404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

PRETENŢII – PREJUDICIU MORAL

Pe rol solutionarea cauzei civile, având ca obiect pretentii, actiune formulata de reclamantul D.P. împotriva pârâtilor G.M. si G.G.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 08.01.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când instanta la cererea reclamantului a amânat pronuntarea pentru ca acesta sa depuna concluzii scrise, la data de 15.01.2009 si în urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarâre.

INSTANTA

Deliberând asupra actiunii civile de fata.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 29.02.2008 si înregistrata sub nr.323/249/2008, reclamantul D.P. a chemat în judecata pe pârâtii G.M. si pe G.G., solicitând obligarea în solidar a pârâtilor, la plata sumei de 90.000 lei RON reprezentând contravaloarea prejudiciului moral adus acestuia.

În motivarea cererii reclamantul arata ca, pârâtii G.M. si G.G. (frati), îi sunt adversari politici, G.G. si alt frate al sau, respectiv G.G., încercând sa ocupe functia de Primar al comunei B, primul în anul 2000 iar celalalt în anul 1992 si 2004, fiind contracandidatii sai la alegerile locale.

Ca urmare a voturilor populatiei din comuna B, în urma alegerilor din anii 1992, 1996, 2000 si 2004 reclamantul arata ca a fost ales în functia de Primar al comunei B functie pe care o detine si în prezent.

Pârâtul G.G., perdant al alegerilor din 2000, nu a acceptat cum se cuvine înfrângerea politica si în loc sa puna umarul la administrarea comunei, în functia de Consilier Local, a început din anul 2005 sa formuleze plângeri, memorii si petitii catre I.P.J C, Politia F, Corpul de Control al Ministerului Administratiei si Internelor, Corpul de control al Prefectului jud. C prin care i se faceau acuze si învinuiri neadevarate (fraudarea alegerilor, licitatii ilegale, etc.) , menite sa-i afecteze imaginea publica, demnitatea si onoarea.

Drept dovada a lipsei de adevar a acuzelor si învinuirilor aduse de catre pârâtul G. G., stau raspunsurile, rapoartele, notele de constatare facute de aceste autoritati : Nota de Constatare a Corpului de Control al Prefectului nr.4140/23.06.2005, Raport al Ministerului administratiei si Internelor nr.32701/26.09.2005 si Raspunsul Politiei or.F nr.52/5/175647/20.10.2005.

Cu toate acestea în luna ianuarie 2008, an electoral, declaratiile mincinoase ale pârâtului GG au fost iarasi facute cu mare usurinta, netinându-se cont de faptul ca se facusera deja verificari de catre autoritatile sesizate în care nu se semnala vreo ilegalitate.

Pârâtului G.G., i s-a alaturat fratele acestuia M.G., unul dintre contracandidati sai la alegerile din 2008 pentru Primaria comunei B. Si de aceasta data jocul politic a fost înteles gresit de catre pârâti, fratii G, acestia întrecându-se în a-i imputa fapte neadevarate si a aduce cuvinte defaimatoare la adresa sa.

Toate aceste declaratii au fost facute în cadrul unor conferinte de presa la care au fost invitati reprezentantii presei judetene, în scopul vadit de a asigura o raspândire cât mai larga a declaratiilor calomnioase facute de pârâti, cu consecinta directa a prejudicierii de natura grava a onoarei si prestigiului profesional de care se bucura atât în comuna B cât si pe plan judetean.

În ziarul Observatorul de C, nr.1126 de joi, 24 ianuarie 2008 sunt redate câteva fragmente din declaratia pârâtului G.G.: ,,tine multa lume sub teroare acolo”, „D este un prostituat politic”, „ bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D”, si în acelasi ton cu fratele sau, pârâtul G.M. îl acuza de licitatii publice ilegale ( Observatorul de C nr.1132, joi, 31.01.2008).

Mai mult decât atât, arata reclamantul conform declaratiei pârâtului G.M. „ D este un mitoman si un mitocan” , „ nenorocit”, „D si ai lui ceata au sarit pe G toata”, „ D a delapidat”, amanunte despre declaratiile pârâtilor fiind redate si în saptamânalul Expres de C nr.43/25-31 ianuarie 2008, iar declaratiile acestea au fost înregistrare audio la conferintele de presa din 22 si 29 ianuarie 2008.

Se arata ca nici una din acuzele pârâtilor la adresa reclamantului, nu este adevarata, fapt ce rezulta si din Nota de Constatare a Corpului de Control al Prefectului nr.4140/23.06.2005, Raport al Ministerului administratiei si internelor nr.32701 din 26.09.2005, raspunsul Politiei or. , nr.52/5/175647 din 20.10.2005, sentinta nr.350/11.06.2004 si 761/14.06. 2000 prin care au fost validate alegerile locale.

Toate aceste fapte, apreciaza reclamantul, au natura ilicita, fiind facute cu scopul de a-i aduce prejudicii de imagine atât în comunitatea din care face parte, cât si în judetul C, prin atingerea onoarei si demnitatii sale precum si prin afectarea prestigiului profesional si politic de care se bucura pe plan local si judetean.

Faptele ilicite s-au desfasurat în mod continuu, concentrat în ultimii 3 ani, si de aceea solicita sa se aiba în vedere ansamblul actiunilor ilicite ale pârâtilor, reclamantul fiind o personalitate pe plan local si judetean, detinând functia de primar al comunei B începând cu anul 1992 si pâna în prezent, activitatea sa fiind pe deplin apreciata de comunitatea locala, si ca atare este un cetatean de vaza al comunei B, cu merite recunoscute atât în B, cât si în judetul C.

Se mai arata faptele ilicite cauzatoare de prejudicii constau atât în declaratiile succesive facute cu intentie de catre pârâti, declaratii ce nu au nici o acoperire si conformitate cu situatia de fapt si de drept, facute cu scopul de a-i afecta imaginea publica, cât si în petitiile si plângerile adresate diverselor institutii ale statului, în scopul defaimator si sicanator.

Acest lucru este dovedit si prin faptul ca în ultima perioada declaratiile defaimatoare sunt facute cu o frecventa mai mare datorita apropierii alegerilor locale din iunie 2008.

Prejudiciul moral, arata reclamantul este reprezentat de atingerile aduse demnitatii si persoanei sale, de lezarea prestigiului profesional si politic, si de afectarea imaginii publice de care se bucura.

Totodata prejudiciul trebuie raportat la functia publica de Primar al comunei B, detinuta în prezent. Fiind om politic cu activitate recunoscuta pe plan local si judetean, iar imaginea publica este un aspect primordial, ce poate duce la succesul sau la esecul sau în cariera.

Legatura de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul adus reclamantului, învedereaza acesta este una evidenta si rezulta cu claritate din faptul ca în lipsa acestor declaratii calomnioase si a plângerilor si petitiilor formulate de pârâti, imaginea sa publica, prestigiul politic si profesional si onoarea si demnitatea sa nu ar fi lezate, iar vinovatia pârâtilor reiese din recunoasterea falsitatii declaratiilor si a plângerilor si petitiilor, din frecventa acestora, acestea fiind formulate în scopul prejudicierii imaginii si reputatiei astfel încât reclamantul sa nu mai câstige alegerile locale la functia de primar în anul 2008, întrucât pârâul G.M. va candida la functia de Primar al comunei B anul acesta, fiind viitorul contracandidat, iar pârâtul G.G. fost contracandidat la alegerile din 2000, si fratele acestora G. G. la alegerile din anii 1992 si 2004 , acestia vrând sa se razbune si creeze capital politic pentru G.M.

În drept se invoca disp. art.112, art.998-999 C.civ.

În dovedirea actiunii se solicita proba cu înscrisuri, interogatoriu si martori.

Reclamantul a atasat cererii urmatoarele acte în xerocopie: articolele în care au aparut declaratiile despre care face vorbire în cerere, adresa nr.864/23.06.2005 emisa de Corpul de Control al Prefectului, adresa Politiei or. F nr.52-20.10.2005, adresa nr.4140/23.06.2005 reprezentând Nota de Constatare emisa de Corpul de Control al Prefectului, Raportul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 32701-09.09.2005,sentinta civila din data de 14.02.1992 pronuntata de Judecatoria O, sentinta civila nr.761/14.06.2000 pronuntata de Judecatoria LG, sentinta civila nr.350 din 11.06.2004 pronuntata de Judecatoria LG si sentinta civila nr.506 pronuntata la data de 11.06.1996 de Judecatoria L G.

În sedinta publica din 17.04.2008 pârâtii G.G si G M au depus întâmpinare, prin care solicita respingerea actiunii reclamantului ca neântemeiata pentru urmatoarele motive:

Se arata ca actiunea reclamantului este pur sicanatorie, în fapt reclamantul fiind acela care prin insultele si amenintarile pe care le-a adresat le-a pricinuit suferinte de ordin moral.

Art. 998 C. civ. conditioneaza dreptul la reparatiune de existenta unui prejudiciu, ori, reclamantul nu face dovada existentei unui prejudiciu si nici a îndeplinirii conditiilor pe care trebuia sa le îndeplineasca prejudiciul moral pentru a angaja raspunderea civila a acestora.

Mai arata pârâti – reclamanti ca nu au facut decât declaratii politice si si-au exprimat anumite opinii si pareri în legatura cu exercitarea functiei de primar de catre reclamant.

Pârâtul GM, arata ca, este adevarat ca a afirmat despre reclamant într-o conferinta de presa ca acesta este mitocan si mitoman. Însa aceste pareri personale pot fi probate si sunt urmarea fireasca a declaratiilor injurioase si defaimatoare facute de reclamant.

Afirmatia ca reclamantul este mitocan este data de comportamentul acestuia care, în mod repetat i-a insultat si le-a adus injurii.

Ura organica, patologica si obsesiva, pe care reclamantul o manifesta fata de familia sa arata pârâtul reclamant GM, s-a concretizat, în diferite ocazii, în public, dar si în presa prin apelative de genul „ limbrici”, „ jumatati de oameni”, „ oameni de nimic”, etc, dar si prin injurii grosiere pe care bunul simt îi opresc sa le reproduca. Mai mult decât atât, reclamantul i-a amenintat, în mod repetat, în public, ca, „îi baga în puscarie”.

De asemenea mai arata, ca, comportamentul abuziv al reclamantului fata de multi cetateni este de notorietate atât la nivel de comuna, dar si la nivel judetean. Dovada în acest sens stau nenumaratele procese pe care acesta le-a avut, sau le are, cu cetatenii comunei B petitiile cetatenilor adresate diferitelor organe ale statului, cât si reportajele TV realizate urmare a comportamentului abuziv al acestuia.

Urmare a proceselor purtate, reclamantului D.P. i s-au aplicat mai multe amenzi administrative în actiunile penale intentate de cetateni, iar în procesele civile a fost obligat în repetate rânduri la plata cheltuielilor de judecata.

Mai arata ca, afirmatia ca reclamantul este un mitoman (mincinos) este de asemenea întemeiata având în vedere ca în toate declaratiile publice pe care le-a facut a afirmat ca detine functia de primar de peste 28 de ani. Un calcul simplu, artimetic, releva faptul ca acesta este primar de numai 16 ani (perioada 1992 – 2008). Chiar daca ar adauga si 3 – 4 ani în care a detinut functia de primar mai înainte de 1989, cumulul acestor ani tot nu poate depasi 20 de ani. Un alt exemplu de afirmatie mincinoasa a reclamantului este declaratia acestuia în saptamânalul „ Impact „ din 28.02.2008: „ Va fi un an pe care nu l-am întâlnit de când sunt eu aici primar, de 7 mandate”. În opinia acestora, repetarea obsesiva a unor situatii neadevarate, releva faptul ca reclamantul este un mitoman.

Afirmatia „D. este un prostituat politic” folosita de pârâtul reclamant GG nu poate fi catalogata decât ca o declaratie politica, sintagma des întâlnita în declaratiile oamenilor politici si care reliefeaza si sanctioneaza traseismul unor politicieni. De altfel, sintagma este preluata dintr-o declaratie politica a unei personalitati marcante a clasei politice si anume a politicianului PNL CA. Însusi înscrisurile atasate de reclamant cererii introductive de instanta confirma traseismul politic al acestuia: în anul 1992 acesta figurând pe listele Conventiei Democrate, în anul 1996 – pe listele PDSR, în anul 2000 – pe listele PSD, în anul 2004 tot listele PSD, iar în prezent acesta fiind înscris în PD-L.

În saptamânalul „ Express” – nr. 35, din 16 – 22 noiembrie 2007, reclamantul DP îi insulta cu apelative de genul ,,limbrici” si „ jumatati de oameni” tragându-si în acelasi timp aspiratiile despotice, se citeaza; „ Dupa 1989, DP a câstigat toate bataliile electorale în fata contracandidatilor sai pe care îi numeste limbrici, niste jumatati de oameni care nu-si vad de treaba lor”……,, va sta la primarie pâna când va iesi cu picioarele înainte si asta pentru a face în ciuda fratilor G…” ,,, Si-ar fi pregatit fiul sau nepotii pentru aceasta functie, hotarât fiind sa puna bazele Dinastiei D la B, o dinastie de primari”.

În numarul 44 al saptamânalului „ Expres”(saptamâna 1- 7 februarie 2008) se arata ca reclamantul DP continua insultele la adresa familie G prin afirmatiile de genul ,,La D la farmacie, la G creste balaraul în curte” si „ M-am saturat sa candidez cu niste limbrici”.

În numarul 49 al aceluiasi saptamânal „ Expres”(saptamâna 7 – 13 martie 2008), în acelasi stil caracteristic „personalitatii” reclamantului, acesta continua campania denigratoare la adresa acestora:” Nu îi este teama de o confruntare cu electoratul si nici cu contracandidati sai pe care îi numeste limbrici pentru faptul ca în toata viata lor nu au facut nimic”.

Campania denigratoare este continuata si în alte publicatii precum „ Observator” , „ Impact”.

Astfel în saptamânalul „Observator de C” din 12.10.2007, reclamantul îi catalogheaza, „În ciuda unor nemernici, voi mai candida vreo sase – sapte mandate „, ne-a marturisit primarul comunei B”.

Mai departe, desi în cadrul audierilor avute urmare a proceselor intentate de catre GG(având obiect plângere penala pentru savârsirea infractiunii de lovire si alte violente), DP nu a recunoscut faptele comise, recunoaste în aceeasi declaratie din saptamânalul „ Observator de C„ ca a avut un comportament abuziv: ,,D se pare ca si-a pierdut controlul, dupa ce a fost” balacarit” în campanie si l-a bruscat pe unul dintre contracandidati .”Pai, ma enervase la cât m-au balacarit. Si l-am dat afara din primarie într-o zi. Ne-am si judecat, însa am câstigat tocmai la un tribunal din B”.

Privitor la cuantumul daunelor morale, acesta se stabileste prin apreciere, în raport cu consecintele negative suferite de victima pe plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura în care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs victimei. Ori, în cazul de fata, reclamantului nu i s-a provocat un prejudiciu moral, suspiciunile cetatenilor si exprimarea libera a opiniilor, nefiind de natura a provoca un prejudiciu.

Cu titlu de cerere reconventionala pârâtii au solicitat obligarea reclamantului la plata unei despagubiri în suma de 90.000 RON cu titlu de daune morale, aratând ca acesta în mod repetat i-a insultat, prin proferarea de injurii si amenintari de natura a le provoca traume psihice si de a le leza onoarea si demnitatea .

În drept se invoca art.998 – 999 C.civ.

În aparare cât pe cererea reconventionala se solicita proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului si proba testimoniala cu martori.

Reclamantul D.P formuleaza întâmpinare la cererea reconventionala prin care solicita respingerea acesteia ca neântemeiata motivat de faptul ca pârâtii afirma fara sustinere ca le-ar fi proferat insulte cu privire la acestia, dar nu sunt specificate care sunt aceste fapte delictuale, nu se arata care este prejudiciul, nu se arata daca exista sau nu vinovatie, nu se arata care este legatura de cauzalitate.

Mai arata ca, cererea reconventionala nu cuprinde nici o motivare în sustinerea pretentiei reclamantilor, o singura afirmatie, cu titlul general, nu poate constitui motivare si temei a unei actiuni în pretentii delictuale civile, deoarece aceasta actiune priveste fapte concrete.

În aparare, reclamantul solicita proba cu martori, interogatoriu pârâtilor si înscrisuri.

Totodata, reclamantul a formulat raspuns la întâmpinarea pârâtilor prin care a aratat ca G.M. a recunoscut prin întâmpinare ca a proferat injurii si insulte în mod public cu privire la acesta, în cadrul unei conferinte de presa, precum si ca a formulat în scop sicanator mai multe petitii, plângeri si memorii împotriva acestuia.

De asemenea mai arata reclamantul ca, acest pârât insista si continua, alaturi de GG, sa profereze injurii cu privire la acesta, chiar prin întâmpinarea depusa în cauza.

Se arata ca este neântemeiata sustinerea pârâtilor cum ca i-ar fi insultat adresându-se acestora cu apelativele „ limbrici” , „ jumatati de oameni”, si „ oameni de nimic”.

De asemenea mai arata ca, este adevarat ca a afirmat cum ca nu mai doreste sa candideze cu limbrici, sau cum ca o sa mai candideze în ciuda unor nemernici, etc., însa toate aceste afirmatii au fost facute cu titlul general, fara nici o referire explicita la pârâti.

Aceste simple afirmatii cu caracter general, arata reclamantul, le-a facut fara referire la o persoana anume si nu sunt de natura sa înlature raspunderea delictuala a pârâtilor pentru faptele lor ilicite, si ca atare solicita înlaturarea acestor aparari ale pârâtilor ca neântemeiate si fara legatura cu fondul cauzei.

La termenul din data de 19.06.2008 pârâtii si-au micsorat obiectul pretentiilor de la 90.000 lei la 45.000 lei, precizând totodata ca solicita suma defalcat, fiecare pârât câte 22.500 lei.

La termenul din data de 03.07.2008 reclamantul a invocat exceptia netimbrarii cererii reconventionale, întrucât pârâtii initial au solicitat suma de 90.000 lei, ulterior si-au micsorat pretentiile la suma de 45.000 lei si trebuiau sa timbreze la suma initiala cf. art. 20 al.2,3 teza II din Lg.146/1997, exceptie ce a fost respinsa cu motivarea cuprinsa în încheierea de la acea data.

În cauza au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatorii reciproce si proba testimoniala, fiind audiati doi martori din partea fiecarei parti.

Analizând probatoriul administrat în cauza instanta retine urmatoarele:

Prin cererea dedusa judecatii reclamantul afirma ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii consta în afirmatiile calomnioase la adresa sa facute de GG urmare a petitiilor adresate catre institutii ale statului si afirmatiile facute de acesta împreuna cu celalalt pârât aparute în presa.

Reclamantul si pârâtii se cunosc, de mai multi ani, pârâtul GG fiind consilier local în cadrul Primariei com. B în perioada 2004-2008, potrivit raspunsului la întrebarea nr. 2 din interogatoriul luat acestuia, reclamantul a fost primar în aceasta comuna în perioada anilor 1992-2008, potrivit sentintelor de validare a alegererilor aflate la filele 15-19 dosar, iar GM, consilier local în cadrul aceleiasi primarii din 2008 potrivit raspunsului la întrebarea nr. 2 din interogatoriul luat acestuia.

Se retine ca pârâtul GG, a formulat în mai 2005 în calitate de consilier local în numele unui grup de cetateni (164) ai comunei B un memoriu catre MAI trimis spre solutionare catre Institutia Prefectului C prin care a sesizat neregularitati savârsite de reclamant, privind vânzarea unor locuri de casa, atribuirea baltilor din comuna, averea dobândita de reclamant si gestionarea terenurilor neretrocedate si a pasunilor, memoriu solutionat prin Nota de constatare nr. 4140/23.06.2005 care a concluzionat ca aspectele sesizate nu se confirma, respectiv:

– primaria Belciugatele nu a vândut locuri de casa

– baltile de pe teritoriul comunei B sunt în proprietatea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara B cf. HG 517/1999, 776/1999, iar baltile din satul C formeaza obiectul contractului de asociere în participatiune cu SC R I SRL, aprobat prin HCL

– averea primarului este publica, acesta si nici familia nu detin actiuni la magazinele din comuna

– islazul comunei B nu este închiriat si nici concesionat, neexistând teren în rezerva în vederea retrocedarii.

Fata de raspunsul formulat de Institutia Prefectului, GG nemultumit de acesta s-a adresat MAI Corpul de Control, care prin Raportul nr.32701/09.09.2005 a concluzionat ca sesizarile facute nu se confirma.

O petitie asemanatoare cu cea susinvocata a formulat-o si numitul GM, solutionata de MAI-IPJ C – Politia F, care însa nu este parte în proces, astfel ca sustinerea reclamantului privind aceasta dovada a afirmatiilor lui GG la adresa sa este nefondata.

Se retine ca faptul formularii petitiei privind neregularitatile savârsite de reclamant, a fost recunoscuta si de catre pârâtul GG prin raspunsul la întrebarea nr. 4 din interogatoriul luat acestuia.

Privitor la afirmatiile calomnioase facute de pârâti la adresa reclamantului si aparute în presa, se retine ca pârâtii au recunoscut ca au afirmat despre reclamant ca este ,,mitocan si mitoman” (cf. raspunsului la întrebarea 1 din interogatoriu), afirmatia fiind citata în saptamânalul Expres de C nr.44/1-7 februarie 2008 ca apartinând lui GM.

Privitor la afirmatiile sustinute de reclamant ca i-ar fi fost adresate de pârâti de ,, nenorocit”, ,, D si a lui ceata au sarit pe G toata” si, aparute în saptamânalul Expres de C nr.44/1-7 februarie 2008, se constata din examinarea continutului articolului din ziar ca apelativul nenorocit si versul D si a lui ceata au sarit pe G toata, sunt afirmatii facute de numitul FR si nu de catre vreunul dintre pârâti.

În ceea ce priveste afimatiile aparute în saptamânalul Observatorul de C nr.1126/24.01.2008 se constata din cuprinsul articolului ziarului ca au fost citate de catre reporter unele dintre afirmatiile facute la adresa reclamantului, în cadrul sedintei organizate la sediul PNL din care fac parte pârâtii, respectiv: ,,tine multa lume sub teroare acolo”, „D este un prostituat politic”, „ bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D”, si ,,D a delapidat”, afirmatii facute de GG.

Cât priveste sustinerea reclamantului ca afirmatia ,,D a delapidat” a fost facuta si de GM, aceasta nu se probeaza prin continutul articolului din ziar si nici nu este dovedita de alta proba.

Totodata fata de cererea reconventionala formulata de pârâti instanta retine ca acestia au aratat ca faptul ilicit cauzator de prejudicii consta în afirmatiile pe care reclamantul le-a facut la adresa lor. Contrar sustinerii reclamantului din întâmpinarea formulata la cererea reconventionala, instanta apreciaza ca din continutul cererii formulate de pârâti intitulata întâmpinare si cerere reconventionala, se deduc afirmatiile pe care sustin pârâtii ca le-a facut reclamantul la adresa lor, chiar daca din modul de redactare în pagina, cererea reconventionala a fost formulata la sfârsitul cererii, aceasta fiind solicitarea cu acest titlu de concluzie fata de motivele expuse prin întâmpinare.

Din probatoriul administrat, respectiv articolul aparut în saptamânalul „ Express” nr. 35, din 16 – 22 noiembrie 2007 si Express de C nr.44/1-7 februarie 2008, rezulta ca reporterul a citat afirmatiile facute de reclamant la adresa pârâtilor numindu-i cu apelative de genul ,,limbrici” si „ jumatati de oameni”, ultima expresie fiind mentionata în ziar fara ghilimele, dar recunoscuta de reclamant la interogatoriu a fi atribuita pârâtilor. Cât priveste afirmatia reclamantului care i-a numit pe pârâti ,,nemernici”, aparuta în saptamânalul Observator de Calarasi din 12.10.2007, se constata ca pârâtii nu au depus la dosar acest ziar.

În ceea ce priveste sustinerile pârâtilor privind expresiile folosite de reclamant si aparute în ziarele Express de C din 7-13 martie si cotidianul Atac din 15 mai 2008 instanta constata ca acestea au fost facute în perioada ulteriora introducerii actiunii, astfel ca nu vor forma obiectul analizei, constituind o împrejurare ce prezinta relevanta din punct de vedere al perioadei în care au existat tensiuni între parti, pentru lupta politica.

În consecinta instanta va analiza cererile partilor fata de împrejurarile susretinute ca fiind calificate de parti ca fapte ilicite si dovedite astfel cum s-a retinut mai sus, respectiv petitia formulata de GG la MAI si afirmatiile acestuia constând în ,,mitocan si mitoman”, ,,tine multa lume sub teroare acolo”, „D este un prostituat politic”, „ bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D”, si ,,D a delapidat”, iar în ceea ce-l priveste pe GM vor fi analizate afirmatiile acestuia respectiv ,,mitocan si mitoman”.

În ceea ce-l priveste pe reclamant vor fi analizate afirmatiile facute de acesta la adresa pârâtilor constând în ,,limbrici”, „ jumatati de oameni”, si ,,nemernici”.

În dreptul intern fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (art. 998, 999 C.civ.) constituie temeiul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prin fapta ilicita întelegându-se orice fapta care încalca normele dreptului obiectiv fiind cauzate prejudicii materiale sau morale dreptului subiectiv apartinând unei persoane.

Fapta ilicita poate consta într-o actiune, care este manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si vointa, putând fi concretizata prin afirmatii facute la adresa unei persoane, sau inactiune. Când prin afimatiile facute la adresa unei persoane se aduce atingere onoarei si demnitatii acesteia, prejudiciul suferit de aceasta poate fi unul moral (caz în care prejudiciul nu este susceptibil de evaluare baneasca) sau material, rezultat din împrejurarea, ca în urma afirmatiilor calomnioase, cel în cauza a suferit si alte consecinte de natura patrimoniala.

De la data aderarii României la Uniunea Europeana, Conventia Europeana a Drepturilor Omului ratificata prin Lg.30/18.05.1994 de tara noastra, a devenit parte integranta a sistemului român de drept si a dobândit aplicabilitate directa, iar potrivit art. 20 din Constitutia revizuita, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care România este parte, iar al.2 indica modul de solutionare al unui eventual conflict între aceste dispozitii privitoare la drepturile omului si reglementarile interne, acordând prioritate reglementarilor internationale.

În consecinta jurisprudenta CEDO apre aplicabilitate directa în dreptul intern, mecanismul plângerilor catre Curte fiind subsidiar, iar acest principiu al subsidiaritatii (exprimat prin art. 13 si 35 din Conventie) reclama ca instantele nationale sa fie primele chemate sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale pe care Conventia le reglementeaza.

Drept urmare instanta va analiza cererile partilor raportate la dispozitiile dreptului intern si la disp. art. 10 din CEDO privind libertatea de exprimare, potrivit caruia orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii/idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere, drept de altfel prev. si în dreptul intern prin Constitutie (art.30)

Desi drept fundamental, libertatea de exprimare nu are caracter absolut, ea putând fi supusa unor restrictii în ipoteza în care folosirea libertatii de exprimare este îndreptata împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apara sau chiar împotriva democratiei însasi, (definite de al 2 al art. 10 din CEDO), restrictii care sunt supuse principiului asigurarii justului echilibru între exercitiul dreptului la libera exprimare si protectia intereselor sociale si ale drepturilor individuale.

Una dintre restrictiile aduse libertartii de exprimare este permisa atunci când exprimarea aduce atingere reputatiei unei persoane, care ca element al vietii private este protejat de art. 8 din CEDO.

Din afirmatiile facute de reclamant si pârâti supuse analizei, cât si din continutul articolelor în care au fost cuprinse, rezulta ca acestea au fost facute înainte de începerea campaniei electorale privind alegerile locale din iunie 2008, la care au canditat pentru functia de primar reclamantul DP si GM, acesta din urma si celalalt pârât candidând si pentru functia de consilier local. Din continutul acelorasi articole aparute în ziarele locale, cât si din declaratiile martorilor DN si MN, rezulta ca reclamantul a mai candidat la aceeasi functie cu un alt frate al pârâtilor, GG, candidat la alegerile locale pentru functia de primar în anul 2004, iar între reclamant si familia G din care fac parte pârâtii au existat divergente de opinie politica.

Prin urmare se retine ca petitia formulata de GG prinvind neregulile savârsite de reclamant, respectiv vânzarea unor locuri de casa, atribuirea baltilor din comuna, averea dobândita de reclamant si gestionarea terenurilor neretrocedate si a pasunilor, a fost formulata în calitate de consilier local al primariei, astfel ca desi Nota de constatare nr. 4140/23.06.2005 a Institutiei Prefectului si ulterior Raportul nr.32701/09.09.2005 a MAI Corpul de Control, au aratat ca sustinerile acestuia nu se confirma, instanta apreciaza ca petitia nu constituie un fapt ilicit, constând într-un denunt calomnios întrucât activitatea reclamantului în calitatea sa de primar este supusa principiului transparentei, reclamantul nefacând dovada relei credinte a acestui pârât în formularea petitiei. Pe de alta parte privitor la aceste aspecte care daca ar fi adevarate ar atrage raspunderea penala a reclamantului nu s-a pronuntat nici o solutie legala care sa îl poata absolvi de vina cum ar fi o rezolutie de neâncepere a urmaririi penale data de procuror sau o hotarâre de achitare data de o instanta judecatoreasca, nota de constatare si raportul mentionate neavând decât caracter de informare a reclamantului.

În sensul celor susafirmate la aliniatul precedent instanta retine ca potrivit jurisprudentei CEDO prevaleaza principiul conform caruia adevarul obiectiv al afirmatiilor nu trebuie sa fie singurul criteriu luat în considerare, elementul determinant trebuind sa fie buna credinta a autorului afirmatiilor care afecteaza reputatia persoanei. În consecinta atunci când persoana acuzata de savârsirea unui delict nu poate dovedi întru totul exactitatea afirmatiilor sale, este necesara analizarea atitudinii subiective a acestuia în raport cu adevarul afirmatiilor sale, cât si cu scopul demersului, constituit în speta de informarea publicului asupra unor chestiuni de interes public (cauza Cumpana si Mazare contra României).

Cât priveste celelalte afirmatii facute de GG constând în aceea ca ,,tine multa lume sub teroare acolo”, „ bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D”, si ,,D a delapidat”, se apreciaza ca reprezinta o judecata de valoare vizând persoana reclamantului. Cu toate acestea jurisprudenta CEDO a statuat ca o afirmatie poate sa fie dublata de remarci suplimentare, judecati de valoare, supozitii sau chiar insinuari susceptibile de a crea o imagine eronata în ochii publicului (cauza V K contra L) . În consecinta instanta apreciaza ca, calificarea de ilicita a activitatii primarului nu poate fi o imputatie factuala, ci o judecata de valoare exprimând o parere personala de natura juridica, iar într-o societate democratica puterile publice (cum este si cea a primarului, reprezentanat al administratiei publice locale) se expun în principiu controlului permanent din partea cetatenilor si fiecare sub rezerva bunei credinte, trebuie sa poata atrage atentia opiniei publice asupra situatiilor pe care le considera ilegale. Prin urmare chiar si o inexactitate a faptelor prezentate nu exclude protectia art. 10 din CEDO, cât timp nu s-a dovedit ca cele afirmate sunt total false, urmarind doar sa alimenteze o campanie de defaimare împotriva partii lezate. (în acelasi sens s-a pronuntat Curtea în cauza Dalban contra României).

Totodata afirmatiile facute de pârâti si aparute în ziarele locale din judet, respectiv ,,mitocan si mitoman”, ,,tine multa lume sub teroare acolo”, „D este un prostituat politic”, „ bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D”, si ,,D a delapidat”, precum si afirmatiile facute de reclamant la adresa pârâtilor ,,limbrici”, „ jumatati de oameni”, data fiind perioada în care au fost facute, înainte de campania electorala, se apreciaza ca partile fiind oameni politici, facând parte din partide politice diferite sunt supusi în mod inevitabil si constient unei analize mai amanuntite din partea presei si publicului si în consecinta vor manifesta un grad ridicat de toleranta.

Cu toate acestea si politicienii sunt îndreptatiti la protectia reputatiei, chiar si atunci când actioneaza în calitate oficiala, dar cerinta acestei protectii trebuie cântarita în raport de interesul dezbaterii libere a chestiunilor politice. Rezulta deci ca limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinta unui om politic, vizat în aceasta calitate, decât a unui om obisnuit.

Afirmatiile de ,,mitoman” si ,,mitocan” atribuite reclamantului nu trebuie scoase din contextul articolului din ziar (reclamantul nedovedind nici prin martorii audiati ca afirmatiile au fost facute si cu alta ocazie) din continutul caruia rezulta ca acestea au fost facute la finalul cuvântului pe care l-a luat GM în cadrul conferintei de presa, unde si-a exprimat pareri privind licitatiile si voturile obtinute în cadrul alegerilor anterioare.

Prin urmare sustinerea acestui pârât a fost facuta si în legatura cu durata mandatului în functia de primar a reclamantului, cu informatiile pe care le-a furnizat presei vis a vis de drumurile si reteau de canalizare din comuna, reclamantul recunoscând la interogatoriu ca nu detine functia de primar de 28 de ani, iar comuna nu detine canalizare de apa decât în Belciugatele (a se vedea continutul conferintelor, fila 30, 33 dosar si raspunsurile la interogatoriu), pârâtii facând astfel proba veritatii.

Totodata pârâtii au dovedit afirmatiile din conferinta de presa privitoare la caracterul impulsiv si vocabularul folosit de reclamant, martorii DN, consilier în cadrul primariei si M N, afirmând ca reclamantul se adreseaza pârâtilor cu apelativul limbrici, (dupa cum si acesta a recunoscut la interogatoriu) astfel ca afirmatia de mitocan reprezinta o judecata de valoare facuta de pârâti fata de vocabularul acestuia, determinata de atitudinea subiectiva a pârâtilor care este pe masura emotiei si indignarii cauzate de apelativul folosit la adresa lor.

Tot o judecata de valoare este si cea prin care reclamantul a fost calificat ca un ,,prostituat politic” de catre GG, având în vedere partidele din care acesta a facut parte dupa cum el însusi recunoaste la interogatoriu (întrebarea nr.5) si dupa cum rezulta din contextul articolului din ziar.

Privitor la afirmatiile facute de reclamant pârâtilor (pe cererea reconventionala) de,,limbrici”, „ jumatati de oameni”, si ,,nemernici” din probatoriul administrat rezulta ca reclamantul a recunoscut ca a folosit apelativul de ,,limbrici” si„ jumatati de oameni”, la adresa pârâtilor, termenul fiind citat si în ziarele locale.

În ceea ce priveste expresia folosita de reclamant, aceea de ,,nemernici” se constata din examinarea ziarului Express nr. 35, din 16 – 22 noiembrie 2007 ca reporterul a atribuit prima afirmatie reclamantului fara a folosi ghilimelele de rigoare, iar expresia de nemernici sustinuta de pârâti nu se probeaza, acestia nedepunând saptamânalul Observator de C din 12.10.2007 despre care fac vorbire în cerere, astfel ca aceste afirmatii nu sunt dovedite, sarcina care le incumba (art. 1169 C.civ.). Desi martora DN a sustinut ca reclamantul i-a numit pe pârâti nemernici, aceasta nu a precizat amanunte despre data la care au fost facute afirmatiile, instanta apreciind declaratia ca subiectiva.

Cât priveste apelativul ,,limbrici” se retine din continutul ziarelor invocate ca aceasta este porecla cu care pârâtii sunt cunoscuti în comuna, aspect precizat si indicat de reclamant si reporterului care a preluat aceasta mentiune relatând-o ca atare în ziar. Aceasta împrejurare este confirmata si de martorul Toma Ionel care a aratat ca a auzit lumea din B si din C vorbind despre pârâti spunându-le ,,limbrici”.

Cât priveste apelativul de ,,jumatati de oameni” folosit de reclamant la adresa pârâtilor, potrivit contextului astfel cum rezulta din reportajul aparut în ziar constituie o apreciere facuta de acesta fata de persoana pârâtilor, de natura generala, fara a fi explicitat sensul pe care a înteles reclamantul sa îl atribuie expresiei folosite, fiind o judecata de valoare.

În consecinta se apreciaza ca apelativele folosite de reclamat catre pârâti nu sunt de natura sa lezeze onoarea si reputatia acestora, fiind de notorietate în comuna acest apelativ (,,limbrici”), neconstituind astfel o fapta ilicita.

În concluzie afirmatiile facute de parti, supuse analizei, se apreciaza ca nu au caracter ilicit, fiind facute în limitele dreptului obiectiv si nu sunt de natura a aduce prejudicii onoarei si demnitatii partilor, fiind facute vis a vis de calitatea pe care o detin partile, aceea de oameni politici si contracandidati, într-o perioada anterioara începerii campaniei electorale din iunie 2008, iar instantei îi revine obligatia pozitiva de a analiza justul echilibru între ingerinta în libertatea de exprimare si scopul urmarit. Prin urmare în urma probatoriul administrat nici reclamantul si nici pârâtii nu au dovedit ca afirmatiile facute constituie o fapta ilicita, lipsind astfel una din conditiile raspunderii civile delictuale (art. 998,999 C.civ.)

Din acest punct de vedere instanta apreciaza ca afirmatiile facute de parti se încadreaza în limitele libertatii de exprimare prev.de art. 10 din CEDO, iar sanctionarea acestora prin plata unor daune morale, ar constitui o ingerinta în exercitarea acestui drept, nefiind o masura proportionla cu scopul legitim urmarit.

În acest sens se retine ca pentru determinarea proportionalitatii între ingerinta si scopul legitim urmarit trebuie cântarite exigentele protectiei interesului din cauza (reputatia si onoarea partilor) si interesul publicarii informatiilor urmare a afirmatiilor partilor, operatiune ce trebuie raportata la toate circumstantele concrete ale cauzei, luând în calcul criterii precum natura discursului si valoarea protejata, calitatea autorului, domeniul vizat de discurs, persoana lezata, posibilitatea de a folosi alte exprimari, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul, locul unde a fost tinut si publicul caruia îi era adresat.

Din aceasta perspectiva se retine caracterul mesajului (în sensul afirmatiilor facute de parti si citate în ziare) transmis prin intermediul presei de catre reclamant si pârâti, ca fiind unul general politic, data fiind opozitia în care se afla partile de candidati la alegerile locale.Nici una din parti nu a dovedit ca afirmatiile au fost facute în alte împrejurari decât cele referitoare la conferintele de presa în cadrul carora atât reclamantul, cât si pârâtii au facut aprecieri si raspuns la afirmatiile celuilalt. Prin urmare într-o societate democratica jocul liber al dezbaterii politice nu poate duce la restrângerea discursului politic (astfel cum au înteles partile sa-l expuna prin folosirea afirmatiilor analizate) fara motive imperioase, întrucât ar afecta libertatea de exprimare în general în statul respectiv.Libertatea de exprimare cuprinde în continutul sau nu numai afirmatiile facute în cadrul dezbaterilor politice propriu zise, dar si afirmatiile privind activitatea unei institutii sau persoane aflate în functie de decizie publica, cum este reclamantul în calitatea sa de primar. (cauza Thorgeirson contra Islandei). Mai mult decât atât afirmatiile redate în ziare sunt dublate de interpretari personale ale ziaristilor.

Totodata se apreciaza modalitatea repetata în care partile reciproc au raspuns afirmatiilor celuilalt, respectiv publicarea acestora în cotidiane locale, cu tiraj si arie de raspândire redusa, art. 10 din CEDO neprotejând doar substanta ideilor si a informatiilor exprimate, ci si forma în care acestea sunt exteriorizate. În consecinta ideile exprimate de pârâti si aparute în presa se încadreaza în mod evident într-o dezbatere politica privind chestiuni de interes general, iar afirmatiile polemice privind activitatea reclamantului nu reprezinta un atac personal gratuit. În acelasi sens Curtea Europeana a statuat ca invectiva politica are adesea tendinta sa capete accente personale, aceasta fiind una din consecintele inerente ale jocului politic si ale liberei dezbateri de idei, garante ale unei societati democratice si aduse la cunostinta publicului prin mass media, care are obligatia de raspândi informatii si idei îndeplinindu-si astfel rolul de ,,câine de paza al democratiei”.(cauza Oberschlick contra Austriei).

Drept urmare fata de toate considerentele aratate instanta apreciaza ca în cauza nu sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale, afirmatiile partilor încadrându-se în libertatea de exprimare, motive fata de care apreciaza neântemeiata actiunea principala si cererea reconventionala urmând în baza art. 998,999 C.civ. si art. 10 din CEDO a le respinge pe cale de consecinta.

În ceea ce priveste apararile formulate de pârâti în cadrul concluziilor pe fond privind starea conflictuala în care se afla cu diferite persoane din comuna (NE, AA) se constata ca nu sunt dovedite de nici o proba din dosar, nefacând astfel obiectul analizei.

Cât priveste apararea constând în lipsa îndeplinirii conditiilor raspunderii solidare, formulata de pârâti, fata de motivele respingerii cererilor ambelor parti, se apreciaza ca nu mai prezinta relevanta, neputând schimba solutia de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamantul D.P., în contradictoriu cu pârâtii G.M. si G.G., ca neântemeiata.

Respinge cererea reconventionala formulata de pârâtii G.M. si G.G., ca neântemeiata.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro