404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Infracţiuni contra persoanei art.178 alin.2 C.p., art.184 alin.1 şi 3 C.p., art.184 alin.2 şi 4 C.p.

SENTINŢA PENALĂ Nr.125 din 13.10.2010 (Domeniul –Infracţiuni contra persoanei – art. 178 alin.2 C.p., art.184 alin.1 şi 3 C.p., art.184 alin.2 şi 4 C.p.)

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul B. A.P., trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară nr. 862/P/2008 pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 178 alin.2 C.p., art.184 alin.1 şi 3 C.p., art.184 alin.2 şi 4 C.p., toate cu aplic. art.33 lit.c C.p.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 06.10.2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 13.10.2010 iar în urma deliberării a pronunţat următoarea sentinţă:

I N S T A N T A

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară nr.862/P/2008 din 29.05.2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B. A.P., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 178 alin.2 C.p., art.184 alin.1 şi 3 C.p., art.184 alin.2 şi 4 C.p., toate cu aplic. art.33 lit.c C.p.

Din actul de sesizare al instanţei rezultă în esenţă următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul B. A.P., lucrează în calitate de conducător auto în cadrul SC A.T. I. SRL A.I., iar în dimineaţa zilei de 20.06.2008 inculpatul a încărcat din dispoziţia societăţii la care lucrează, în autocamionul cu număr de înmatriculare …din mun.Călăraşi, cantitatea de 21 t bare metalice de la SC D. SA apoi a plecat spre Bucureşti, deplasându-se pe DN 3 intenţionând să ajungă în or. Zalău.

Circulând cu o viteză de aproximativ 57 km/h, într-o curbă, la km 84+600 m la intrarea în loc. Plevna, în condiţiile unui carosabil umed, inculpatul B. A.P., a observat că pe celălalt sens de mers a circulat autoturismul marca Dacia Logan cu număr de înmatriculare …. condus de partea vătămată B.F. şi a acţionat sistemul de frânare al autocamionului şi în aceste împrejurări a pierdut controlul autocamionului care a intrat în derapaj datorită carosabilului umed şi a pătruns pe sensul opus de mers intrând în impact cu autoturismul Dacia Logan.

Martorul Z.S.care a condus autoutilitara marca Citroen cu număr de înmatriculare …..a părăsit partea carosabilă pentru a evita impactul.

Ca urmare a impactului dintre autocamionul condus de inculpat şi autoturismul condus de partea vătămată B.F. a rezultat decesul pasagerului M.M., vătămarea corporală a pasagerilor B.Ş.G. în vârstă de 4 ani şi a conducătorului auto B.F. precum şi a pasagerului D.P.V..

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că moartea numitului M. M. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi contuziei meningo-cerebrale urmare a unui traumatism cranio-cerebral, iar leziunile au putut fi produse prin lovire de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier, iar sângele recoltat de la cadavru nu a conţinut alcool.

Partea vătămată B.F. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile medicale fără a-i fi pusă în primejdie viaţa.

Partea vătămată B.Ş. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35 zile îngrijiri medicale, care i-au pus viaţa în primejdie, iar ablaţia ureterului şi rinichiul stâng reprezentă lipsa unui organ.

De asemenea şi partea vătămată D.P.V.a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale, fără a-i fi pus în primejdie viaţa şi partea vătămată B.M. a suferit leziuni însă nu a necesitat îngrijiri medicale, iar autoturismul Dacia Logan a fost grav avariat, fiind proiectat în afara carosabilului.

Din buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie rezultă că nici unul dintre conducătorii auto nu s-au aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, iar autovehiculele implicate în accident au corespuns din punct de vedere tehnic conform proceselor verbale întocmite de PAR – Reprezentanţa Călăraşi.

Fiind audiate părţile vătămate s-au constituit părţi civile după cum urmează: M. M.M. soţia victimei M.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 lei reprezentând daune materiale şi morale, B.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei pentru leziunile suferite şi 100.000 lei pentru leziunile suferite de fiica sa minoră B. Ş., iar D. P. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 31.000 lei reprezentând daune materiale şi morale.

Parchetul a arătat că fapta reţinută în sarcina inculpatului se probează cu: proces verbal de cercetare la faţa locului; schiţa locului faptei; planşă foto; proces verbal de verificare a stării tehnice; proces verbal de constatare avarii; fişe cazier judiciar; declaraţie inculpat; declaraţii părţi civile; declaraţii martori; raport medico-legal; buletin de analiză toxicologică-alcoolemie; adresă asigurator; proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În cursul urmăririi penale s-au adminstrat probele cu proces-verbal de sesizare, proces-verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului accidentului, planşă fotografică cuprinzând principalele aspecte ale cercetării la faţa locului, declaraţiile părţilor vătămate, rapoarte de constatare medico-legală, declaraţiile inculpatului, declaraţiile martorilor, proba cu înscrisuri în cadrul careia s-au depus la dosar, fişa de cazier judiciar a inculpatului, proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătoreşti instanta a adminsitrat proba cu declaraţia inculpatului, declaraţiile martorilor D.P.V., B.M., Z.S., Z.V., A.L.C., declaraţiile părţilor civile şi proba cu înscrisuri în cadrul căreia s-au depus, fişă cazier inculpat, documentaţie depusă de asigurător în vederea stabilirii despăgubirii şi înscrisuri depuse de părţile civile.

În cursul urmăririi penale cât şi a cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor arătând că este de acord cu plata despăgubirilor civile.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată M.M.M. cu cererea înregistrată la fila 204 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 30.000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea şi parastasele soţului şi 150.000 lei daune morale, iar în calitate de reprezentant legal al fiilor minori M.V.M. şi M.B.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 lei pentru fiecare, reprezentând daune morale şi plata unei prestaţii periodice până la împlinirea majoratului.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată B.F. cu cererea înregistrată la fila 203 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15.000 lei daune materiale pentru recuperarea sănătăţii, 25.000 lei reprezentând contravaloarea autoturismului Dacia Logan cu nr. ….şi 50.000 lei, daune morale, iar în calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore B.Ş. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei daune materiale pentru recuperarea sănătăţii şi 150.000 lei daune morale şi plata unei prestaţii periodice până la împlinirea majoratului.

Ulterior prin cererea aflată la fila 525 B.F. precizează că daunele materiale solicitate privesc şi suma de 15.000 lei reprezentând contravaloarea contractului de leasing respectiv avans şi 15 rate plătite până la producerea accidentului, asigurare full casco, asigurare RCA, transport epavă cu platforma, verificări tehnice de identificare, impozit annual, întocmire deviz reparaţie şi depozitare vehicul.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată B.M. cu cererea înregistrată la fila 203 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.000 lei daune materiale şi 10.000 lei, daune morale.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată M.C.L., în calitate de fiu din altă căsătorie a victimei decedate M.M.cu cererea înregistrată la fila 223 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei daune morale şi plata unei prestaţii periodice până la împlinirea majoratului.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C. prin cererea de la fila 329 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1696 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.Ş. în perioada 20-27.06.2008.

Înainte de citirea actului de sesizare partea vătămată Spitalul Clinic de Urgenţă F. prin cererea de la fila 337 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2289,12 lei şi dobânda legală de la data pronunţării şi cea a achitării efective, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.F. în perioada 21-26.06.2008.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt a fost în mod corect reţinută în actul de sesizare.

Astfel cum rezultă din procesul verbal de sesizare din oficiu încheiat la 20.06.2008, la aceeaşi dată pe DN3 în loc. Plevna, a avut loc un accident de circulaţie la km 84 şi 600 m, într-o curbă deosebit de periculoasă în care au fost implicaţi inculpatul ce conducea autotractorul Volvo cu nr….., şi partea vătămată B.F. conducea auto Dacia Logan cu nr……

Prin procesul verbal de cercetare la faţa locului s-a fixat poziţia autovehiculelor implicate în accident, auto Volvo condus de inculpat avea direcţia de mers Călăraşi spre Lehliu, fiind găsit cu faţa spre Lehliu, în diagonală faţă de axul drumului, aproape integral pe sensul său de mers, între roata dreaptă faţă şi marcajul ce desparte cele două sensuri de mers fiind o distanţă de 0,50 m, între roata dreaptă spate axa 5 şi marcajul ce desparte cele două sensuri fiind 0,20 m, roata stânga faţă a cabinei la marginea părţii carosabile la 1,10 m, roata spate stânga axa 5 la marginea părţii carosabile la 0,90 m. Auto Dacia Logan cu nr…. rulând pe direcţia Lehliu Călăraşi, a fost găsit în afara părţii carosabile în dreapta sensului său de mers la 9 m faţă de auto Volvo. Totodată s-a constatat că locul producerii accidentului era prev. cu indicator indicând o curbă la dreapta, la locul accidentului s-au găsit urme de frânare ale auto Volvo, una de zgâriere în asfalt lângă roata din spate stânga axa 5 a semiremorcii şi una de ulei situată sub semiremorca cu nr. … Accidentul s-a întâmplat în cursul zilei, vizibilitatea era bună, iar carosabilul construit din asfalt era uscat. Procesul verbal de cercetare la faţa locului a fost însoţit de schiţa accidentului şi fotografii judiciare.

Starea tehnică a autovehiculelor implicate în accident a fost constatată de SC A.SA C. la data de 20 şi 21.06.2008.

Împrejurările reţinute prin procesele verbale susmenţionate sunt confirmate şi de inculpat , părţile vătămate şi martorii audiaţi.

Astfel inculpatul a declarat că la data de 20.06.2008 era angajat la SC A. T. şi din dispoziţia acesteia s-a deplasat cu autocamionul Volvo cu nr. …la o societate din Călăraşi pentru a încărca bare metalice, iar la întoarcere intenţionând să ajungă în Zalău, înainte de a intra în loc. Plevna într-o curbă periculoasă, nu a mai putut stăpâni autocamionul şi a intrat în coliziune cu Dacia Logan ce venea de pe contrasens. În spatele acesteia a arătat că circula un Citroen, iar în spatele acestuia o altă Dacie Logan amândouă ieşind în afara părţii carosabile.

Declaraţia inculpatului este confirmată de cea a părţii vătămate B.F. care a arătat că se deplasa cu Dacia Logan cu nr. …..în care se aflau D.P.V. – în dreapta faţă, M. M. – în spatele şoferului, B.Ş. – la mijloc spate şi B.M. – spate, spre Călăraşi, iar la ieşirea din Plevna într-o curbă la stânga din sens opus s-a apropiat un tir care a intrat pe sensul său de mers lovindu-l şi proiectându-l în afara părţii carosabile.În urma accidentului a arătat că M.M.a decedat, iar el şi fiica sa au suferit leziuni fiind transportaţi la spital.

Declaraţiile inculpatului şi părţii vătămate B.F.se coroborează cu cele ale martorilor D.P.V., B.M., Z.S., Z.V., A.L.C.care au relatat aceleaşi împrejurări ale producerii accidentului.

Urmare a coliziunii autovehiculelor conduse de inculpat şi partea vătămată B. F. a rezultat decesul lui M.M..Astfel cum rezultă din raportul medico legal de necropsie nr. 620/23.06.2008, moartea lui M.M. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi contuziei meningo cerebrale urmare a unui traumatism cranio cerebral, leziunile de violenţă putând fi produse prin lovire de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier, moartea putând data din 20.06.2008.

Urmare a coliziunii autovehiculelor conduse de inculpat şi partea vătămată B. F. a rezultat şi vătămarea acestuia din urmă şi a fiicei sale B.Ş.G. Astfel cum rezultă din foaia de observaţie emise de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă F. partea vătămată B.F. a fost internat în perioada 21-26.06.2008 cu diagnosticul traumatism cranio cerebral minor nivel 0, traumatism toracic cu fractura coastei II stângi, pneumotorax apical stâng, contuzie abdominală, fractură scapulară stângă, fractură 1/3 laterală claviculară stângă, fractură mandibulă fără deplasare, iar prin raportul de constatare medico legală nr. 547/09.07.2008 emis de SML Călăraşi s-a concluzionat că vătămările necesită pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale, leziunile fiind produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier ce pot data din 20.06.2008.

Astfel cum rezultă din foaia de observaţie emise de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C.partea vătămată B.Ş.G.fost internată în perioada în perioada 20-27.06.2008 cu diagnosticul ruptură renală stângă traumatică, hemoretroperitoneu masiv, hematom intraparenchimatos splenic iar prin raportul de constatare medico legală nr. 548/09.07.2008 emis de SML Călăraşi s-a concluzionat că vătămările necesită pentru vindecare 35 zile de îngrijiri medicale, leziunile fiind produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier ce pot data din 20.06.2008, iar leziunile au pus în primejdie viaţa victimei intervenţia chirurgicală înlăturând pericolul vital.

Având în vedere situaţia de fapt astfel reţinut?, instanţa constată că în drept sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al.2 C.p., vătămare corporală din culpă prev. de art.184 al.1,3 C.p. şi art. 184 alin.2 şi 4 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii de ucidere din culpă menţionate acţiunea inculpatului care în ziua de 20.06.2008, în timp ce conducea autocamionul cu nr. ….pe DN 3, dinspre Călăraşi spre Bucureşti, ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 102 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, la intrarea în localitatea Plevna, în zona km 84+600 m, pe o porţiune de drum prevăzută cu o curbă periculoasă la dreapta, a pătruns pe contrasens, intrând în impact frontal cu autoturismul Dacia Logan cu număr de înmatriculare ……, condus regulamentar din sens contrar de către partea vătămată B.F. Fapta a avut ca urmare imediată decesul pasagerului aflat în această maşină, M.M., iar legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediată rezultă din chiar materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective se constată existenţa culpei. Inculpatul a prevăzut urmarea periculoasă a faptei sale, dar nu a acceptat-o socotind fără temei că nu se va produce (art. 19 al.1 pct.2 lit.a C.p.).

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii de vătămare corporală din culpă menţionate acţiunea inculpatului care în ziua de 20.06.2008, în timp ce conducea autocamionul cu nr. …pe DN 3, dinspre Călăraşi spre Bucureşti, ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 102 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, la intrarea în localitatea Plevna, în zona km 84+600 m, pe o porţiune de drum prevăzută cu o curbă periculoasă la dreapta, a pătruns pe contrasens, intrând în impact frontal cu autoturismul Dacia Logan cu număr de înmatriculare …., condus regulamentar din sens contrar de către partea vătămată B.F. Fapta a avut ca urmare imediată vătămarea părţii vătămate B.F. şi producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale (prev. de art.184 al.1,3 C.p.), şi a fiicei sale minore B.Ş.G. şi producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a necesitat 35 zile de îngrijiri medicale fiindu-i pusă viaţa în pericol (prev. de art.184 al.2,4 C.p..)

Sub aspectul laturii subiective se constată existenţa culpei. Inculpatul a prevăzut urmarea periculoasă a faptei sale, dar nu a acceptat-o socotind fără temei că nu se va produce(art. 19 al.1 pct.2 lit.a C.p.).

Prin urmare instanţa va condamna pe inculpat pentru săvârşirea fiecăreia dintre infracţiunile susreţinute.

La stabilirea pedepsei instanţa va avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile generale ale Codului penal, respectiv limitele de pedeapsă fixate de art. 178, 184 C.p. (de 2-7 ani, 3 luni-2 ani/amendă, 6 luni-3 ani), gradul de pericol social al faptei săvârşite, dedus din împrejurările comiterii faptelor sub forma concursului de infracţiuni, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agreavează răspunderea penală.

Întrucât faptele care fac obiectul cauzei au fost săvârşite înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, instanţa urmează a constata că acestea sunt concurente, sub forma concursului real, reţinând aplicarea dispoziţiilor art.33 lit.a C.p.

Din punct de vedere al pericolului social concret al faptelor săvârşite, deşi acestea sunt săvârşite din culpă au un pericol social concret ridicat întrucât au produs o urmare ireparabilă (pierderea unei vieţi omeneşti) şi vătămarea altor două persoane, pericol rezultat din modul de săvârşire sub forma concursului de infracţiuni, mijloacele de săvârşire prin neatenţie la volan, natura infracţiunilor – fapte săvârşite din culpă, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor – pe timp de zi în condiţiile unui carosabil uscat, cuantumul prejudiciilor – ridicate şi neacoperite.

Cu privire la persoana inculpatului se reţine ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar.

În ceea ce priveşte comportarea inculpatului, instanţa reţine că acesta a avut o atitudine sinceră, pe parcursul procesului penal, recunoscând în mod constant săvârşirea faptelor de care este învinuit, prezentându-se pentru audiere în faza de urmărire penală şi a instanţei, iar înainte de accident cât şi în prezent este integrat în societate având un loc de muncă.

Faţă de ansamblul acestor elemente ce caracterizează pericolul social concret al faptelor, dar şi pericolul social pe care îl prezintă persoana inculpatului, instanţa reţine că nu se pot acorda acestuia circumstanţele atenuante judiciare prev. de art. 74 C.p. având în vedere concursul de infracţiuni, precum şi concursul între circumstanţele atenuante şi starea de agravare dată de concursul de infracţiuni, ipoteză în care coborârea pedepsei sub minimul special al pedepsei nu este obligatorie (art. 80 al.2 C.p.). De asemenea instanţa reţine că aceste împrejurări pot fi primite ca circumstanţe atenunate doar dacă împrejurările cauzei în ansamblul lor conduc la concluzia unei periculozităţi sociale mai scăzute a inculpatului şi a unui pericol concret mai scăzut al faptelor, în raport de limita maximă a pedepsei prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni, însă inculpatul deşi infractor primar a săvârşit infracţiuni având un pericol social ridicat şi cu urmări ireparabile (pierderea unei vieţi omeneşti) şi doar norocul a făcut ca să nu se producă consecinţe grave asupra integrităţii şi vieţii celorlalte persoane aflate în maşina părţii vătămate B.F. vătămate astfel că se impune o ripostă fermă din partea autorităţii pentru ca inculpatul să conştientizeze gravitatea faptelor şi să-şi îndrepte conduita.

Considerentele ce preced şi împrejurările favorabile inculpatului (lipsa antecedentelor penale, conduita bună avută până la săvârşirea faptelor), vor determina instanţa să îi aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea în cuantumul minim prev. de lege (2 ani închisoare pentru 178 al.2 C.p., 3 luni pentru art. 184 al.1,3 C.p. şi 6 luni pentru art. 184 al.2,4 C.p.).

Urmează, în baza art. 34 al.1 lit. b C.p., a aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare se apreciază că scopul educativ al pedepsei raportat la exigenţele impuse de prevenţia generală poate fi atins şi f?ră privare de libertate urmând în baza art. 81 Cp. a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe o perioadă de încercare de 4 ani, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinţei.

Urmează în baza art. 359 C.p.pen a atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei infracţiuni intenţionate în termenul de încercare.

Prin urmare în baza art. 71 al. 5 C.p. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei vor fi suspendate şi pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit.a teza II, b, C.p. privind dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Privitor la latura civilă instanţa reţine următoarele:

DAUNE MATERIALE

Având în vedere împrejurările de fapt şi de drept mai sus reţinute, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 998-999 C.civ. pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului.

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C., prin cererea de la fila 329 aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1696 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.Ş. în perioada 20-27.06.2008, afirmaţia fiind dovedită cu foaia de observaţie din care rezultă că s-au efectuat cheltuieli cu spitalizarea acesteia.

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă F. prin cererea de la fila 337 aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2289,12 lei şi dobânda legală de la data pronunţării şi cea a achitării efective, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.F. în perioada 21-26.06.2008, afirmaţia fiind dovedită cu foaia de observaţie din care rezultă că s-au efectuat cheltuieli cu spitalizarea acestuia.

Potrivit prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006, în vigoare la momentul producerii accidentului, persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi sunt obligate să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate.

Având în vedere aceste considerente urmează a admite cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C. şi în temeiul art. 14 şi 346 C.p.p., art. 998, art. 49, 50, 54 si 55 din Lg.136/1995 şi art. 24 din Normele de aplicare a Ordinului nr. 11/2007 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor instanţa va obliga inculpatul în solidar cu asigurătorul S.C. A.Ţ. A. SA Sucursala T.la plata sumei de 1696 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.Ş.în perioada 20-27.06.2008 către această parte civilă.

Urmează în baza aceloraşi considerente a admite în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă F. şi în temeiul art. 14 şi 346 C.p.p., art. 998, art. 49, 50, 54 si 55 din Lg.136/1995 şi art. 24 din Normele de aplicare a Ordinului nr. 11/2007 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor instanţa va obliga inculpatul în solidar asigurătorul S.C. A. Ţ. A. SA Sucursala T. la plata sumei de 2289,12 lei şi dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la cea a achitării efective, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.F. în perioada 21-26.06.2008 către această parte civilă. În acest sens reţine că dobânda legală aferentă sumei solicitate, pentru o deplină reparare a prejudiciului prin echivalent, se poate solicita dar de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, când contrar susţinerilor acestei părţi civile, de la această dată creanţa va deveni certă, lichidă şi exigibilă.

Întrucât din contractul individual de muncă coroborat cu cartea de muncă a inculpatului şi foaia de parcurs rezultă că inculpatul a săvârşit fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu dispuse de angajatorul SC A.T.I.SA B. actualmente E.I.S.SA B. sunt întrunite şi condiţiile art.1000 al.3 C.civ. pentru angajarea răspunderii civile a comitentului pentru fapta prepusului, urmând ca inculpatul să fie obligat la despăgubiri civile în solidar cu partea responsabilă civilmente E.I. S. SA B. .

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri materiale formulată de partea civilă M.M.M., prin cererea de constituire de parte civilă (fila 204 dosar instanţă), aceasta a solicitat acordarea sumei de 30.000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile determinate de înmormântarea soţului, precum şi de praznicele ulterioare înmormântarii, depunând o serie de înscrisuri şi fiind administrată în acelaşi sens proba testimonială cu martorul C.M., iar în calitate de reprezentant legal al fiilor minori M. V.M. şi M.B.G. s-a constituit parte civilă pentru plata unei prestaţii periodice până la majorat.

Sistemul nostru de drept are la bază principul liberei aprecieri a probelor, acesta fiind reglementat expres de art. 63 alin. 2 C.p.p., conform căruia „probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face în urma examinarii tuturor probelor administrate (…)”, iar mijloacele de probă sunt enumerate în disp. art. 64 C.p.p., printre acestea fiind nu numai înscrisurile, ci şi declaraţiile părţii civile şi declaraţiile martorilor.

În cauza dedusă judecăţii au fost administrate pentru dovedirea pretenţiilor civile ca mijloace de probă atât înscrisuri, dar şi declaraţii de martori, acestea din urmă coroborându-se cu înscrisurile anterior menţionate.

Astfel, din suma totală de 30.000 lei solicitată de partea civilă M.M.M.cu titlul de despăgubiri materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare şi pomenirea ulterioară a soţului, din examinarea înscrisurilor de la filele 447-449 dosar instanţă, reiese că s-au dovedit prin înscrisuri sumele: 2800 lei cu fact fisc. nr.9/22.06.2008 reprezentând servicii, 1100 lei cu fact fisc. nr.51/23.06.2008 pt. sicriu, garnitură, cruce.

Martorul T.G., coleg de serviciu cu victima decedată a arătat că a mers cu familia acestuia pentru a cumpăra cele necesare înmormântării, cheltuindu-se 5.000 lei cu înmormântarea şi 2-3.000 lei cu pomenile de a doua şi a treia zi şi 3.000 lei pentru crucea montată la locul accidentului şi gardul de la cimitir. A mai arătat că soţia, Moise Mihaela a efectuat 6-7 pomeni în decurs de un an, de fiecare dată participând în medie 25 persoane, fiecare parastas fiind bogat în meniu cu aperitive, sarmale, friptură, peşte, suc, apă costând fiecare 2500 lei.

Având în vedere şi că ar fi absurd şi total inechitabil să se pretindă soţiei victimei ca, în momentele de maximă tristeţe pricinuite de comemorarea morţii celui dispărut, să se îngrijească în principal de preconstituirea de probe pentru procesul penal, instanţa a considerat, coroborând proba cu înscrisuri cu proba testimonială, că M.M.M. este îndreptăţită a primi suma de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri materiale, între cheltuielile de înmormântare ale victimei infracţiunii, cât şi cele ocazionate de comemorările ulterioare, potrivit tradiţiei religioase a locului, şi infracţiune existând legătură cauzală.

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri materiale formulată de partea civilă B.F. prin cererea de la fila 203 dosar instanţă, acesta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15.000 lei daune materiale pentru recuperarea sănătăţii, 25.000 lei reprezentând contravaloarea autoturismului Dacia Logan cu nr….., iar în calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore B.Ş. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei daune materiale pentru recuperarea sănătăţii şi plata unei prestaţii periodice până la împlinirea majoratului.

Ulterior prin cererea aflată la fila 525 B.F. precizează că daunele materiale solicitate privesc şi suma de 15.000 lei reprezentând contravaloarea contractului de leasing respectiv avans şi 15 rate plătite până la producerea accidentului, asigurare full casco, asigurare RCA, transport epavă cu platforma, verificări tehnice de identificare, impozit anual, întocmire deviz reparaţie şi depozitare vehicul.

În cauza dedusă judecăţii au fost administrate pentru dovedirea pretenţiilor civile ca mijloace de probă atât înscrisuri, dar şi declaraţii de martori, acestea din urmă coroborându-se cu înscrisurile anterior menţionate doar parţial.

Astfel, din suma totală de 15.000 lei solicitată de partea civilă B.F. cu titlul de despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli cu refacerea sănătăţii, din examinarea înscrisurilor, reiese că s-au dovedit prin înscrisuri următoarele sume:39 lei c/v accident cu chit 00498440/09.07.2008 – fila 416, 27.000 lei reprezentând contractul de împrumut efectuat cu BCR – fila 408.

Astfel, din suma totală de 25.000 lei solicitată de partea civilă B.F. cu titlul de despagubiri materiale reprezentând c/v autoturismului şi contractului de leasing respectiv avans şi 15 rate plătite până la producerea accidentului, asigurare full casco, asigurare RCA, transport epavă cu platforma, verificări tehnice de identificare, impozit anual, întocmire deviz reparaţie şi depozitare vehicul, din examinarea înscrisurilor, reiese că s-au dovedit prin înscrisuri următoarele sume: 3203,41 lei avans leasing – fila 389, 22,50 lei impozit – fila 388, 300 lei transport maşină – fila 390, 155 lei verificare auto – fila 392, 20 lei tractare auto – fila 394, precum şi ratele plătite cf. chitanţelor de la filele 380-387 şi c/v transport de la filele 400-407, 473.

Martorul T.G., coleg de serviciu cu partea civilă a arătat că aceasta a cheltuit 2.000 lei cu doctorii şi 1500 lei pentru fată, 700 lei drumurile efectuate la spital, a efectuat un împrumut bancar pentru a face faţă cheltuielilor, iar tatăl părţii vătămate pentru a-l ajuta a vândut un tractor, o presă baloţi şi un ATV.

Martorul B.G. a arătat că a cumpărat de la tatăl părţii vătămate un tractor cu 10.000 lei şi un plug cu 1.000 lei.

În concluzie din coroborarea probelor administrate instanţa apreciază că partea civilă B.F. este îndreptăţită a fi despăgubită cu suma de 15.000 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sănătăţii. La calcularea acestei sume s-au cenzurat declaraţiile părţii vătămate care nu se coroborează în tot cu ale martorilor aceştia din urmă cunoscând cheltuielile efectuate din spusele părţii vătămate. În privinţa contractului de împrumut efectuat la CEC este reală obţinerea împrumutului acesta fiind efectuat în perioada imediat următoare accidentului 08.10.2008, dar suma pretinsă de partea vătămată cu ocazia audierii sale de 60.000 lei în total pentru familia sa nu este susţinută de probe certe. Deşi ar fi inechitabil să se pretindă părţii vătămate să-şi preconstituie probe în situaţia vătămării sale şi a fetiţei, la aprecierea cuantumului se ţine seama de ansamblul materialului probator. Prin urmare instanţa apreciază că suma obţinută din împrumutul la CEC 27.000 lei şi suma obţinută din vânzarea utilajelor 11.000 lei au fost destinate recuperării sănătăţii sale şi a fetiţei.

În plus din multitudinea de bonuri de benzină multe dintre acestea nu sunt datate perioadei imediat următoare accidentului, şi faţă de perioada internării părţii vătămate s-a făcut un calcul al drumurilor efectuate în această perioadă de 7 zile şi o medie a consumului de benzină efectuat pe distanţa Călăraşi Bucureşti de 100 lei pe drum, în total 700 lei, cum de altfel a susţinut şi martorul T.G. Deşi partea vătămată e posibil să fi efectuat cheltuieli şi în perioada de după externare, în lipsa unor dovezi privind perioada în care au fost făcute, bonurile de benzină depuse nu se corobororează cu nici o altă probă, mai ales că sunt nenominative şi nesusţinute de mărturiile martorilor audiaţi în privinţa datelor deplasărilor efectuate.

Prin urmare cheltuielile totale pentru recuperarea sănătăţii lui B.F. şi a fetiţei sale se ridică la suma totală de 38.000, iar cum B.F. a solicitat daune în cuantum de 15.000 lei cererea va fi admisă în acest cuantum, diferenţa fiind destinată cheltuielilor efectuate pentru fiica sa.

În privinţa daunelor materiale (25.000 lei) privind c/v autoturismului avariat, avans şi 15 rate plătite până la producerea accidentului, asigurare full casco, asigurare RCA, impozit, instanţa le va respinge motivat de faptul că aceste cheltuieli nu cad în sarcina inculpatului, poliţa RCA acoperind prejudiciul creat de inculpat terţilor. Ori partea vătămată deţinea autoturismul în leasing, proprietar fiind RCI L.R. IFN SA, având încheiată pentru acesta poliţa CASCO nr. 430145/19.06.2007 cu O. Prin urmare asigurătorul facultativ O.prin regres împotriva asigurătorului RCA A.Ţ. A. SA la care avea angajatorul inculpatului încheiată poliţa, a fost despăgubit cu suma de 17.975,72 lei (5192 Euro) în baza art. 22 şi 49 din Lg.136/1995. Potrivit art. 39 al.3 din Ordinul 11/2007 eventuala diferenţă de despăgubire, dacă este justificată, rămâne pe contul asigurării facultative, neputând fi recuperată de la asigurat, persoana vinovată, dacă despăgubirea plătită din asigurarea facultativă nu depăşeşte limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurătorul RCA pentru prejudiciile cauzate în unul şi acelaşi accident de vehicul, prevăzută în poliţa de asigurare.

Prin urmare între B.F. şi RCI L.R.IFN SA sunt aplicabile condiţiile prevăzute în contractul de leasing privind răspunderea contractuală pentru avarierea autovehiculului. Ori, răspunderea datorată de inculpat pentru producerea accidentului este una delictuală, el fiind terţ faţă de contractul de leasing astfel că potrivit principiului relativităţii (art. 973 C.civ.) clauzele contractuale n-au efect decât între părţile contractante. În plus cf. art. 9.2.5 din contractul de leasing nr.65480/29.05.2007 în cazul daunelor reparaţiile se vor executa prin grija şi spezele utilizatorului (respectiv B. F.), acesta urmând a le recupera de la asigurator…depanarea, transportul şi cheltuielile de stocare fiind în sarcina utilizatorului.

De altfel şi doctrina în materie a apreciat constant că nu există posibilitatea cumulului între răspunderea delictuală şi cea contractuală, singura excepţie admisă fiind aceea în care neexecutarea contractului constituie în acelaşi timp şi o infracţiune, situaţie neaplicabilă în speţă.

În privinţa daunelor materiale privind transport epavă cu platforma, verificări tehnice de identificare, întocmire deviz reparaţie şi depozitare vehicul în valoare totală de 475 lei, acestea sunt dovedite cu înscrisurile susmenţionate astfel că inculpatul va fi obligat şi la plata acestora care sunt determinate de accidentul produs de acesta, cheltuieli care se includ în cele obţinute din contractul de împrumut şi vânzarea utilajelor.

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri formulată de B.F. pentru fiica sa minoră B.Ş.G. din suma totală de 50.000 lei solicitată cu titlul de despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli cu refacerea sănătăţii, din examinarea înscrisurilor, reiese că s-au dovedit prin înscrisuri următoarele sume:39 lei c/v accident cu chit 00498440/09.07.2008 – fila 416, 27.000 lei reprezentând contractul de împrumut efectuat cu BCR – fila 408, iar din depoziţia martorului a rezultat că s-au efectuat cheltuieli cu doctorii de 1.500 lei.

În concluzie din coroborarea probelor administrate cât şi cele menţionate cu ocazia analizării daunelor solicitate de B.F.(contractul de împrumut şi vânzarea utilajelor satisfăcând nevoile atât ale tatălui cât şi ale fiicei) instanţa apreciază că partea civilă B. Ş.G. este îndreptăţită a fi despăgubită cu suma de 23.000 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sănătăţii, fiind evident că faţă de diagnosticul avut şi operaţia prin care a trecut s-au efectuat şi cheltuieli suplimentare pentru refacerea sănătăţii acesteia.

În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă B. M. prin cererea de constituire de parte civilă (fila 203 dosar instanţă), aceasta a solicitat acordarea sumei de 2.000 lei daune materiale. Având în vedere că acestă parte nu a suferit vătămări care să necesite îngrijiri medicale, astfel că împotriva acesteia nu s-a săvârşit nici o infracţiune, instanţa va respinge cererea de despăgubiri solicitată de aceasta.

PRESTAŢII PERIODICE

În ceea ce priveste despagubirile periodice solicitate, instanţa constată că:

– părţile civile M.V.M. născut la 15.07.2005 şi M.B.G.născut la 5.11.1999 prin reprezentant legal M.M.M. au solicitat plata unei prestaţii periodice până la majorat.

– partea civilă B.Ş.G. născută la 21.04.2004 prin reprezentant legal B.F. a solicitat plata unei prestaţii periodice până la majorat.

– partea civilă M.C.L. născut la 25.07.1992 prin reprezentant legal M.I. a solicitat plata unei prestaţii periodice până la majorat.

Din adresa nr. 306/01.09.2009 a Inspectoratului de Jandarmi Călăraşi, reiese ca victima M. M. a avut în luna mai 2008 o soldă lunară de 2003 lei.

Din deciziile nr. 152732/28.08.2008 emise de Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi rezultă că minorii M.V.M. şi M.B.G. beneficiază de pensie de urmaş în cuantum de 546 lei amândoi (654 lei – la nivelul lunii iulie 2010), iar M. C.L. beneficiază de pensie de urmaş în cuantum de 274 lei (328 lei la nivelul lunii august 2010).

Din adeverinţa nr.1102/30.09.2010 emisă de SC I. SA A.I. privind veniturile inculpatului rezultă că acesta are în prezent un venit net de 570 lei aferent salariului de încadrare, iar media venitului net pe ultimele trei luni este de 1412 lei.

Conform art. 94 alin. 3 din Codul familiei, când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Instanţa va stabili cote maximale din venitul net lunar al victimei înainte de deces din care acesta ar fi acordat întreţinere celor trei copiii – de 1/6 din 2003 lei (ultima soldă a victimei) pentru fiecare copil al defunctului – având în vedere pentru aceasta: contribuţia importantă a victimei, pe timpul vieţii, la întreţinerea copiilor, precum şi contribuţia nemijlocită a victimei la asigurarea climatului familial, efectiv şi de educaţie pentru copii.

Conform art. 409 C.civ. salariile ce se plătesc periodic debitorului pot fi urmărite până la ? din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere.

Pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare trebuie ca acesta să fie cert şi să nu fi fost reparat. Cum cei trei minori, copiii victimei decedate M.M., beneficiază de pensie de urmaş de la Asigurările sociale de stat (273 lei fiecare copil), se admite constant în doctrină că aceştia au împotriva autorului faptei ilicite acţiunea în răspundere civilă delictuală al cărei obiect îl constituie numai diferenţa de prejudiciu care nu este acoperită prin plata pensiei de urmaş şi anume diferenţa dintre retribuţia avută anterior (respectiv 1000 lei din care victima ar fi întreţinut cei 3 copii) şi pensia stabilită. Prin urmare din venitul total al victimei decedate de 2003 lei, 1/6 din acesta reprezentând 333 lei ar fi fost destinat întreţinerii fiecăruia din cei trei minori, astfel că rămâne neacoperită suma de 60 lei până la cuantumul maxim al pensiei stabilite de instanţă (333 lei-273 lei).

Cum minorii s-au aflat în întreţinerea reprezentanţilor legali având în vedere considerentele susexpuse şi limitele obligaţiei de întreţinere, pe cale de consecinţă instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 20 lei pentru fiecare parte civilă minoră (copiii lui M. M.) de la data săvârşirii faptei 20.06.2008 până la majoratul acestora.

Instanta a acordat aceste sume până la majoratul beneficiarilor, întrucât pe perioada dintre data majoratului şi aceea a împlinirii vârstei de 25 de ani, întreţinerea se acordă doar dacă persoanele îndreptăţite se afla în continuarea studiilor, fiind vorba aşadar de un alt temei decât cel pe baza caruia s-a acordat întreţinerea până la majorat.

În ceea ce priveşte cererea părţii civile B.Ş.G. instanţa o va respinge având în vedere că aceasta nu este lipsită de întreţinere, ambii săi părinţi trăind atât la data producerii accidentului cât şi în prezent, astfel încât nu se impune plata unei prestaţii periodice de către inculpat, cu atât mai mult cu cât tatăl său, a fost şi este retribuit fiind angajat, astfel cum rezultă din adeverinţele de venit ale acestuia, iar mama sa are aceeaşi ocupaţie pe care o avea şi la data accidentului, aceea de casnică.

DAUNE MORALE

Partea civilă M.M.M., prin cererea de constituire de parte civilă (fila 204 dosar instanţă), a solicitat 150.000 lei daune morale, iar în calitate de reprezentant legal al fiilor minori M.V.M. şi M.B.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 lei pentru fiecare, reprezentând daune morale.

Partea civilă B.F. prin cererea (fila 203 dosar instanţă), s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei, daune morale, iar în calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore B.Ş. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 150.000 lei daune morale.

Partea civilă B.M. prin cererea de constituire de parte civilă (fila 203 dosar instanta), a solicitat acordarea sumei de 10.000 lei, daune morale.

Partea civilă M.C.L. prin reprezentant legal prin cererea de constituire de parte civilă (fila 223 dosar instanţă) a solicitat 50.000 lei daune morale.

Prejudiciul afectiv vizează afectarea relaţiilor bazate pe legături sufleteşti, legături care sunt specifice vieţii de familie şi se referă la soţ sau la rudele apropiate.

Potrivit jurisprudentei C.E.D.O. la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judecăţii avându-se în vedere poziţia socială a părţilor, calitatea acestora şi gravitatea urmărilor produse. Aşadar, încălcarea acestor valori generează dreptul şi obligaţia la repararea consecinţelor şi chiar dacă s-a statuat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conţinut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenţei în bani a valorilor încălcate pin fapta ilicită, stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori manifestându-se concret permit aprecierea intensităţii şi gravităţii lor în raport de toate împrejurările cauzei, de modul de acţiune şi consecinţe. Aşadar, nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respectiv o repunere în situaţia anterioară, care de altfel nici nu este posibilă, dauna morală având doar menirea de a uşura suferinţele părţilor civile, pricinuite de pierderea într-un moment total neaşteptat a unor fiinţe foarte dragi sau a sănătăţii.

Instanţa apreciază că nu poate fi negat rezultatul dăunator direct, de natura morală a infracţiunii, asupra părţilor civile, fiind aduse în mod real vătămari asupra valorilor şi drepturilor nepatrimoniale. Întregul material probator administrat a demonstrat existenţa faptei ilicite săvârşită de inculpat, a prejudiciului nepatrimonial produs părţilor civile constând în suferinţele psihice apărute ca urmare a decesului soţului, respectiv tatălui, survenit în urma accidentului de circulaţie, legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum şi vinovăţia inculpatului în forma culpei.

Suferinţa soţiei şi a copiilor lui M.M. nu poate fi măsurată şi nici evaluată în bani, însă este cert că ei au rămas profund îndureraţi şi că nu vor putea nicicum să fie consolaţi de pierderea suferită. Deşi timpul o va face să se estompeze, nicicând rana din sufletul părţilor civile nu va putea să fie vindecată, ci ea va continua în permanenţă să sângereze.

Dimensiunea prejudiciului moral suferit de părţile civile se impune a fi stabilită aşadar nu doar raportat la intensitatea durerilor psihice, la traumele psihice şi la gradul de lezare a sentimentelor de afecţiune care stau la baza relaţiilor concrete dintre soţi, respectiv dintre părinţi şi copii, dar şi la intensitatea şi profunzimea acestor relaţii, existenţa sprijinului moral, consecinţele înregistrate în planul vieţii familiale, profesionale şi sociale, înregistrarea unor dereglări de ordin psihic. Totodată, nu trebuie ignorate poziţia socială a părţilor (victima decedată şi partea vătămată B.F. principalii întreţinători ai familiilor, cu venituri lunare considerabile ce ocupau poziţii sociale onorabile), împrejurărilor concrete în care s-au petrecut faptele şi gravitatea acestora (moartea victimei a fost violentă şi a avut loc chiar sub ochii ocupanţilor din maşină).

În concluzie instanţa apreciază că M.M.M. şi minorii M.V.M. şi M.B.G.sunt îndreptăţiţi la suma de 100.000 lei fiecare cu titlu de daune morale, partea civilă M. C. L. la suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale, iar partea civilă B.F. şi B.Ş. la suma de 10.000 lei fiecare cu titlu de daune morale, cuantum rezonabil şi suficient, proporţional şi adecvat scopului preventiv educativ, dar şi reparator al răspunderii civile delictuale, angajată într-o modalitate specifică. În ceea ce priveşte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă B.M. având în vedere că acestă parte nu a suferit vătămări care să necesite îngrijiri medicale, astfel că împotriva acesteia nu s-a săvârşit nici o infracţiune, instanţa va respinge cererea de despăgubiri solicitată de aceasta.

Potrivit Deciziei în interesul legii nr. 1/28 martie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, societatea de asigurare are în procesul penal calitatea de asigurator, răspunderea acesteia putând fi angajată în mod direct, fiind statuat şi caracterul limitat derivat din contract al obligaţiei asumate de societatea de asigurare, fapt care exclude asimilarea poziţiei sale calităţii de parte responsabilă civilmente. S-a apreciat că răspunderea civilă a asiguratorului este reglementată prin disp. speciale ale legii civile – Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, fără a se face trimitere la vreo dispoziţie care să permită să i se atribuie calitatea de parte responsabilă civilmente, astfel că în cazul asigurărilor de răspundere civilă societăţile de asigurare au obligaţia despăgubirii persoanelor păgubite în limitele stabilite de contract sau lege odată cu producerea cazului asigurat, plata despăgubirilor făcându-se în temeiul contractului şi nu pe ideea de culpă care caracterizează răspunderea pentru fapta altuia.

Asigurarea de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule (RCA) este, potrivit art.4 din Legea nr.136/1995 modificată, o asigurare obligatorie. Expresia acestui caracter obligatoriu o reprezintă faptul că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum şi tramvaie au obligaţia legală (art.48 alin.1 din legea menţionată) să încheie o astfel de asigurare, cât şi faptul că în asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege (art.3).

Prin urmare, asigurarea de răspundere civilă auto este un contract forţat prin care asigurătorul se obligă, corelativ încasării primelor de asigurare, să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule (prejudicii ale bunurilor, integrităţii corporale sau vieţii unor terţe persoane – art.49 şi art.50 din Legea nr.136/1995). Mai mult, despăgubirea se plăteşte de către asigurător chiar şi atunci când accidentul este produs de o altă persoană decât asiguratul, necesară fiind implicarea în accident a autovehiculului asigurat, nu şi a persoanei asigurate (art.51 alin.1).

Acestea sunt condiţiile cumulative pe care legea (art.49 – 52) le instituie pentru angajarea răspunderii asigurătorului şi la care se adaugă condiţiile suplimentare stabilite prin norme ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (art.53). Unele dintre acestea vizează, de pildă nivelul despăgubirilor (art.24 din Anexa 1 la Ordinul nr.11 din 2 octombrie 2007 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor – Monitorul Oficial nr.686 din 9 octombrie 2007).

Prin O.U.G. nr. 61/2005, art. 57 din Legea nr. 136/1995 a fost abrogat, iar forma modificată, în vigoare la acest moment, a Legii nr. 136/1995 cuprinde menţiuni exprese din care rezultă obligaţia asiguratorului de a acorda despăgubiri – în limita obligaţiei acestuia stabilită anual (art. 49 alin.1 – „asiguratorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil”; art.54 alin. 1 potrivit căruia drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, art. 55 alin. 1 conform căruia despăgubirile se plătesc de către asigurator persoanelor fizice sau juridice păgubite).

Art. 66 din Ordinul nr. 11/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor prevede la rândul sau expres posibilitatea obligarii asiguratorului la prestaţii băneşti periodice.

În acelasi sens sunt şi dispozitiile art. 50 din Legea nr. 136/1995, modificată, potrivit cărora „despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri”. Mai mult, potrivit art. 54 din Legea nr. 136/1995 „despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43 şi art.49 iar în cazul stabilirii prin hotarâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă în limitele obligaţiei acestuia stabilită în prezentul capitol”.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 50 si 54 din Legea nr. 136/1995, reiese că asiguratorul de răspundere civilă va acorda persoanelor prejudiciate despagubiri, noţiune care include atât dezdăunarile, precum si cheltuielile făcute de persoanele păgubite prin vătămare corporală sau deces.

Potrivit art 49 din Ordinul nr. 11/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane se au în vedere printre altele (raportat la solicitările părţilor civile) în caz de vătămare corporală: eventualele cheltuieli prilejuite de accident – cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale şi daunele morale, iar în caz de deces, cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum şi cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea, şi daunele morale.

În raport de data producerii accidentului – 20.06.2008, această limită este prevăzută expres în art. 24 din Ordinul nr. 11/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, conform căruia ,,pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2008 la un nivel de cel puţin 150.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României şi pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2008 la un nivel de cel puţin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.”.

Conform art. 51 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile sunt datorate de asigurator nu numai atunci când asiguratul este responsabil de accidentul auto, dar şi în cazul în care cel care conduce autovehiculul răspunzator de producerea accidentului este o altă persoană decât asiguratul, fiind avută în vedere ipoteza în care autovehiculul a fost condus de altă persoană, indiferent dacă asiguratul răspunde ori nu pentru faptele acelei persoane, asigurarea obligatorie de răspundere civilă acoperind toate accidentele de autovehicule asigurate, indiferent de persoana care răspunde civil pentru paguba cauzată. În cauză, persoana care a condus autoturismul implicat în accident este chiar inculpatul, din examinarea înscrisurilor depuse la dosar rezultând că la data când s-a produs accidentul de circulaţie acesta era asigurat de către S.C. A.Ţ. A. SA – Sucursala T., fiind încheiată în acest sens poliţa seria RO/01/R7/OE nr. 111509493 din data de 22.11.2007 pentru perioada 27.11.2007-26.11.2008.

Art. 998 C.civ. stabileşte că „orice fapta a omului care a produs altuia un prejudiciu obligă pe acela din a carui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar art. 999 C.civ. că „fiecare este răspunzător pentru dauna pe care a cauzat-o nu numai prin fapta sa, ci şi prin neglijenţa sau imprudenţa sa”. În cauză instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru răspunderea civilă delictuală a inculpatului – existenţa faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, vinovăţia sa în comiterea acesteia, precum şi legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum şi pentru răspunderea legală, contractuală a asiguratorului, faţă de considerentele care au fost anterior expuse.

Potrivit dispozitiilor art.14 alin. 5 C.p.p., „acţiunea civilă poate avea ca obiect şi răspunderea civilă pentru repararea daunelor morale potrivit legii civile”.

Prin urmare în cazul producerii unui accident de circulaţie, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă persoana păgubită este îndreptăţită să ceară întreaga prestaţie de la oricare dintre cele două părţi ale contractului de asigurare fără să aibă obligaţia să îşi dividă creanţa. Originea acestei obligaţii este reprezentată, pentru asigurător, de contractul de asigurare, iar pentru asigurat, de delictul comis; aşadar, temeiul răspunderii asigurătorului este convenţional, iar cel al răspunderii asiguratului este delictual. Prin urmare, obligaţiile asigurătorului şi asiguratului faţă de persoana prejudiciată nu sunt unite prin existenţa unei obligaţii unice, ci prin dreptul creditorului de a cere oricăruia dintre aceştia plata în întregime a delictului la care este obligat fiecare în parte. Toate acestea caracterizează o obligaţie in solidum, coexistând răspunderea civilă delictuală bazată pe art. 998 C.civ., a celui care prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare (în speţă inculpatul) cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare în condiţiile Lg.136/1995 modificată.

Pentru a fi antrenată răspunderea SC E.I.S.SA B., în calitate de comitent, este necesar ca prepusul său, inculpatul să săvârşească fapta în funcţia încredinţată, în limitele scopului în vederea căruia i-au fost conferite funcţiile. Întrucât din contractul individual de muncă coroborat cu cartea de muncă a inculpatului şi foaia de parcurs rezultă că inculpatul a săvârşit fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu dispuse de angajatorul SC A.T.I.SA B.actualmente E.I. S.SA B. sunt întrunite şi condiţiile art.1000 al.3 C.civ. pentru angajarea răspunderii civile a comitentului pentru fapta prepusului, urmând ca inculpatul să fie obligat la despăgubiri civile în solidar cu partea responsabilă civilmente E.I.S.SA B. .

Pe cale de consecinţă, faţă de toate argumentele anterior expuse, în baza art. 14 C.p.p. raportat la art. 346 alin. 1 C.p.p., art. 998 1003 al.3 C.civ. raportat la art. 49, 50, 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, coroborat cu art. 24 din Ordinul nr. 11/2007 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, instanţa va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente E.I.S.SA B.şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ. A. SA – Sucursala T. la plata către părţile civile a sumelor acordate cu titlu de despăgubiri.

În fine, în temeiul art.191 al.1,3 C.p.p. instanţa va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu D. A. pentru partea civilă minoră M. C. L. 200 lei onorariu avocat oficiu C. M. pentru inculpat.

În baza 193 al.1 C.p.p. va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1190 lei, cheltuieli judiciare către părţile civile B.F., B. Ş. G.(cf. chit. nr.369/01.09.2009) şi 476 lei cheltuieli judiciare către partea civilă M. M. M. (cf.chit.nr.366/27.08.2009). La stabilirea cheltuielilor s-au avut în vedere disp. art.27 pct. Din Ordinul 11/2007 potrivit căruia asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru amenzile de orice fel şi cheltuielile penale la care ar fi obligat conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 178 al.2 C.p. condamnă pe inculpatul B.A.P., la pedeapsa închisorii de 2 ani.

În baza art. 184 al.1,3 C.p. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 3 luni.

În baza art. 184 al.2,4 C.p. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 6 luni.

În baza art. 33 lit.a, 34 al.1 lit.b C.p. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art.81, 82 C.p., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani, ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 359 C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prev. de art. 83 C.p., referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 71 al.5 C.p. suspendă aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza II, b Cp. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei privind dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Admite cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S.SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ.A. SA – Sucursala T. la plata sumei de 1696 lei către această parte civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.Ş.G.

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă F şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S. SA B. şi cu asiguratorul S.C. A. Ţ. A SA – Sucursala T. la plata sumei de 2289,12 lei şi dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la plata efectivă, către această parte civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu B.F..

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă M. M. M. şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. I. S. SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ. A. SA – Sucursala T. la plata către această parte civilă a sumei de 30.000 lei, reprezentând daune materiale şi 100.000 lei reprezentând daune morale.

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulate de părţile civile M. V. M. şi M.B.G. prin reprezentant legal M.M.M. şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S. SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ.A. SA – Sucursala T. la plata către aceste părţi civile a sumei de 100.000 lei în favoarea fiecărui minor reprezentând daune morale şi la plata sumei de 20 lei lunar pentru fiecare minor reprezentând prestaţie periodică de la data săvârşirii faptei 20.06.2008 până la majoratul copiilor.

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă B.F. şi

obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S. SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ.A. SA – Sucursala T. la plata către această parte civilă a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune materiale şi 10.000 lei reprezentând daune morale.

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă B. Ş. G..prin reprezentant legal B.F. şi M. şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I. S.SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ.A SA – Sucursala T. la plata către această parte civilă a sumei de 23.000 lei, reprezentând daune materiale şi 10.000 lei reprezentând daune morale.

Respinge cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă B.Ş.G. prin reprezentant legal B.F. şi M. reprezentând prestaţie periodică de la data săvârşirii faptei 20.06.2008 până la majoratul acesteia.

Respinge cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă B. M..

Admite cererea de despăgubiri civile formulate de partea civilă M.C.L. prin reprezentant legal M.I. şi obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. I. S. SA B. şi cu asiguratorul S.C. A.Ţ.A. SA – Sucursala T. la plata către această parte civilă a sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale şi la plata sumei de 20 lei lunar în favoarea minorului reprezentând prestaţie periodică de la data săvârşirii faptei 20.06.2008 până la majoratul acestuia.

În baza art.191 al.1,3 C.p.p. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S.SA B. la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu D.A. pentru partea civilă minoră M.C.L., 200 lei onorariu avocat oficiu C.M. pentru inculpat.

În baza 193 al.1 C.p.p. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.I.S.SA B. la plata sumei de 1190 lei, cheltuieli judiciare către părţile civile B.F., B.Ş.G. şi 476 lei cheltuieli judiciare către partea civilă M.M.M.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi părţile civile persoane fizice şi de la comunicare pentru inculpat, părţile civile Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii MS C., Spitalul Clinic de Urgenţă F., partea responsabilă civilmente şi asiguratorul S.C. A. Ţ. A. SA.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13.10.2010.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro