404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Penal – infractiuni privind circulatia pe drumurile publice (O.U.G. nr.195/2002) art.86 al.1, art.89 al.1

Pe rol judecarea cauzei penale privind apelul declarat de inculpatul P.A. împotriva sentintei penale nr.15/2009 pronunţată de Judecatoria Lehliu Gară în dosarul nr.1387/249/2008.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat inculpatul P.A. personal si asistat din oficiu de avocat A.M.D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Intrebat fiind inculpatul P.A., precizează că nu şi-a angajat apărător ales. De asemenea, învederează instantei că îşi mentine declaratia dată si că nu mai doreşte să declare nimic în plus.

Avocat A.M.D. având cuvântul, solicită judecarea cauzei.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, arată că este de acord cu judecarea cauzei.

Tribunalul, apreciază cauza în stare de soluţionare si acordă cuvântul pentru susţinerile pe fond.

Avocat A.M.D. având cuvântul, critică hotărârea instantei de fond sub aspectul laturii penale. Solicită admiterea apelului si rejudecând, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are o pregătire şcolară, că are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă si că din buletinul de analiză nu rezultă că acesta a consumat băuturi alcoolice. In raport de aceste criterii, apreciază că inculpatul nu reprezintă un pericol social, întrucît nu a avut intentia de a conduce autoturismul pe drumurile publice ci doar a dorit să o scoată din curte pentru a o poziţiona pentru nepotul său.

Pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b indice 1 c.p.p. cu aplic.art.18 si 91 c.p. având în vedere lipsa gradului de pericol social.

Pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002, arată că elementul material nu este dovedit. Din actele dosarului nu rezultă intentia inculpatului de a conduce pe drumurile publice, a dorit doar să scoată masina din curte pentru a o pozitiona pentru nepotul său. Solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit.d c.p.p., neexistând indicii temeinice că ar mai săvîrşi alte fapte.

Pe latură civilă, solicită obligarea la cheltuieli judiciare. Depune si concluzii scrise.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea apelului si mentinera solutiei instantei de fond. Din probele administrate rezultă vinovăţia inculpatului pentru cele două infractiuni. Cu privire la achitarea pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, arată că această cerere este neîntemeiată si solicită respingerea întrucât inculpatul a condus cu intentie, chiar dacă a condus pe o distanta aşa de mică.

Solicită respingerea cererii de achitare si pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 în raport de atitudinea inculpatului şi de faptul că această infracţiune este o infractiune de pericol. Solicită respingerea apelului si mentinerea hotărârii instantei de fond.

Avocat A.M.D. având cuvântul în replică, arată că inculpatul nu a condus decît 20 de metri si că nu a avut intentia de a părăsi locul accidentului Solicită ca instanta să dea dovadă de clemenţă.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, tot în replică, arată că infracţiunea de părăsire a locului accidentului s-a produs urmare săvârşirii unei infractiuni, respectiv a faptului că inculpatul a condus fără permis..Se opune cererilor de achitare.

Inculpatul P.A. având cuvântul, regretă faptele si precizează că nu a realizat pericolul.

INSTANŢA

Asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1218/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară sub nr. 1387/249/18.09.2008, a fost trimis în judecata inculpatul P.A. (fiul lui I. şi P., născut la data de xx.xx.xxxx în loc. D.M., judeţul C., domiciliat în com. D.M., judeţul C., cetăţenie română, studii 12 clase, necasatorit, stagiul militar satisfăcut, posesor al CI, seria xx, nr.xxxxxx eliberat de Poliţia L., CNP xxxxxxxxxxxxx) pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 modificată şi completată şi părăsirea locului accidentului prev. de art. 89 al.1 din OUG 195/2002 modificată şi completată, ambele cu aplicarea art.33 lit a C.p.

S-a reţinut în actul de sesizare ca în data de 22.09.2007 inculpatul a condus pe drumuri publice de pe raza com.D.M., autoturismul D. cu număr x-00-xxx, proprietate personală, deşi nu posedă permis de conducere şi fiind implicat într-un eveniment rutier soldat cu vătămarea uşoară a numitului M.G., a părăsit locul accidentului fără încuviinţarea organelor de politie.

In cursul urmaririi penale s-au administrat probele cu declaraţiile inculpatului, proba testimoniala, fiind audiaţi martorii M.G., P.N., G.I., precum şi proba cu înscrisuri.

In cursul cercetarii judecatoreşti s-au administrat proba cu declaraţiile inculpatului, precum şi proba testimoniala, fiind audiaţi martorii P.N., G.I. care au dat declaraţii si la urmarirea penala, dar si martorii P.C. şi T.L.. De asemenea s-a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul careia s-a depus fişa cazier judiciar inculpate.

Fiind audiat în cursul cercetarii judecatoreşti, inculpatul a declarat ca îşi menţine declaraţiile date în faza de urmarire penala recunoscând ca a condus pe drumul public circa 20 de m fara a poseda permis de conducere, adaugând însa ca nu l-a accidentat pe martorul M.G. si nici nu a intenţionat sa părăseasca locul accidentului.

Soluţionând cauza, Judecatoria Lehliu Gară prin sentinta penala nr.14/2009, în baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit c Cod penal şi 76 lit. d C.pen.a condamnat pe inculpatul P.A. (fiul lui I. şi P., născut la data de xx.xx.xxxx în loc. D.M., judeţul C., domiciliat în com. D.M., judeţul C., cetăţenie română, studii 12 clase, necasatorit, stagiul militar satisfăcut, posesor al CI, seria xx, nr.xxxxxx eliberat de Poliţia L., CNP xxxxxxxxxxxxx) la 4 luni închisoare.

În baza art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit c Cod penal şi 76 lit. d C.pen. a condamnat pe inculpatul P.A. la 5 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a C.p. şi art.34 lit.b C.p. a aplicat inculpatului P.A. pedeapsa cea mai grea de 5 luni închisoare.

În baza art.81 C.p. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 5 luni închisoare, în cursul unui termen de încercare de 2 ani şi 5 luni, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art.359 C.p.p.a atras atenţia inculpatului P.A. asupra dispozitiilor art.83 C.p. privind revocarea suspendării în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art.191 C.p.a obligat pe inculpatul P.A. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa astfel, instanta de fond analizând materialul probator administrat în cauza, a reţinut urmatoarea situaţie de fapt:

Astfel cum reiese din declaraţiile martorilor T.L., P.N., G.I. şi P.C., în data de 22.09.2007, inculpatul a condus autovehicul marca D. cu nr. de înmatriculare x-00-xxx pe strada pe care locuieste, situata in com. D.M., din dreptul locuintei sale până la prima intersecţie şi, executând în mod necorespunzator manevra de întoarcere, a acroşat cu autovehiclul un stâlp de la reteaua de electricitate, avariind totodata autovehiculul. Dupa impact inculpatul, ajutat de fratele si nepotul sau, a împins autovehiculul, fara a mai porni motorul, pâna în curtea locuinţei lui şi nu s-a întors la locul incidentului nici dupa sosirea organelor de polţie, cercetarea fiind efectata in prezenta fratelui sau P.N..

In acest sens martorul T.L. arata ca la momentul la care organele de poliţie au sosit, la locul incidentului nu se aflau nici inculpatul, nici autovehiclul, iar inculpatul nu s-a intors in acel loc cât timp s-au aflat agenţii de poliţie. Aceleaşi împrejurari sunt confirmate de toţi ceilalti martori

In ceea ce priveşte accidentarea martorului M.G., deşi chiar fratele inculpatului, martorul P.N. şi inculpatul însuşi au declarat la urmarirea penala ca inculaptul a lovit nu numai stâlpul de electricitate, ci şi pe martorul menţionat, in decalaratia data in cursul cercetarii judecatoresti acestia revin asupra acestui aspect. Toti martorii confirma însa faptul ca imediat dupa incident, a fost chemata ambulanţa, iar martorul M.G. a fost transportat la spital, iar aceasta imprejurare nu poate fi justificata nici macar de presupusa agresiune suferita de martor cu o zi înainte, la care de asemenea fac referire martorii T.L. şi G.I. si care ar explica in viziunea acestora leziune consemnate in procesul-verbal de cercetare la faţa locului..

Deşi în apărarea sa inculpatul a incercat sa acrediteze ideeea ca nu l-a accidentat pe martorul M.G., insisitând asupra acestui aspect, instanţa a constatat ca aceasta împrejurare nu are relevanţa în ceea ce priveşte calificarea faptei întrucât potrivit art. 89 alin. 1 din OG nr.195/2002 parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului constituie infracţiune nu numai când acesta a fost implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor personae, ci si atunci când accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni. Or s-a reţinut pe de o parte fara dubiu faptul ca inculpatul a condus pe drum public fara a poseda permis de conducere, pe de altă parte ca urmare a acestei imprejurari a avut loc un accident soldat cu avarii, iar noţiunea de accident este definită de dispoziţiile art. 75 din OUG nr.195/2002 ca fiind evenimentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii: s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc, a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale, in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare.

In ceea ce priveşte apararile inculpatului potrivit carora a plecat de la locul accidentului pentru a-si lua actele şi a dus autovehiculul in curtea sa pentru a elibera drumul public, se reţine urmatoarele: din procesul verbal de cercetare la fata locului rezulta ca strada pe care a avut loc accidentul avea o latime de 4,4 m., chiar inculpatul fiind cel care a incercat sa efectueze manevra de întoarcere în acel loc; deşi atât inculpatul, cât şi martorii propuşi de el declara ca acesta a parcurs pe drumul public, de la locuinţa sa, doar circa 20-25 m, aceleasi persoane afirma ca inculpatul a plecat la locuinta sa pentru a-si lua actele si nu s-a intors cât timp s-au aflat organelle de poliţie şi s-au efectatuat cercetari, deşi potrivit menţiunilor cuprinse in procesul-verbal de cercetare la fata locului, activitatea de cercetare a durat mai mult de 30 de minute (desfasurându-se in intervalul orar 13,50-14,30) Prin urmare instanţa a apreciat sustinerile inculaptului drept neverosimile, fiind contrazise de ansamblul materialului probator.

Având în vedere situaţia de fapt astfel reţinuta, instanţa a constatat ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere, prev si ped. de art.86, alin.1 din OUG nr.195/2002 republicata.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii menţionate acţiunea inculpatului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere. Fapta a avut ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, iar legatura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediata rezulta din chiar materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective se constata existenţa intenţiei. Inculpatul a prevazut urmarea periculoasa a faptei sale şi, deşi nu a urmarit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.

De asemenea din situatia de fapt astfel reţinuta, instanţa a constatat ca sunt întrunite şi elementele constitutive ale infracţiunii de parasire a locului accidentului, prev si ped. de art.89, alin.1 din OUG nr.195/2002 republicata.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii menţionate acţiunea inculpatului de a parasi locul accidentului, in situatia premiza in care accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a savârşit fapta cu intenţie. Astfel contrar susţinerilor inculpatului, instanţa apreciaza ce existenţa intenţiei rezulta fara dubiu din imprejuarrile de fapt mai sus reţinute, respective faptul ca inculpatul nu numai ca a plecat de la locul incidentului si nu s-a intors cât timp s-au efectuat cercetarile, dar a şi dus(împins) autovehiculul în curtea sa, fara a mai porni motorul acestuia. Prin urmare intenţia de sustragere este evidentă.

În consecinţa instanţa a apreciat drept neîntemeiată cererea inculpatului de achitare in baza baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen.(pentru lipsa intenţiei)având in vedere cele mai sus retinute, repectiv in baza baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.b C.pr.pen, fapta fiind prevazuta de legea penala.

Instanţa a constatat de asemenea ca cererea inculpatului de achitare în baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10, lit.b1 C.p. pen, pentru lipsa pericolului social, este neîntemeiata. Dimpotriva instanţa a apreciat ca faptele inculpatului prezinta gradul de pericol social specific unor infracţiuni, având în vedere împrejurarile în care aceastea au fost comise şi persoana inculpatului. Astfel chiar daca nu a parcurs pe drumul public decât o distanţa relativ scurtă, starea de pericol pentru relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 nu numai ca s-a creat, dar s-a si materializat, inculpatul producând un accident de circulaţie. Se reţine de asemnea atitudinea inculaptului fata de martorul M.G., inculpatul însuşi declarând ca l-a vazut pe martor in poziţie şezânda lânga stâlp si i-a spus doar acestuia ca nu l-a accidentat, fara insa a se asigura daca acesta a suferit vreo vatamare. De altfel chiar martorul M.G. a declarat la urmarirea penala ca imediat dupa incident inculpatul nu afacut altceva decat sa afirme ca el nu e vinovat, dupa care a dus autovehiculul in curtea sa, iar martorul G.I. a aratat ca el este cel care l-a ajutat pe M.G., ce se afla cazut jos, pe bordura stâlpului cu care intrase in coliziune autovehiculul, sa se ridice, in timp ce inculpatul ajutat de rudele sale au dus autovehiculul in curtea locuintei acestuia.

La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, gradul de pericol social al faptei savârşite, persoana infractorului şi împrejurarile care atenueaza sau agreaveaza raspunderea penala.

In privinţa persoanei inculpatului instanţa reţine faptul ca aecsta este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, potrivit fişei de cazier, inculpatul a fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.211 alin 1 C.penal, fiind arestat în cauza sus arătată la data de xx.xx.xxxx şi liberat condiţionat la data de xx.xx.xx conform sentinţei penale nr.1037/xxxx a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. Întrucât noua fapta a fost savârşita dupa împlinirea termenului de reabilitare, nu se va reţine starea de recidiva.

Împrejurărli concrete în care au fost săvârşite faptele relevă un grad de pericol social relativ redus al acestora.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.A. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie solicitând pentru infracţiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002 achitarea conform art.10 lit.b indice 1 c.p.p. având în vedere lipsa gradului de pericol social şi deasemenea, că are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă iar din buletinul de analiză nu rezultă că ar fi consumat băuturi alcoolice.Apreciază că nu prezintă pericol social întrucât nu a condus autoturismul ci doar a scos maşina din curte pentru a o poziţiona pentru nepotul său care urma să se deplaseze cu maşina.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 solicită achitarea sa conform art..10 lit.d c.p.p.întrucât nu rezultă intentia de a conduce pe drumurile publice astfel că elementul material nu este dovedit.

Precizează că nu a condus decît 20 de metri si că nu a avut intenţia de a părăsi locul accidentului.

Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului, motivele de apel invocate, sentinţa apelată, constată că apelul nu este fondat.

Astfel, în ceea ce priveşte primul motiv de apel, respectiv achitarea sa conform art.10 lit.b indice 1 c.p.p. pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, tribunalul apreciază că nu poate fi reţinută această solicitare pentru faptul că infracţiunea prezintă gradul de pericol social sporit având în vedere tocmai împrejurarea în care a fost comisă.

Chiar dacă nu a parcurs pe drumul public decât o distanţă mică, starea de pericol privind siguranta circulatiei pe drumurile publice s-a creat si în acelasi timp s-a si materializat, inculpatul producând un accident de circulatie. Persoana care a fost accidentată, respectiv M.G. a declarat că imediat după incident inculpatul a afirmat că nu este vinovat după care a dus autovehiculul în curtea sa iar martorul G.I. a precizat că l-a ajutat pe cel accidentat ce se afla căzut jos pe bordura stâlpului cu care inculpatul intrase în coliziune cu maşina, să se ridice în timp ce inculpatul, fiind ajutat de rudele sale au dus autovehiculul în curte.

Prin urmare, fapta inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social specific infracţiunilor având în vedere împrejurările în care a fost comisă si persoana inculpatului.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel, respectiv achitarea sa conform art.10 lit.d c.p.p. pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002, tribunalul apreciază că nici această cerere nu poate fi primită întrucât rezultă clar din probele administrate existenţa intenţiei, inculpatul prevăzând urmarea periculoasă a faptei sale şi deşi nu a urmarit-o a acceptat posibilitatea producerii acesteia. Imediat după producerea accidentului, inculpatul a plecat la locuinţa sa motivând că se duce să-şi ia actele în acelasi timp fiind ajutat de rudele sale, a luat şi autoturismul şi l-a băgat în curtea locuinţei.

Existenţa intenţiei rezultă fără dubiu din probele existente respectiv, inculpatul nu numai că a plecat de la locul incidentului şi nu s-a întors cît timp s-au efectuat cercetarile dar a şi dus autovehiculul în curtea sa fără a mai porni motorul astfel că intenţia de sustragere este evidentă.

Pentru aceste motive, tribunalul, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.A..

Urmează a obliga apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justitiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.379 pct.1 lit.b c.p.p. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.A. împotriva sentinţei penale nr.15/2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 Aprilie 2009.

Pe rol judecarea cauzei penale privind apelul declarat de inculpatul P.A. împotriva sentintei penale nr.15/2009 pronunţată de Judecatoria Lehliu Gară în dosarul nr.1387/249/2008.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat inculpatul P.A. personal si asistat din oficiu de avocat A.M.D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Intrebat fiind inculpatul P.A., precizează că nu şi-a angajat apărător ales. De asemenea, învederează instantei că îşi mentine declaratia dată si că nu mai doreşte să declare nimic în plus.

Avocat A.M.D. având cuvântul, solicită judecarea cauzei.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, arată că este de acord cu judecarea cauzei.

Tribunalul, apreciază cauza în stare de soluţionare si acordă cuvântul pentru susţinerile pe fond.

Avocat A.M.D. având cuvântul, critică hotărârea instantei de fond sub aspectul laturii penale. Solicită admiterea apelului si rejudecând, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are o pregătire şcolară, că are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă si că din buletinul de analiză nu rezultă că acesta a consumat băuturi alcoolice. In raport de aceste criterii, apreciază că inculpatul nu reprezintă un pericol social, întrucît nu a avut intentia de a conduce autoturismul pe drumurile publice ci doar a dorit să o scoată din curte pentru a o poziţiona pentru nepotul său.

Pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b indice 1 c.p.p. cu aplic.art.18 si 91 c.p. având în vedere lipsa gradului de pericol social.

Pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002, arată că elementul material nu este dovedit. Din actele dosarului nu rezultă intentia inculpatului de a conduce pe drumurile publice, a dorit doar să scoată masina din curte pentru a o pozitiona pentru nepotul său. Solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit.d c.p.p., neexistând indicii temeinice că ar mai săvîrşi alte fapte.

Pe latură civilă, solicită obligarea la cheltuieli judiciare. Depune si concluzii scrise.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea apelului si mentinera solutiei instantei de fond. Din probele administrate rezultă vinovăţia inculpatului pentru cele două infractiuni. Cu privire la achitarea pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, arată că această cerere este neîntemeiată si solicită respingerea întrucât inculpatul a condus cu intentie, chiar dacă a condus pe o distanta aşa de mică.

Solicită respingerea cererii de achitare si pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 în raport de atitudinea inculpatului şi de faptul că această infracţiune este o infractiune de pericol. Solicită respingerea apelului si mentinerea hotărârii instantei de fond.

Avocat A.M.D. având cuvântul în replică, arată că inculpatul nu a condus decît 20 de metri si că nu a avut intentia de a părăsi locul accidentului Solicită ca instanta să dea dovadă de clemenţă.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, tot în replică, arată că infracţiunea de părăsire a locului accidentului s-a produs urmare săvârşirii unei infractiuni, respectiv a faptului că inculpatul a condus fără permis..Se opune cererilor de achitare.

Inculpatul P.A. având cuvântul, regretă faptele si precizează că nu a realizat pericolul.

INSTANŢA

Asupra apelului declarat, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1218/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară sub nr. 1387/249/18.09.2008, a fost trimis în judecata inculpatul P.A. (fiul lui I. şi P., născut la data de xx.xx.xxxx în loc. D.M., judeţul C., domiciliat în com. D.M., judeţul C., cetăţenie română, studii 12 clase, necasatorit, stagiul militar satisfăcut, posesor al CI, seria xx, nr.xxxxxx eliberat de Poliţia L., CNP xxxxxxxxxxxxx) pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 modificată şi completată şi părăsirea locului accidentului prev. de art. 89 al.1 din OUG 195/2002 modificată şi completată, ambele cu aplicarea art.33 lit a C.p.

S-a reţinut în actul de sesizare ca în data de 22.09.2007 inculpatul a condus pe drumuri publice de pe raza com.D.M., autoturismul D. cu număr x-00-xxx, proprietate personală, deşi nu posedă permis de conducere şi fiind implicat într-un eveniment rutier soldat cu vătămarea uşoară a numitului M.G., a părăsit locul accidentului fără încuviinţarea organelor de politie.

In cursul urmaririi penale s-au administrat probele cu declaraţiile inculpatului, proba testimoniala, fiind audiaţi martorii M.G., P.N., G.I., precum şi proba cu înscrisuri.

In cursul cercetarii judecatoreşti s-au administrat proba cu declaraţiile inculpatului, precum şi proba testimoniala, fiind audiaţi martorii P.N., G.I. care au dat declaraţii si la urmarirea penala, dar si martorii P.C. şi T.L.. De asemenea s-a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul careia s-a depus fişa cazier judiciar inculpate.

Fiind audiat în cursul cercetarii judecatoreşti, inculpatul a declarat ca îşi menţine declaraţiile date în faza de urmarire penala recunoscând ca a condus pe drumul public circa 20 de m fara a poseda permis de conducere, adaugând însa ca nu l-a accidentat pe martorul M.G. si nici nu a intenţionat sa părăseasca locul accidentului.

Soluţionând cauza, Judecatoria Lehliu Gară prin sentinta penala nr.14/2009, în baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit c Cod penal şi 76 lit. d C.pen.a condamnat pe inculpatul P.A. (fiul lui I. şi P., născut la data de xx.xx.xxxx în loc. D.M., judeţul C., domiciliat în com. D.M., judeţul C., cetăţenie română, studii 12 clase, necasatorit, stagiul militar satisfăcut, posesor al CI, seria xx, nr.xxxxxx eliberat de Poliţia L., CNP xxxxxxxxxxxxx) la 4 luni închisoare.

În baza art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit c Cod penal şi 76 lit. d C.pen. a condamnat pe inculpatul P.A. la 5 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a C.p. şi art.34 lit.b C.p. a aplicat inculpatului P.A. pedeapsa cea mai grea de 5 luni închisoare.

În baza art.81 C.p. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 5 luni închisoare, în cursul unui termen de încercare de 2 ani şi 5 luni, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art.359 C.p.p.a atras atenţia inculpatului P.A. asupra dispozitiilor art.83 C.p. privind revocarea suspendării în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art.191 C.p.a obligat pe inculpatul P.A. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa astfel, instanta de fond analizând materialul probator administrat în cauza, a reţinut urmatoarea situaţie de fapt:

Astfel cum reiese din declaraţiile martorilor T.L., P.N., G.I. şi P.C., în data de 22.09.2007, inculpatul a condus autovehicul marca D. cu nr. de înmatriculare x-00-xxx pe strada pe care locuieste, situata in com. D.M., din dreptul locuintei sale până la prima intersecţie şi, executând în mod necorespunzator manevra de întoarcere, a acroşat cu autovehiclul un stâlp de la reteaua de electricitate, avariind totodata autovehiculul. Dupa impact inculpatul, ajutat de fratele si nepotul sau, a împins autovehiculul, fara a mai porni motorul, pâna în curtea locuinţei lui şi nu s-a întors la locul incidentului nici dupa sosirea organelor de polţie, cercetarea fiind efectata in prezenta fratelui sau P.N..

In acest sens martorul T.L. arata ca la momentul la care organele de poliţie au sosit, la locul incidentului nu se aflau nici inculpatul, nici autovehiclul, iar inculpatul nu s-a intors in acel loc cât timp s-au aflat agenţii de poliţie. Aceleaşi împrejurari sunt confirmate de toţi ceilalti martori

In ceea ce priveşte accidentarea martorului M.G., deşi chiar fratele inculpatului, martorul P.N. şi inculpatul însuşi au declarat la urmarirea penala ca inculaptul a lovit nu numai stâlpul de electricitate, ci şi pe martorul menţionat, in decalaratia data in cursul cercetarii judecatoresti acestia revin asupra acestui aspect. Toti martorii confirma însa faptul ca imediat dupa incident, a fost chemata ambulanţa, iar martorul M.G. a fost transportat la spital, iar aceasta imprejurare nu poate fi justificata nici macar de presupusa agresiune suferita de martor cu o zi înainte, la care de asemenea fac referire martorii T.L. şi G.I. si care ar explica in viziunea acestora leziune consemnate in procesul-verbal de cercetare la faţa locului..

Deşi în apărarea sa inculpatul a incercat sa acrediteze ideeea ca nu l-a accidentat pe martorul M.G., insisitând asupra acestui aspect, instanţa a constatat ca aceasta împrejurare nu are relevanţa în ceea ce priveşte calificarea faptei întrucât potrivit art. 89 alin. 1 din OG nr.195/2002 parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului constituie infracţiune nu numai când acesta a fost implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor personae, ci si atunci când accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni. Or s-a reţinut pe de o parte fara dubiu faptul ca inculpatul a condus pe drum public fara a poseda permis de conducere, pe de altă parte ca urmare a acestei imprejurari a avut loc un accident soldat cu avarii, iar noţiunea de accident este definită de dispoziţiile art. 75 din OUG nr.195/2002 ca fiind evenimentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii: s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc, a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale, in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare.

In ceea ce priveşte apararile inculpatului potrivit carora a plecat de la locul accidentului pentru a-si lua actele şi a dus autovehiculul in curtea sa pentru a elibera drumul public, se reţine urmatoarele: din procesul verbal de cercetare la fata locului rezulta ca strada pe care a avut loc accidentul avea o latime de 4,4 m., chiar inculpatul fiind cel care a incercat sa efectueze manevra de întoarcere în acel loc; deşi atât inculpatul, cât şi martorii propuşi de el declara ca acesta a parcurs pe drumul public, de la locuinţa sa, doar circa 20-25 m, aceleasi persoane afirma ca inculpatul a plecat la locuinta sa pentru a-si lua actele si nu s-a intors cât timp s-au aflat organelle de poliţie şi s-au efectatuat cercetari, deşi potrivit menţiunilor cuprinse in procesul-verbal de cercetare la fata locului, activitatea de cercetare a durat mai mult de 30 de minute (desfasurându-se in intervalul orar 13,50-14,30) Prin urmare instanţa a apreciat sustinerile inculaptului drept neverosimile, fiind contrazise de ansamblul materialului probator.

Având în vedere situaţia de fapt astfel reţinuta, instanţa a constatat ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere, prev si ped. de art.86, alin.1 din OUG nr.195/2002 republicata.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii menţionate acţiunea inculpatului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere. Fapta a avut ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, iar legatura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediata rezulta din chiar materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective se constata existenţa intenţiei. Inculpatul a prevazut urmarea periculoasa a faptei sale şi, deşi nu a urmarit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.

De asemenea din situatia de fapt astfel reţinuta, instanţa a constatat ca sunt întrunite şi elementele constitutive ale infracţiunii de parasire a locului accidentului, prev si ped. de art.89, alin.1 din OUG nr.195/2002 republicata.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii menţionate acţiunea inculpatului de a parasi locul accidentului, in situatia premiza in care accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a savârşit fapta cu intenţie. Astfel contrar susţinerilor inculpatului, instanţa apreciaza ce existenţa intenţiei rezulta fara dubiu din imprejuarrile de fapt mai sus reţinute, respective faptul ca inculpatul nu numai ca a plecat de la locul incidentului si nu s-a intors cât timp s-au efectuat cercetarile, dar a şi dus(împins) autovehiculul în curtea sa, fara a mai porni motorul acestuia. Prin urmare intenţia de sustragere este evidentă.

În consecinţa instanţa a apreciat drept neîntemeiată cererea inculpatului de achitare in baza baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen.(pentru lipsa intenţiei)având in vedere cele mai sus retinute, repectiv in baza baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.b C.pr.pen, fapta fiind prevazuta de legea penala.

Instanţa a constatat de asemenea ca cererea inculpatului de achitare în baza art.11, pct.2, lit.a raportat la art.10, lit.b1 C.p. pen, pentru lipsa pericolului social, este neîntemeiata. Dimpotriva instanţa a apreciat ca faptele inculpatului prezinta gradul de pericol social specific unor infracţiuni, având în vedere împrejurarile în care aceastea au fost comise şi persoana inculpatului. Astfel chiar daca nu a parcurs pe drumul public decât o distanţa relativ scurtă, starea de pericol pentru relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 nu numai ca s-a creat, dar s-a si materializat, inculpatul producând un accident de circulaţie. Se reţine de asemnea atitudinea inculaptului fata de martorul M.G., inculpatul însuşi declarând ca l-a vazut pe martor in poziţie şezânda lânga stâlp si i-a spus doar acestuia ca nu l-a accidentat, fara insa a se asigura daca acesta a suferit vreo vatamare. De altfel chiar martorul M.G. a declarat la urmarirea penala ca imediat dupa incident inculpatul nu afacut altceva decat sa afirme ca el nu e vinovat, dupa care a dus autovehiculul in curtea sa, iar martorul G.I. a aratat ca el este cel care l-a ajutat pe M.G., ce se afla cazut jos, pe bordura stâlpului cu care intrase in coliziune autovehiculul, sa se ridice, in timp ce inculpatul ajutat de rudele sale au dus autovehiculul in curtea locuintei acestuia.

La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, gradul de pericol social al faptei savârşite, persoana infractorului şi împrejurarile care atenueaza sau agreaveaza raspunderea penala.

In privinţa persoanei inculpatului instanţa reţine faptul ca aecsta este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, potrivit fişei de cazier, inculpatul a fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.211 alin 1 C.penal, fiind arestat în cauza sus arătată la data de xx.xx.xxxx şi liberat condiţionat la data de xx.xx.xx conform sentinţei penale nr.1037/xxxx a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. Întrucât noua fapta a fost savârşita dupa împlinirea termenului de reabilitare, nu se va reţine starea de recidiva.

Împrejurărli concrete în care au fost săvârşite faptele relevă un grad de pericol social relativ redus al acestora.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.A. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie solicitând pentru infracţiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002 achitarea conform art.10 lit.b indice 1 c.p.p. având în vedere lipsa gradului de pericol social şi deasemenea, că are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă iar din buletinul de analiză nu rezultă că ar fi consumat băuturi alcoolice.Apreciază că nu prezintă pericol social întrucât nu a condus autoturismul ci doar a scos maşina din curte pentru a o poziţiona pentru nepotul său care urma să se deplaseze cu maşina.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 solicită achitarea sa conform art..10 lit.d c.p.p.întrucât nu rezultă intentia de a conduce pe drumurile publice astfel că elementul material nu este dovedit.

Precizează că nu a condus decît 20 de metri si că nu a avut intenţia de a părăsi locul accidentului.

Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului, motivele de apel invocate, sentinţa apelată, constată că apelul nu este fondat.

Astfel, în ceea ce priveşte primul motiv de apel, respectiv achitarea sa conform art.10 lit.b indice 1 c.p.p. pentru infractiunea prev. de art.86 din OUG 195/2002, tribunalul apreciază că nu poate fi reţinută această solicitare pentru faptul că infracţiunea prezintă gradul de pericol social sporit având în vedere tocmai împrejurarea în care a fost comisă.

Chiar dacă nu a parcurs pe drumul public decât o distanţă mică, starea de pericol privind siguranta circulatiei pe drumurile publice s-a creat si în acelasi timp s-a si materializat, inculpatul producând un accident de circulatie. Persoana care a fost accidentată, respectiv M.G. a declarat că imediat după incident inculpatul a afirmat că nu este vinovat după care a dus autovehiculul în curtea sa iar martorul G.I. a precizat că l-a ajutat pe cel accidentat ce se afla căzut jos pe bordura stâlpului cu care inculpatul intrase în coliziune cu maşina, să se ridice în timp ce inculpatul, fiind ajutat de rudele sale au dus autovehiculul în curte.

Prin urmare, fapta inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social specific infracţiunilor având în vedere împrejurările în care a fost comisă si persoana inculpatului.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel, respectiv achitarea sa conform art.10 lit.d c.p.p. pentru infractiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002, tribunalul apreciază că nici această cerere nu poate fi primită întrucât rezultă clar din probele administrate existenţa intenţiei, inculpatul prevăzând urmarea periculoasă a faptei sale şi deşi nu a urmarit-o a acceptat posibilitatea producerii acesteia. Imediat după producerea accidentului, inculpatul a plecat la locuinţa sa motivând că se duce să-şi ia actele în acelasi timp fiind ajutat de rudele sale, a luat şi autoturismul şi l-a băgat în curtea locuinţei.

Existenţa intenţiei rezultă fără dubiu din probele existente respectiv, inculpatul nu numai că a plecat de la locul incidentului şi nu s-a întors cît timp s-au efectuat cercetarile dar a şi dus autovehiculul în curtea sa fără a mai porni motorul astfel că intenţia de sustragere este evidentă.

Pentru aceste motive, tribunalul, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.A..

Urmează a obliga apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justitiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.379 pct.1 lit.b c.p.p. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.A. împotriva sentinţei penale nr.15/2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 Aprilie 2009.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro