31.01.2008 de catre INEC.

Expertul parte C. M. a întocmit o anexa la raportul de expertiza criminalistica nr. 20/2008, cuprinzând opinia separata, atasând CD – ul de prezentare cu fisierele de constructie a simularilor si filmele în format avi (anexa cuprinsa în vol. II).

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 231/27.03.2008 INEC a înaintat CD – ul continând înregistrari ale simularii evenimentului rutier efectuate în cadrul Raportului de Expertiza nr. 20/2008, iar cu adresa cu acelasi nr. din 22.05.2008, a înaintat si CD – ul continând fisierul de constructie al simularii evenimentului rutier.

În urma vizionarii CD –urilor, inculpatul a solicitat audierea celor trei experti criminalisti din cadrul INEC care au întocmit raportul de expertiza nr. 20/2008.

Instanta a apreciat necesara audierea celor trei experti INEC care au întocmit expertiza, fiind necesare lamuriri suplimentare legate de aspecte tehnice ale simularii pe calculator a accidentului, adica în timpul derularii simularii se vor primi explicatii verbale atât de la dvs., cât si de la expertul parte, se vor putea opri cadre pentru lamuriri sau se poate roti plansa de simulare pentru a se putea privi impacturile din toate unghiurile sau alte operatiuni legate de acest gen, cerere admisa având în vedere urmatoarele motive: Dupa cum se stie, art. 6 din CEDO instituie dreptul la un proces echitabil, continând doua feluri de garantii, unele de natura materiala si altele de natura procedurala. Paragrafele 2 si 3 ale art. 6 enumera în mod nelimitativ drepturile care constituie elemente esentiale ale notiunii mai generale de proces echitabil, iar aceasta notiune presupune si egalitatea armelor, principiul contradictorialitatii, modul de administrare a probelor etc.. Astfel, potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, principiul egalitatii armelor, atât în civil cât si în penal, cere ca fiecare parte sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza în fata instantei în conditii care sa nu o dezavantajeze în mod semnificativ fata de partea adversa, în speta cu Ministerul Publica care sustine acuzarea dar si cu partile civile. De asemenea, acest principiu presupune si acordarea unei posibilitati de a combate argumentele invocate de partea adversa, în speta Min Public.

În sedinta publica din 08.12.2008, s-a procedat la audierea expertilor criminalisti: G. B, G. C. si F. R., experti din cadrul INEC.

Instanta, analizând întregul material probator administrat în cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 02.08.2004, inculpatul C. L. D. conducea autoturismul Dacia Solenza cu nr. DJ.07.FST pe DN3, pe directia Constanta – Bucuresti, avându-i ca pasageri pe scaunul din dreapta fata pe martorul G.O., pe scaunul din stânga spate pe martorul M. I. si pe scaunul din dreapta spate pe martora S. D. G..

În jurul orei 17,00, inculpatul circula pe raza com. Dragos – Voda, jud. Calarasi, ziua fiind însorita, carosabilul uscat, traficul destul de aglomerat, circulându-se pe o singura banda pe sens, iar la iesirea din comuna inculpatul a observat stationând pe sensul sau de mers o masina de culoare gri.

Autoturismul stationat era marca Opel Vectra condus de martorul C. M. care, înainte ca inculpatul sa intre pe raza loc. Dragos Voda, stationase pe partea dreapta a drumului.

În momentul în care inculpatul se apropia de masina stationata, din sens opus circula autotrenul cu nr. CT-05-XNI condus de martorul L. I. D., care luase la ocazie trei persoane, printre care si pe partea civila C. I., în spatele tirului circula autoturismul marca Ford Focus, iar în spatele acestuia circula autoturismul Renault Megane cu nr. IS-18-UNR condus de martorul G. R. C.,

Mult în urma inculpatului se deplasa autoturismul marca Audi A4 cu nr. AG-68-YPA condus de P. F., avându-i ca pasageri pe B. M., B. A. A., P. R. G., si R. E.

Când autotrenul se apropia de masina stationata, inculpatul, apreciind eronat ca îsi poate continua deplasare pe sensul sau trecând pe lânga masina stationata, a trecut pe lânga aceasta, depasind-o, intrând în coliziune cu autotrenul rutier condus de martorul L. I., fiind acrosat pe partea fata – lateral-stânga de autotren, iar în urma impactului Dacia a capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stânga, rotindu-se, revenind cu fata autoturismului spre Bucuresti.

Datorita procesului de rotire, inculpatul a intrat cu masina pe contrasens, tamponând cu partea lateral stânga cea de-a doua masina care se deplasa în spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost împins de pe partea carosabila, rasturnându-se.

În urma impactului dintre autoturismul inculpatului si autotractor, traiectoria acestuia din urma a fost deviata spre stânga si a patruns pe contrasens, situatie fata de care a intrat în coliziune cu autoturismul marca Audi A4 mentionat mai sus, autoturism care a fost proiectat de pe carosabil în lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotrenul s-a impactat frontal cu un copac de pe marginea soselei.

Accidentul s-a soldat cu decesul pe loc al victimelor P. F. B. M. si B. A. A., cu vatamarea corporala a partilor civile P. R. G. – necesitând 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, si R. E. – necesitând 80 – 90 zile de îngrijiri medicale (toti pasageri în autoturismul Audi).

Din accident a rezultat si vatamarea corporala a partii civile C. I. (pasagera în autotractor) necesitând 90 – 10 zile de îngrijiri medicale.

Ca situatia de fapt este aceasta rezulta nu numai din raportul de expertiza întocmit în faza de urmarire penala, dar si din raportul de expertiza întocmit în fata instantei.

Astfel, din raportul de expertiza nr. 20/2008 efectuat în cauza de INEC rezulta ca impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autotren s-a produs pe sensul de mers Bucuresti – Constanta, pe care se deplasa autotrenul rutier, la o distanta de circa 0,4 m de axul drumului, ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat anterior efectuarii manevrei de depasire a autoturismului stationat, ca martorul L. I., soferul autotrenului, nu putea preveni acrosarea autoturismului Dacia, întrucât impactul s-a produs pe sensul sau de mers,

În acelasi referat s-a concluzionat: cauza producerii acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren a constituit-o angajarea în depasire a autoturismului Dacia Solenza condus de inculpat, fara o asigurare prealabila, în timp ce din sens opus rula autotrenul rutier. Impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autoturismul Renault Megane a fost cauzat de deplasarea necontrolata a autoturismului Dacia pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Renault, deplasare determinata de acrosarea anterioara a acestuia cu autotrenul rutier. Coliziunea dintre autotrenul rutier si autoturismul Audi A4 a fost cauzata de deplasarea necontrolata a autotrenului dupa primul impact, consecinta a acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren.

Inculpatul a încercat sa-si formuleze o aparare, sa combata concluziile expertizei criminalistice efectuata de INEC.

Astfel, se invoca faptul ca martorul L. I. trebuia sa respecte prevederile art. 153 al. 1 din HG 85/2003, respectiv sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.

Ca tirul circula pe banda sa mult spre partea dreapta este confirmat chiar de martorul G. R. aflat în autoturismul Renault Megane, ce-a de-a doua masina din spatele tirului, care a declarat: „Stiu ca tirul mergea pe banda lui, chiar mult spre dreapta, întrucât eu aveam posibilitatea sa vad ce se întâmpla în fata acestuia.”

De asemenea, inculpatul a invocat stationarea neregulamentara a autoturismului Opel pe sensul sau, numai ca, vazându-l, acesta constituia un obstacol în fata sa, care ar fi trebuit sa actioneze pentru inculpat drept „cedeaza trecerea” mai ales ca din sens opus inculpatul a vazut ca se apropia autotrenul. Inculpatul trebuia sa încetineasca foarte mult viteza sau sa opreasca în spatele autoturismului Opel stationat pentru a da posibilitatea autotrenului sa se deplaseze pe banda sa, iar dupa trecerea tirului, inculpatul sa efectueze manevra de depasire si sa-si continue deplasarea, numai ca acesta a apreciat, eronat, ca are suficient spatiu pentru a trece pe lânga masina stationata si a nu încurca circulatia autovehiculelor care se deplasau din sens opus.

Starea de pericol a fost cauzata de inculpat, care prin manevra de depasire efectuata a dus la declansarea unui accident în lant.

De asemenea, inculpatul a apreciat ca expertiza nr. 20/2008 efectuata de expertii INEC nu a respectat întocmai dispozitiile care reglementeaza efectuarea unei expertize, caci acestia trebuia sa tina cont de interpretarea tuturor probelor administrate în cauza, probe care determinau stabilirea exacta a cauzelor producerii accidentului, fiind încalcate prevederile art. 63 si 64 C.p.

Astfel, cât priveste pozitia masinii stationate Opel, este adevarat ca în procesul – verbal de cercetare la fata locului nu a fost precizata pozitia acesteia si nu exista nicio data tehnica în acest sens, dar nici nu avea cum sa existe , având în vedere ca imediat dupa impactul dintre Dacia Solenza si tir aceasta a plecat de la locul accidentului.

Declaratiile martorilor în ce priveste stationarea Opelului au fost în sensul unei stationari regulamentare. Astfel, soferul acestuia, C. M., a declarat „Precizez ca am efectuat o stationare regulamentara, cu un metru din masina iesita în afara partii carosabile, într-o zona în care linia era discontinua”

Martora Costache Irina (pasagera în autotren) a declarat „am vazut o masina stationata pe sensul opus si nu mi s-a parut a fi stationata mult pe partea carosabila, ci, dimpotriva, era bine stationata, cât mai aproape de sant.” Martorul L. I. D. a precizat „Am observat ca acest autoturism era stationat cu partea dreapta a masini iesita mult în afara carosabilului.”

În legatura cu acest aspect expertii au precizat „Precizam ca, din caracteristicile drumului retinute din procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborate cu declaratiile martorilor care sunt contradictorii (o parte dintre martori apreciind ca autoturismul OPEL era stationat cu o parte mai mult pe partea carosabila si invers), am apreciat ca stationarea autoturismului OPEL s-a facut la limita acostamentului si de aici au rezultat aceste masuratori…. Precizam ca latimea acostamentului avuta în vedere de noi la stabilirea amplasamentului autoturismului OPEL a fost cea mentionata în procesul verbal de cercetare la fata locului, respectiv 0,7 m.…Precizam ca imediat dupa terminarea acostamentului drumul coboara si acesta a fost motivul pentru care am luat ca punct de masuratoare terminarea acostamentului. Precizam ca, aspectele mentionate anterior în ce priveste „coborârea” drumului, de la terminarea acostamentului, am avut în vedere plansele fotografice efectuate la fata locului imediat dupa producerea accidentului.”

De aici rezulta ca expertii au avut în vedere limita dinspre partea dreapta pâna la care putea opri autoturismul Opel cu rotile din dreapta în afara partii carosabile, respectiv caracteristicile drumului.

Într-adevar, prin aceste aspecte inculpatul încearca sa lamureasca faptul ca, fata de pozitia autoturismului stationat nu se impunea efectuarea unei depasiri, asa cum era definita de art. 45 din OUG 195/2002 în vigoare la momentul producerii accidentului si ca avea suficient loc sa treaca pe lânga acesta fara a depasi axul drumului.

În legatura cu acest aspect demn de mentionat este însa declaratia martorului G. R. soferul auto Renault Megan (a doua masina din spatele tirului): „Am vazut ca masinile care veneau din sens opus se angajau în depasire, dar nu stiu ce anume depaseau, si ultima masina care se afla la o distanta mai mare de sirul de masini care depasise deja, a facut imprudenta sa se angajeze în depasire, apucând sa intre pe contrasens, intrând si cu botul masinii înapoi pe banda sa, dar jumatate de masina, spatele masini, ramasese pe contrasens. Precizez ca nu stiu ce depasea masina inculpatului, ulterior am aflat ca era o masina stationata, dar eu nu am vazut-o”.

Si martorul L. I. – soferul tirului a declarat ca „Am observat cum din sens opus au intrat în depasire, pe banda mea de mers, un numar de 3 autoturisme” (fila 96 vol. II).

Deci, toate masinile care circulau în fata masinii inculpatului au efectuat manevre de depasire a autoturismului stationat.

Nu în ultimul rând, trebuie mentionata si prima declaratie data de inculpat la ora 19,30, în ziua producerii accidentului, e adevarat, sub influenta starii de soc în care se afla, dar e o declaratie „la cald” în ce priveste pozitionarea masinii stationate, acesta declarând: „ …am vazut în fata pe sensul meu de deplasare un autoturism marca straina oprit, acesta aflându-se în proportie de 60 % pe partea carosabila” (fila 45 vol I) (apropo de declaratiile contradictorii legate de acest aspect).

Tot în cuprinsul aceleiasi declaratii inculpatul a precizat „…din fata am vazut la circa 50 – 70 m ca din sens opus rula un autotren. Am considerat ca viteza autotrenului îmi va permite sa depasesc fara probleme si fara sa calc axul drumului autoturismul stationat, astfel ca am semnalizat si am intrat în depasire.”

În legatura cu efectuarea expertizei, într-adevar, expertii INEC au mentionat: „Efectuarea unei expertize criminalistice are la baza procedura feed-bek, adica se pleaca mai întâi de la urme, în cazul de fata urmele facute de pneurile autotrenului si identificate ca apartinând acestuia în procesul verbal si urmele de impact dintre cele doua autovehicule, respectiv DACIA si autotren. Pornind de aici se reconstituie pozitia de impact în planul transversal al drumului, acesta fiind motivul pentru care pozitiile DACIEI si autotrenului, anterioare impactului sunt cele retinute în raportul de expertiza. S-a pornit de la urma de frânare a autotrenului retinuta ca fiind de 13,8 m. în simulare, urma care a pozitionat autotrenul în planul transversal al drumului în momentul respectiv. În legatura cu urmele de frânare ale DACIEI SOLENZA, acestea rezulta din procesul verbal, iar pozitia DACIEI SOLENZA asa cum a fost stabilita la secunda 2,40 a fost stabilita ca urma a verificarii urmelor de impact”.

De asemenea, au precizat ca „în efectuarea unei expertize criminalistice, declaratiile martorilor nu au pentru noi valoare probanta, determinante fiind urmele materiale. La secunda 2,55, la momentul impactului distanta dintre partea frontala a DACIEI SOLENZA si partea frontala a autoturismului OPEL stationat este de 2,531 m., Precizam înca odata ca, aceste masuratori au avut la baza acel proces de feed – beck, pornindu-se de la urmele de frânare, urmele de impact si pozitia de oprire a autovehiculelor. Apreciem ca, având în vedere complexitatea dinamici producerii accidentului din cauza de fata este posibil ca martorii sa se fi înselat cu privire la distantele la care se aflau autovehiculele, distanta la care a avut loc momentul impactului.”

Într-adevar, martorii pot face aprecieri proprii cu privire la pozitia unui obiect, la distanta dintre obiecte, or, daca s-ar avea în vedere astfel de declaratii cu ocazia efectuarii unei expertize, ar trebui ca expertul sa propuna mai multe variante cu privire la dinamica producerii accidentului în functie de aprecierile martorilor.

De asemenea, expertii au precizat: „Apreciem ca, relevant este impactul dintre DACIA SOLENZA si autotren, iar toate celelalte sunt consecintele acestui impact, întrucât într-un astfel de program relevanta are momentul 0, adica momentul generarii starii de pericol.”, ca „pozitia autoturismului OPEL a fost stabilita ultima, nefiind cunoscuta, stabilita în functie de urme de frânare, urme de impact, avariile suferite de SOLENZA si autotren si fara a se tine cont de declaratiile martorilor. Precizam ca, având în vedere pozitia urmelor de frânare a autotrenului, acesta nu avea cum sa fie intrat pe sensul de mers al inculpatului. Chiar daca, am pozitiona autotrenul la limita urmei de frânare, tot nu se putea ca acesta sa intre cu rotile pe contrasens, nu depasea axul drumului. Precizam ca, formele geometrice de culoare galbena aparute în programul de simulare reprezinta pozitiile certe în care au fost gasite autovehiculele imediat dupa impact. Autovehiculele în cauza de fata nu au putut prin program sa fie aduse pe punctele galbene, având în vedere ca realizarea acestui aspect în cauzele multiple este foarte dificila si nerelevanta, deoarece, în cazul parasirii partii carosabile apar elemente factori de rezistenta care modifica traiectoria si nu pot fi reconstituiti, nefiind cunoscuti. Alta ar fi fost situatia în cazul impactarii a doua autovehicule cu ramânerea lor pe partea carosabila. Acest aspect,m aducerea autovehiculelor în pozitiile de oprire (formele geometrice galbene) ar fi un fenomen de durata care ar implica un volum foarte mare de timp. Foarte important este reconstituirea procesului care se produce pe partea carosabila. Procesul de conexiune inversa care sta la baza unui program de simulare, la baza unei simulari porneste de la elementele esentiale produse pe partea carosabila”.

Au fost mentionate aici explicatiile celor trei experti INEC pentru a combate aprecierile inculpatului în legatura cu încalcarea disp. art. 63 si 64 C.p.p.

Dispozitiile art. 150 din HG nr. 85/2003 (în vigoare la data producerii accidentului) prevad obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea, printre care cea de la lit. „a” respectiv „sa se asigure ….ca poate depasi fara a pune în pericol sau stânjeni circulatia din sens opus”

De asemenea, în cap, 4 care reglementeaza „Trecerea pe lânga vehiculele care circula din sens opus”, dispozitiile art. 153 al. 2 din HG 85/2003 prevad ca „Daca mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.”

Astfel, chiar daca autoturismul stationat pe sensul sau de mers era cu 60 % oprit pe carosabil sau cu 40 % , acesta reprezenta un obstacol pentru inculpat, care, vazând ca din sens opus se apropia autotrenul (vehicul de dimensiuni mari), trebuia sa reduca mult viteza si chiar sa opreasca în spatele autoturismului stationat pentru a permite ca tirul sa circule din sens opus

Cert este ca inculpatul a apreciat gresit faptul ca poate trece pe lânga autoturismul stationat.

Ca inculpatul a efectuat o manevra de depasire, asa cum era acesta definita de art. 45 din OUG 195/2002 (text în vigoare la moment respectiv), trecând peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Ca inculpatul a intrat pe contrasens este confirmat de faptul ca, coliziunea dintre autoturismul acestuia si autotren a avut loc pe sensul de mers al tirului.

S-a încercat combaterea de catre inculpat a tuturor datelor tehnice retinute în expertiza efectuata de INEC, desi el a fost cel care a creat starea de pericol, apreciind eronat posibilitatea efectuarii unei manevre de depasire.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, prezinta pericol social, sunt prevazute de legea penala, au fost savârsite din culpa de catre inculpat.

În concluziile pe fond, s-a solicitat achitarea inculpatului, dar, fata de modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor, de situatia de fapt retinuta, achitarea nu se impune. În ultima perioada numarul accidentelor de circulatie a crescut îngrijorator, consecintele fiind unele dintre cele mai dramatice. Un moment de neatentie poate costa vieti omenesti, ceea ce s-a si întâmplat.

Dispozitiile art. 35 din OUG 195/2002 prevad obligatia pentru toti participantii la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.

Nu se impune pronuntarea în legatura cu acest aspect prin minuta, întrucât ar duce la concluzia total nelegala ca „s-ar admite sau s-ar respinge rechizitoriul”. Daca s-ar pronunta expres pe cererea de achitare, per a contrario, instanta ar trebui ca atunci când se solicita condamnarea sa se admita cererea de condamnare sau invers, atunci când se solicita achitarea sa se respinga cererea de condamnare. Cererea de achitare, ca o concluzie pe fond, nu echivaleaza cu celelalte cereri reglementate de procedura penala, cum ar fi liberarea conditionata, reabilitarea etc.

Important este sa fie retinute în considerente motivele pentru care se impune sau nu se impune achitarea inculpatului.

În drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. L. D. care, în ziua de 02.08.2004, în timp ce conducea pe DN 3A, pe directia Constanta – Bucuresti, autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. DJ-07-FST, pe raza loc. Dragos Voda, jud. Calarasi, în conditiile încalcarii dispozitiilor prev. de art. 150 lit. „a” din HG 85/2003 ce îl obligau sa se asigure ca poate efectua manevra de depasire fara a pune în pericol circulatia din sens opus, a intrat în coliziune cu autotractorul cu nr. CT-05-XNI, care circula din directie inversa, cauzând vatamarea corporala a partilor vatamate P. R. G., care a necesitat 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, R. E., care a necesitat 80 – 90 zile de îngrijiri medicale si C. I., care a necesitat 90 – 10 zile de îngrijiri medicale, precum si decesul conducatorului auto P.F. si a pasagerilor B. M. si B. A. A., întruneste elementele constitutive ale infractiunilor de “ucidere din culpa” prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de „vatamare corporala din culpa” prev. si ped. de art. 184 al. 2 si 4 C.p., în situatia concursului de infractiuni prev. de art. 33 lit. b Cp.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului C.L.D. rezulta ca acesta nu poseda antecedente penale.

Urmare a solicitarii instantei, Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul D. a întocmit un referat de evaluare cu privire la inculpatul C. L. D. din car rezulta existenta multitudinii de factori pozitivi de natura sa inhibe comportamentul infractional: inculpatul beneficiaza de o sustinere afectiva constanta din partea parintilor sai, beneficiaza de o retea sociala de suport (colegi serviciu, prieteni), are o imagine buna în comunitate, beneficiaza de securitate locativa si obtine venituri din munca proprie, îsi asuma responsabilitatea participarii la întretinerea familiei sale, nu este cunoscut cu antecedente penale, principiile dupa care inculpatul îsi conduce viata, principii care promoveaza valorile sociale.

S-a retinut ca nu au fost identificati factori negativi apti sa dezvolte comportamentul infractional, apreciindu-se ca perspectivele de reintegrare sociala ale inculpatului sunt mari.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tânar în vârsta de 28 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, provenind dintr-o familie care i-a acordat toata atentia (desi parintii sunt divortasi), parintii fiindu-i însa alaturi în toate momentele importante ale vietii, ocupându-se de evolutia acestuia ca om, fiind perceputi ca persoane cu respect fata de lege si fata de valorile sociale, natura infractiunilor – fapte savârsite din culpa, modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor – efectuare unei manevre de depasire fara a se asigura în prealabil, rezultatul produs – decesul numitilor P. F., B. M. si B. A. A. si vatamarea corporala a partilor civile R. E., P. R. G. si C. I., pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte, soldându-se cu consecinte deosebit de grave, atitudinea inculpatului imediat dupa producerea accidentului, dar si pozitia inculpatului, care a încercat însa sa-si formuleze si o aparare, infirmata însa de probele administrate, atitudinea cooperanta a acestuia, atât în faza de urmarire penala, cât si în fata instantei.

Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza prin aplicarea unei pedepse orientate catre minimul prevazut de lege, dar fara privare de libertate, fiind îndeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 C.p.

Urmeaza, în baza art. 178 al. 2 si 5 C.p., a-l condamna pe inculpatul C. L. D. la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. R. E.).

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.).

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).

Urmeaza, în baza art. 33 lit.”b” C.p. rap. la art. 34 lit.”b” C.p., a dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare.

Urmeaza, în baza art. 81 – 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni – ce constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data ramânerii definitive a sentintei.

Urmeaza, în baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Urmeaza a face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.

Cum prin fapta inculpatului s-au cauzat prejudicii, se naste în sarcina acestuia obligatia de a le repara integral.

Astfel, accidentul de circulatie s-a soldat cu decesul numitilor P. F., B. M. si B. A., dar si cu vatamarea partilor civile P. R. G., R. E. si C. I., acestea din urma constituindu-se parti civile în cauza cu sumele mentionate mai sus.

De asemenea, imediat dupa accident, partile civile P. R. G., R. E. si C. I. – au fost transportate la diferite unitati spitalicesti, unde au fost internate, efectuându-se cheltuieli cu spitalizarea acestora, potrivit adreselor si devizelor înaintate de acestea. Potrivit prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii – modificata prin O.U.G. nr. 72/2006 „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata”.

Legea nr. 136/1995 stabileste calitatea procesuala a societatii de asigurare într-un proces – aceea de asigurator, iar autoturismul Dacia Solenza condus de inculpat avea, la momentul producerii accidentului, asigurare de raspundere civila obligatorie la SC ASTRA SA, potrivit politei seria DA nr. 0429838/19.12.2003, cu valabilitate pe perioada 01.01.2004 – 31.12.2004.

Prezenta asiguratorului în procesul penal si posibilitatea obligarii acestuia la plata despagubirilor acordate partilor civile, nu exclude raspunderea civila delictuala a inculpatului ca autor al faptei cauzatoare de prejudicii, iar asiguratorul raspunde alaturi de inculpat în baza contractului de asigurare. Dispozitiile art. 49 si 55 din Legea nr. 136/1995 prevad acordarea de despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, în baza contractului de asigurare, despagubirile platindu-se de asigurator persoanelor fizice sau juridice.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere si prevederile art. 48 al. 1 din Ordinul nr. 3113/2003, potrivit carora: „În cazurile în care nu s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarâre judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri fara a mai fi necesara încuviintarea asiguratului, în baza hotarârii judecatoresti ramase definitiva, irevocabila si învestita cu formula executorie…”

Instanta apreciaza ca se impune obligarea în solidar a inculpatului si a societatii de asigurare, deoarece partile civile trebuie sa-si recupereze integral prejudiciul având în vedere prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p.

Cât priveste cuantumul despagubirilor acordate de asigurator, având în vedere ca accidentul s-a produs în cursul anului 2004, urmeaza a se aplica în cauza prevederile Ordinului nr. 3113/2003. Astfel, art. 10 al. 1 lit. „b” din ordinul mentionat prevede ca: „În unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati în procesul civil, în urmatoarele limite: pâna la 700.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 3.500.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate, în caz de vatamari corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial”.

Fata de aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p., urmeaza a admite cererile de despagubiri civile formulate de partile civile unitati spitalicesti, cheltuielile de spitalizare însumând 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul de Pediatrie P. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA la plata sumei de 3750,22 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar – Arseni” si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu” si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon” si a obliga inculpatul, în solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta C. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 – vol. II).

În urma accidentului suferit, partea civila Ratea Elena a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata în Spitalul „Sf. Pantelimon” în perioada 02 – 13.08.2004 si 27.08.2004 – 10.09.2004, iar din probele administrate (martori, acte) a rezultat ca aceasta a cheltuit 5000 lei RON, incluzând hrana speciala, transportul pentru controale si recuperare, achizitionarea de medicamente, ochelari, achitarea sedintelor de kinetoterapie, apelând la rude pentru a o transporta cu masina, suportând c/val. benzinei.

De mentionat ca înscrisurile depuse la dosar de partea civila R. E. (facturi, chitante, bonuri) însumeaza 584,17 lei (filele 115 – 117 si în plicul aflat la fila 103).

Evidenta acestor cheltuieli a fost tinuta de martora R. S. G. (fiica partii civile), care a avut grija de mama sa, stând în spital cu aceasta, care a declarat: „Precizez ca pentru prima internare, partea civila a platit 10.000.000 lei la cei doi medici, 1.500.000 la medicul asistent, 2.000.000 lei la medicul anestezist si 4.000.000 lei cu medicamente si hrana speciala. Dupa prima externare, partii civile nu I s-a închis bine una dintre operatii, situatie în care s-a deplasat de trei ori de la Albota la Bucuresti, cheltuind aproape 6.000.000 lei pe transport. Am apelat la ajutorul varului mamei caruia i-am platit benzina”.

A mai declarat ca „La cea de-a doua operatie a cheltuit 10.000.000 lei cu toti medicii”, apoi la controale „pentru care s-au cheltuit 6.000.000 lei cu transportul” si ca „Întrucât spitalul nu avea medicamente, partea civila a cumparat antibioticul prescris, achitând suma de 5.000.000 lei. Apoi partea civila a mers în Pitesti la sedinta de recuperare pentru mandibula si clavicula, deplasându-se cu maxi-taxi, cheltuind pe transport 2.000.000 lei, iar pentru sedintele de la clinica particulara a cheltuit 3.000.000 lei.”

În privinta cheltuielilor efectuate de partea civila R. E. cu transportul la spital si la controalele ulterioare, aceste au fost dovedite si de martorul P. M. care a declarat ca pe partea civila R. E. a dus-o la spital la Bucuresti si la controalele ulterioare, platindu-i transportul câte 1.000.000 lei vechi de drum, dus – întors, primind în total 8.000.000 lei.

Pe de alta parte, în urma accidentului, partii civile R. E. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care au trecut, perioadele de zile de îngrijiri medicale 80 – 90, perioadele repetate de internare, diagnosticul stabilit, respectiv „Politraumatism. Traumatism cranio-cerebral minor gr. I. Fractura dubla de mandibula. Fractura clavicula stânga. Fracturi coaste 1,2”, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa-ti întrerupa serviciul, beneficiind de concedii medicale repetate pe perioada august – noiembrie 2004, situatie fata de care aceasta este îndreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 45.000 lei RON.

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale si morale solicitate de partea civila R. E., motiv pentru care urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) – reprezentând daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) – reprezentând daune morale, catre aceasta parte civila.

De asemenea, în urma accidentului suferit, partea civila C. I. a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata în Spitalul Judetean C. în perioada 02.08.2004 – 04.10.2004, iar din probele administrate (martori) a rezultat ca aceasta au fost dovedite pâna la limita sumei de 2000 lei RON, bani împrumutati de la martora M. E..

Astfel, martora a declarat ca dupa accident partea civila a efectuat cheltuieli cu medicatia, a necesitat un regim alimentar special, pe perioada internarii a fost nevoie de prezenta unui însotitor platit de partea civila, ca dupa externare, periodic, partea civila s-a prezentat la controale, apelând la cunostinte pentru a fi transportata cu masina, platind transportul si ca a împrumutat-o pe partea civila cu 20.000.000 lei nu toti odata ci treptat si stiu ca în prezent nu-si mai poate gasi un loc de munca, nu mai poate lucra.

Pe de alta parte, în urma accidentului, partii civile C. I. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care a trecut, perioadele de zile de îngrijiri medicale 90 – 100, diagnosticul stabilit, respectiv „Politraumatism. Traumatism cranio – cerebral. Fractura deschisa cominutiva tibie si peroneu stâng 1/3 medie cu deplasare. Traumatism toracic simplu. Contuzie bazin, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa nu mai poata lucra, sa nu mai poata desfasura activitati în gospodarie, situatie fata de care aceasta este îndreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 15.000 lei RON.

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite partial daunele materiale solicitate de partea civila C. I., motiv pentru care urmeaza a admite în parte cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) – daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) – daune morale catre aceasta parte civila.

Asa cum s-a mentionat, accidentul s-a soldat si cu moartea numitului P. F. – de 34 de ani (soferul autoturismul Audi A4), a sorei sale – numita B. M. – de 28 de ani, a fiicei acesteia – numita B. A. A. – de 9 ani, dar si cu vatamarea fiului soferului – minorul P. R. G. – în vârsta de 7 ani.

Astfel, din probele administrate, rezulta ca toate cheltuielile legate de îmbalsamarea cadavrelor, ridicarea de la morga, transportul cadavrelor din Calarasi în com. Albota, achizitionarea tuturor celor necesare înmormântarii si pomenirilor ulterioare au fost efectuate împreuna de partile civile B. I. si P. C., în cote de participare diferite, având în vedere ca acestia sunt cumnati, iar cele trei victime erau rude (frate, sora, fiica/nepoata).

Astfel, pentru repetate deplasari din com. Albota în mun. Calarasi partea civila B. I. a apelat la martorul P. M., caruia i-a platit transportul – 3 mil. lei vechi, împrumutând de la acesta si suma de 5 mil. lei vechi, martorul participând si la înmormântare si pomenirile ulterioare, partile civile cumparând trei sicrie din Calarasi, achitând transportul sicrielor si cadavrelor, achitând c/val. celor trei cripte – în cuantum de 60 mil. lei vechi, achitând cei trei preoti care au tinut slujba de înmormântare, la pomana de înmormântare participând peste 200 de persoane, potrivit declaratiei martorului P. M.

În acelasi sens au fost si declaratiile martorului C. G. (care a si pregatit mâncarea pentru pomana de înmormântare), care l-a însotit pe B. I. în Calarasi, acesta platind pentru ridicarea cadavrelor 6 mil. lei vechi, medicul legist, achitând c/val. sicrielor pentru cei doi adulti (6,8 mil. lei vechi pentru sicriul sotiei si 7,6 mil. lei vechi pentru sicriul cumnatului), platind autospeciala care a venit din Pitesti la Calarasi dus – întors – doua drumuri – cu 8 mil. lei vechi, achitând 20 mil. lei vechi pentru îmbracamintea celor trei victime, cumparând bunuri pentru a fi date de pomana (paturi, îmbracaminte), cele trei cripte fiind facute din fier beton si ciment, placate cu marmura pe afara, fiind ridicate trei cruci din marmura.

De asemenea, în urma accidentului, partii civile minore P.R.G., în vârsta de 7 ani, i s-au produs grave suferinte fizice, necesitând o perioada mare de zile de îngrijiri medicale – 100 – 120 zile, perioadele foarte mari si repetate de internare, fiind internat la trei unitati spitalicesti, suferind multiplele interventii chirurgicale.

Cât priveste diagnosticul stabilit, din actele medicale existente la dosarul cauzei rezulta ca minorul a fost diagnosticat cu: „Politraumatism. Traumatism cranio cerebral grav. Hemipareza stânga în remisie. Traumatism toraco – abdominal. Ruptura de splina gr. II cu minim hemoperitoneu –opeart la 17.08.2004 (splenectomie, toaleta, drenaj multiplu). Toate aceste leziuni traumatice i-au pus în primejdie viata partii civile, transformând-o dintr-o persoana sanatoasa într-o persoana cu probleme de sanatate pe viata.

Partea civila minora a fost nevoita sa amâne cursurile scolare, sa urmeze o dieta severa, fiindu-i interzise anumite alimente.

De mentionat ca acesta parte civila a suferit un dublu soc, pe lânga suferintele fizice si psihice cauzate de politraumatismul cauzat s-a adaugat si decesul tatalui în acelasi accident, fiind lipsit la o vârsta tânara de afectiunea si sprijinul tatalui.

Toate acestea au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, controale la medic, presupunând efectuarea unor cheltuieli, cheltuieli suportate exclusiv de mama sa – partea civila P. C..

Aceste aspecte au fost confirmate de martorul S. G., care a precizat ca i-a transportat pe partea civila si pe minor de circa 5-6 ori la Spitalul Bagdasar, partea civila facând plinul masinii, ca, partea civila a stat în permanenta cu minorul în spital, ca acesta a necesitat o hrana speciala, fructe, sucuri, folosind în permanenta pampers, neputându-se misca si deplasa singur, având în permanenta nevoie de prezenta mamei.

A mai precizat ca l-a mai transportat pe minor si la controalele ulterioare si la sedintele de recuperare, fiind platit de partea civila, aceasta apelând si la alte cunostinte, ca în anul respectiv minorul nu s-a mai dus la scoala, locuind o perioada în com. Albota la bunici si a fost dus la recuperare la Pitesti, ca pentru a face fata cheltuielilor, dupa înmormântare, partea civila a vândut un tractor ce a apartinut defunctului sau sot, partea defunctului din tractor fiind de 108.000.000 lei, iar banii au fost cheltuiti pentru pomenirile ulterioare si pentru minor.

De mentionat ca înscrisurile depuse la dosar de partile civile B. I. si P. C. (facturi, chitante, bonuri) însumeaza 10.104,2 lei (în plicul aflat la fila 103, înscrisuri datate dupa 03.08.2004).

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale solicitate de partile civile B I si P C în cuantumul solicitat.

Asa cum s-a mentionat, cheltuielile efectuate cu înmormântarea celor trei defuncti si pomenirile ulterioare au fost suportate de partile civile B. I. – într-o cota de 2/3 si P. C. – într-o cota de 1/3, iar cheltuielile efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G. au fost suportate exclusiv de partea civila P. C..

În urma accidentului, si partii civile P. C. i s-au produs suferinte psihice, trecând printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotului, a cumnatei, a nepoatei, si vatamarea grava a fiului, suferinta psihica imposibil de suportat, neavând timp sa-si plânga sotul pentru a se ocupa de sanatatea fiului internat în spital.

Într-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o vârsta tânara partea civila a ramas vaduva, fiind lipsita de prezenta sotului, de afectiunea si sprijinul acestuia, starea de soc prin care a trecut, partea civila a suferit un prejudiciu afectiv, constând în suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune. Iar la toate acestea s-a adaugat suferinta de mama care-si vede copilul distrus pe viata, transportându-l de la un spital la altul, supus multiplelor interventii chirugicale, legându-se de orice speranta în ce priveste evolutia sanatatii lui.

Fata de aceasta situatie partea civila P. C. este îndreptatita la plata unor daune morale, în cuantumul solicitat.

În urma accidentului, si partii civile B. I. i s-au produs suferinte psihice, trecând printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotiei si a fiicei de 9 ani, a cumnatului, a nepoatei, suferinta psihica imposibil de suportat.

Într-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o vârsta tânara partea civila a ramas vaduv, fiind lipsit de prezenta sotiei si a fiicei, de afectiunea si sprijinul acestora, disparând într-o fractiunne de secunda cele mai dragi fiinte din viata sa, starea de soc prin care a trecut, si aceasta parte civila a suferit un prejudiciu afectiv, constând în suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune.

Fata de aceasta situatie si partea civila B. I. este îndreptatita la plata unor daune morale, în cuantumul solicitat.

Pentru aceste motive, urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C., în nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R. G., la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale, catre aceste parti civile.

Pentru motivele de mai sus urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale – catre aceasta parte civila.

Faptul ca prin accidentul cauzat de inculpat a decedat tatal partii civile minore P. R. G., se impune stabilirea unei prestatii periodice în sarcina inculpatului, avându-se în vedere contravaloarea contributiei defunctului tata la contributia minorului, prestatie care este independenta de obligatia de întretinere prevazuta de art. 86 Cod fam. Într-adevar, copilul minor al victimei unei infractiuni de ucidere din culpa are dreptul la despagubiri periodice pentru repararea prejudiciului cauzat prin moartea sustinatorului, echivalent cu valoarea contributiei acestuia la întretinerea sa.

În timpul vietii P. F. a fost angajatul SC IP AUTOMATIC SRL – Lunca Corbului, jud. Arges, în functia de administrator, având un salariu net de 1402 RON (14.024.000 lei ROL) – potrivit adeverintei nr. 564/09.11.2005 (fila 125 din dosar – vol. I), iar dupa decesul acestuia s-a stabilit o pensie de urmas în favoarea minorului P. R. G. în cuantum de 1.182.127 lei RON, potrivit Deciziei privind acordarea pensiei de urmas nr. 273041/04.01.2005 eliberata de Casa Judeteana de Pensii A. (fila 127 din dosar – vol. I).

În privinta cuantumului acestei prestatii partea civila P. C. a solicitat ca acesta sa fie stabilita la suma de 13.730.000 lei, diferenta dintre salariul net al tatalui si pensia de urmas.

Fata de solicitarea partii civile ar trebui trasa concluzia ca întregul salariu al defunctului P. F. era alocat numai pentru întretinerea fiicei, or, din veniturile realizate, defunctul trebuia sa întretina întreaga familie, pe el, pe sotie si pe fiu.

Fata de aceasta situatie, instanta a avut în vedere veniturile realizate de victima, neavând relevanta veniturile inculpatului, apreciind ca o prestatie periodica de 300 lei lunar, la care se adauga si pensia de urmas de 118,21 lei, este suficienta pentru a-i asigura întretinerea minorului.

Ca asiguratorul suporta si prestatiile banesti periodice stabilite prin hotarâre judecatoreasca rezulta din prevederile art. 48 al. 2 din Ordinul nr. 3113/2003.

Fata de toate aceste considerente, urmeaza a admite în parte cererea formulata de partea civila P. C. în ce priveste cuantumul prestatiei periodice si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 300 lei RON (3.000.000 lei ROL) lunar – prestatie periodica – în favoarea partii civile minore P. R. G., din momentul savârsirii faptei (02.08.2004) si pâna la majoratul copilului.

Cum inculpatul a fost condamnat, urmeaza, în baza art. 191 al. 1 C.p.p., a-l obliga la plata sumei de 400 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Urmeaza, în baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p., a obliga inculpatul la plata sumei de 566 lei catre partea civila P. C. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport – bonuri de benzina aflate în plicul de la fila 103 + onorariu aparator).

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 833 lei catre partea civila B. I. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport -bonuri de benzina aflate în plicul de la fila 103 + onorariu aparator).

Urmeaza, în baza art. 193 al. 1 si 2 C.p.p., a obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei catre partea civila R. E. cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu aparator).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 178 al. 2 si 5 C.p. condamna pe inculpatul C.L.D la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. R.E.).

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.)

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).

În baza art. 33 lit.”b” C.p. rap. la art. 34 lit.”b” C.p. dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 81 – 82 C.p. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni – ce constituie termen de încercare, calculat de la data ramânerii definitive a sentintei.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.

Ia act ca valoarea totala a cheltuielilor de spitalizare este de 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL DE PEDIATRIE P., si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, si al agentiei în mun. C. la plata sumei de 3750,22 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA „BAGDASAR – ARSENI”, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII „GRIGORE ALEXANDRESCU”, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA „SF. PANTELIMON”, si obliga inculpatul, în solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA CALARASI, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 – vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila R. E, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) – reprezentând daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) – reprezentând daune morale, catre aceasta parte civila.

Admite în parte cererea de despagubiri civile formulata de partea civila C. I, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) – daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) – daune morale catre aceasta parte civila.

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C, , în nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R.G, , si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale, catre aceste parti civile.

Admite în parte cererea formulata de partea civila P. C. în ce priveste cuantumul prestatiei periodice si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 300 lei RON (3.000.000 lei ROL) lunar – prestatie periodica – în favoarea partii civile minore P. R., din momentul savârsirii faptei (02.08.2004) si pâna la majoratul copilului.

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale – catre aceasta parte civila.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p., obliga inculpatul la plata sumei de 566 lei catre partea civila P. C. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport + onorariu aparator).

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 833 lei catre partea civila B. I. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport + onorariu aparator).

În baza art. 193 al. 1 si 2 C.p.p., obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei catre partea civila R. E. cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu aparator).

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru procuror, inculpat, partile civile P. C., B. I., R. E. si C. I., iar pentru partile civile Spitalul Clinic de Urgenta „Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Urgenta „SF. Pantelimon”, Spitalul Clinic „Bagdasar – Arseni”, Spitalul de Pediatrie Pitesti, Spitalul Judetean Calarasi, si asiguratorul S.C. ASTRA SA – de la comunicare.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro