404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Recurs civil. Lipsa calită?ii procesual pasive a Unită?ii Administrativ Teritoriale în ac?iunea în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa în discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de pârâta.

Prin cererea înregistrata la Judecatoria Oltenita sub nr. 703/269/2009, reclamantul MS, a chemat în judecata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S – prin primar, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului în suprafata de 900 m.p. situat în intravilanul localitatii.

În motivarea actiunii se arata ca la data de 2 februarie 1945 bunicul lui din partea mamei, MI, a lasat un testament prin care l-a desemnat drept mostenitor pe diverse suprafete de teren extravilan, dar si pe suprafata de 2500 m.p. (adica o jumatate de pogon) loc de casa situata în intravilan, pe raza satului P, comuna S, jud. C. În acelasi an, bunicul patern al reclamantului a decedat.

În anul 1959, când era deja casatorit, reclamantul a construit casa în care locuieste si în prezent împreuna cu sotia lui, MV, în care au locuit si cu cei trei copii ai lor, astazi casatoriti, având fiecare familie si casa lui. Sustine ca a împrejmuit terenul în suprafata de 2500 m.p. cu gard din uluca, l-a posedat si l-a folosit cu buna credinta, continuu, neîntrerupt, netulburat de nimeni, public si sub nume de proprietar, platind taxele si impozitele aferente din anul 1959 si pâna în prezent. În anul 1960 a racordat imobilul la reteaua nationala de electricitate si dupa anul 1989 a efectuat formalitatile impuse de legile fondului funciar. Prin titlul de proprietate nr. 68549/5.02.2007 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,9400 ha teren extravilan, iar din terenul intravilan numai pentru suprafata 1600 m.p., în loc de 2500 m.p., suprafata cu care figureaza înscris în mod legal în Registrul agricol din anul 1954 si pâna în prezent. Comisia Locala de Fond Funciar S, careia i-a adus la cunostinta acest fapt si i-a prezentat testamentul lasat de bunicul sau, a modificat registrul agricol, înscriind, în intravilan, o suprafata de 1600 m.p. în loc de 2500 m.p., aliniindu-se titlului de proprietate nr. 68549/5.02.2007.

În dovedirea actiunii reclamantul a depus înscrisuri.

Au fost audiati martorii propusi de reclamant.

Solutionând cauza prin sentinta civila nr.1009/25.05.2009, Judecatoria O a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S, jud. Calarasi – prin primar, invocata din oficiu si a respins actiunea reclamantului M S împotriva Comunei S, jud. Calarasi, ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a se pronunta astfel, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Unitatii Administrativ Teritoriale Comuna S, instanta a retinut ca, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune se judeca în contradictoriu cu adevaratul proprietar al imobilului, fiind sarcina reclamantului sa indice persoana acestuia prin cererea de chemare în judecata formulata în conditiile art. 112 Cpc.

Din probele administrate nu a rezultat ca imobilul s-ar fi aflat vreodata în proprietatea unitatii administrativ teritoriale, caz în care aceasta ar fi dobândit calitate procesuala.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele motive:

1) Nelegal a fost respinsa actiunea, desi erau pe deplin aplicabile dispozitiile art.1846-1847 Cod civil, formulata în contradictoriu cu pârâta Comuna S reprezentata prin Primar, deoarece datorita acestei pârâte au fost facute nelegalitati în momentul întocmirii propunerilor Comisiei Locale de Fond Funciar S catre Comisia Judeteana de Fond Funciar Calarasi.

2) Instanta de fond în mod nelegal a pus în discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive care nu fusese invocata de pârâta prin vreo întâmpinare, în conditiile în care a invocat prin actiune dispozitiile testamentului autentificat la 02.02.1945, al bunicului matern MI, iar din depozitiile martorilor audiati rezultase ca erau îndeplinite toate conditiile pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata pentru diferenta de teren nereconstituita conform Legii 18/1991.

Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, precum si din oficiu, tribunalul constata ca recursul declarat nu este fondat.

Potrivit art.129 al.5 Cpc, judecatorii au îndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala pentru aflarea adevarului în cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.

Dupa ce instanta a fost sesizata, ea trebuie sa verifice atât calitatea procesuala activa, cât si calitatea procesuala pasiva, fie înainte de începerea dezbaterilor, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) precum si între persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).

Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atât calitatea procesuala activa cât si pe cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza pretentia sa.

Prin motivarea în fapt a actiunii sale reclamantul a pretins ca a dobândit în anul 1945 prin testament de la bunicul sau pe linie materna MI o suprafata de 2500 mp teren pe care si-a edificat în anul 1959 o casa de locuit în care locuieste si în prezent, stapânind întreg imobilul în toata aceasta perioada, public, pasnic si sub nume de proprietar, fiind îndeplinite astfel cerintele art.1846-1847 Cod civil pentru a se constata ca a dobândit dreptul de proprietate inclusiv asupra suprafetei de 900 mp teren intravilan pentru care Comisia Comunala de Aplicare a Legii 18/1991 a omis sa-i emita titlu de proprietate.

Din aceasta motivare în fapt rezulta doua aspecte contradictorii: pe de o parte reclamantul sustine ca terenul dobândit prin mostenire si-a pastrat apartenenta la domeniul proprietatii private din moment ce a solicitat prin prezenta actiune constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin uzucapiune, iar, pe de alta parte, pentru o parte din suprafata totala de teren (1600 mp din totalul de 2500 mp) se sustine ca a fost obtinut titlu de proprietate potrivit procedurii prevazuta de Legea 18/1991, ceea ce presupune trecerea terenului (în perioada anterioara anului 1989) în proprietate cooperatista si apoi reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile acestei legi speciale de reparatie, terenul respectiv aflându-se la dispozitia comisiei locale pentru aplicarea Legii 18/1991, fara a face însa dovezi cu privire la identitatea acestui din urma teren cu cel dobândit prin testamentul respectiv.

Cum reclamantul nu a înteles sa conteste titlul de proprietate emis potrivit procedurii speciale a Legii 18/1991 pe motiv ca i-a fost reconstituita o suprafata mai mica decât cea detinuta în realitate, ci a promovat prezenta actiune pe calea dreptului comun, este evident ca a considerat ca terenul ce formeaza obiectul actiunii de fata nu a iesit niciodata din proprietatea privata a autorului sau, astfel încât constatarea îndeplinirii conditiilor legale ale uzucapiunii în sensul ca posesia sa exercitata în toata aceasta perioada ar fi apta sa conduca la dobândirea dreptului de proprietate se putea solicita, în aceste conditii, numai în contradictoriu cu ceilalti mostenitori ai autorului sau si nu cu unitatea administrativ teritoriala, cum s-a solicitat prin actiune, nefacându-se nici un fel de dovezi ca pârâta chemata în judecata ar fi dobândit vreun drept real asupra terenului respectiv.

Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa în discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de pârâta, cum gresit apreciaza recurentul prin cel de-al doilea motiv de recurs; cât priveste depozitiile martorilor audiati, ele nu pot avea relevanta în cauza si nu li se poate acorda forta probanta atâta vreme cât pârâta chemata în judecata nu poate sta în aceasta calitate în proces.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în majoritate, urmeaza a respinge recursul declarat de reclamantul MS împotriva sentintei civile nr.1009/2009 a Judecatoriei O.

Motivarea opiniei separate:

Opinia separata este în sensul ca se impunea admiterea recursului formulat de reclamantul MS, casarea sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei Oltenita si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru suplimentarea probatoriului în ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a pârâtei Comuna S prin Primar.

Desi instanta de fond precizeaza ca din probele administrate nu rezulta ca terenul în cauza s-ar afla în proprietatea unitatii administrativ teritoriale pârâte, totusi nu face analiza acestor probe în sensul unei argumentatii logice din care sa rezulte ca pârâta în cauza nu are cu certitudine calitate procesuala în cauza. O astfel de argumentatie, daca exista, ar fi trebuit sa duca la stabilirea persoanei care ar avea aceasta calitate, daca nu prin stabilirea exacta a acestei persoane, cel putin prin deducerea persoanei fata de care reclamantul ar putea sa invoce uzucapiunea pentru terenul pe care îl poseda, conform actiunii sale, de peste 30 de ani.

Apreciez ca instanta, la momentul la care a solutionat cauza, nu avea probe suficiente pentru a stabili cu certitudine daca pârâta Comuna S prin Primar avea sau nu calitate procesuala pasiva în cauza, impunându-se administrarea de probatorii noi pe care instanta trebuie sa le dispuna din oficiu conform art.129-130 Cod pr.civ. pentru aflarea adevarului si pentru a preveni orice greseala în solutionarea cauzei. Este adevarat ca potrivit art.112 Cod pr.civ. reclamantul trebuie sa dovedeasca si calitatea procesuala pasiva a pârâtei chemata în judecata, dar si instanta trebuie, pentru a preveni orice greseala, sa puna în vedere reclamantului sa administreze probatorii pentru a stabili cu certitudine calitatea procesuala pasiva a pârâtei conform art.129 si 130 Cod pr.civ.

De aceea, apreciez ca instanta de fond trebuie sa solicite Primariei Comunei S sa precizeze care a fost regimul juridic al terenului în cauza în ultimii 30 de ani si pâna în prezent si sa depuna acte în acest sens. Numai dupa stabilirea certa a acestor date privind regimul juridic al terenului pe ultimii 30 de ani se poate stabili proprietarul dezinteresat de proprietatea sa si care i-a permis reclamantului sa exercite o posesie utila timp de 30 de ani pentru a uzucapa acest teren si care ar fi avut calitate procesuala pasiva în cauza, iar acest proprietar putea fi în raport de probe chiar pârâta Unitatea Administrativ Teritoriala a Comunei S.

Aspectele legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 retinute în argumentarea opiniei majoritare apreciez ca nu îsi au aplicare în prezenta cauza si de aceea nici instanta de fond nu a avut sub nici un aspect în vedere aplicarea vreunei dispozitii din Legea nr. 18/1991 în prezenta cauza, mai ales ca vizeaza aspecte de fond si nu privind calitatea procesuala pasiva a pârâtei.

Fata de aceste aspecte, apreciez ca în raport de probele existente la dosar nu se poate stabili cu certitudine daca pârâta Comuna S prin Primar are sau nu calitate procesuala în cauza, impunându-se admiterea recursului formulat de reclamantul MS împotriva sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei O conform art.312 Cod proc.civ. raportat la art.304 pct.1 Cod pr.civ., casarea sentintei instantei de fond si trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru administrarea de probatorii suplimentare pentru clarificarea chiar si a aspectelor contradictorii din actiunea reclamantului, care chiar retinute ca si contradictorii în opinia majoritara s-a apreciat ca pot sta la baza unei hotarâri definitive.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro