404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Recurs civil. Nulitate absolută parţială Titlu de proprietate

Prin actiunea civila înregistrata la Judecatoria O sub nr. 1014/269/2009 reclamantele IA si IV au chemat în judecata pe pârâtii PM, OP si IM pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a sentintei civile nr. 809/18.04.2007 ramasa definitiva si irevocabila, pronuntata de Judecatoria O în dosarul nr. 398/269/2007, întrucât este data cu încalcarea prevederilor imperative ale art. 797 c. civil, conform caruia „este nula împarteala în care nu s-au cuprins toti copii în viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti”; sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1739/30.06.1995, în sensul ca solicita sa se scoata din titlu terenul intravilan, curti – constructii, în suprafata de 575 m.p. în T. 18, P. 75, având ca vecini .. întrucât aceasta suprafata nu trebuia inclusa în titlul de proprietate, facând obiectul actului de vânzare – cumparare aut. sub nr. 654/31.03.1947, prin care ambii soti NI si NV, cumpara acest teren, loc de casa; sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra averii succesorale ramase la decesul autorilor NV si NI, urmând ca instanta sa constate ca mostenirea a fost dezbatuta notarial, conform CM nr. 171/31.03.1992, constatându-se ca masa de împartit de pe urma autorului NV, decedat la 28.01.1990 se compune din: cota indiviza de ˝ din casa de locuit formata din 3 camere si o bucatarie si din terenul aferent în suprafata de 504 m.p. (din titlul de proprietate nr. 575) imobil situat în mun. O, iar mostenitorii cu vocatie la mostenire fiind declarati urmatorii : NI în calit6ate de sotie supravietuitoare, caruia îi revine cota de 2/4 din ˝ (2/8 per total imobil), OL (decedata), în calitate de sora careia îi revine o cota de Ľ din ˝ (1/8 per total imobil) si ID ( decedat) caruia îi revine o cota indiviza de Ľ din ˝ (1/8 per total imobil) în calitate de nepot de frate predecedat. Solicita sa se constate ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei NI decedata la 19.03.2003 se compune din cota indiviza de 6/8 din casa de locuit descrisa mai sus si din terenul aferent în suprafata de 504 m.p. (din titlul de proprietate nr. 507); sa se constate ca singurul mostenitor este pârâta PM, în calitate de legatara universala careia îi revine o cota de 6/8 din imobil; sa se constate deschisa succesiunea si de pe urma defunctei OL decedata, sa se constate ca mostenitor cu vocatie la mostenirea acesteia este OP, caruia îi revine întreaga masa succesorala compusa din cota indiviza de 1/8 din imobilul mai sus mentionat.

Reclamantii au solicitat sa se ia act ca mostenirea de pe urma defunctului ID, decedat la 15.07.2005 a fost dezbatuta prin sentinta civila nr. 2108/3.10.2008, constatându-se ca masa de împartit de pe urma acestuia se compune din cota indiviza de 1/8 din imobilul mai sus mentionat, respectiv casa de locuit si terenul aferent de 504 m.p. (din titlul 575) iar mostenitoare, au fost declarate reclamantele în calitate de fiice, carora le revine o cota de 3/32 din imobil (3/4 din 1/8) si IM, în calitate de sotie supravietuitoare careia îi revine o cota indiviza de 1/32 din imobil ( Ľ din 1/8).

Fata de aceste motive, solicita sa se dispuna iesirea din indiviziune conform cotelor legale respectiv reclamantele detin 3/32 din imobil ; pârâta IM 1/32 din imobil ; pârâtul OP 1/8 din imobil si pârâta PM cota de 6/8 din imobil si sa fie atribuit în natura atât terenul cât si casa, prin formarea a doua loturi. Au solicitat si cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii reclamantele arata ca autorii NV decedat la 28.11.1990 si NI decedata la 19.03.2003, au cumparat împreuna, imobilul situat în mun. O compus din casa de locuit si teren aferent de 504 m.p. prin actul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 654/31.03.1947 acestia decedând fara descendenti.

Primul a decedat NV, iar mostenirea de pe urma lui a fost dezbatuta notarial, conform CM nr. 171/31.03.1992, fiind declarati ca mostenitori sotia supravietuitoare NI, careia îi revine o cota de 2/8 care vine în concurs cu clasa a 2-a respectiv fratii si nepotii de frate, respectiv OL, în calitate de sora (la mostenirea careia vine pârâtul OP, în calitate de fiu careia îi revine o cota de 1/8 si ID (decedat) în calitate de nepot de frate predecedat caruia îi revine o cota de 1/8 din imobilul mai sus mentionat.

Mostenirea de pe urma defunctului ID, decedat la 15.07.2005 a fost dezbatuta judecatoreste, conform sentintei civile nr. 2108/2008 ramasa definitiva si irevocabila, constatându-se ca mostenitoare sunt reclamantele IS si IA, în calitate de fiice, carora le revine împreuna o cota indiviza de 3/32 (3/4 din 1/8 ) si IM în calitate de sotie supravietuitoare, careia îi revine o cota indiviza de 1/32 din imobil ( Ľ din 1/8), constatându-se, de asemenea, ca masa de împartit se compune din cota indiviza de 1/8 din imobil.

Desi terenul din curte în suprafata de 504 m.p. a fost cumparat împreuna de cei doi soti autori, prin actul de vânzare – cumparare din 1947, în mod eronat a fost inclus în titlul de proprietate nr. 1739/1995 emis doar pe numele sotiei NI, ceea ce încalca dreptul de proprietate al autorului NV si dreptul de mostenire al succesibililor acestora.

Fata de aceasta situatie, solicita sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1739/1995 prin excluderea terenului intravilan curti – constructii, în suprafata de 575 m.p. ( din actul de vânzare 504 m.p.) situat în T. 18, P. 75, pentru a se efectua un partaj succesoral corect.

De asemenea, având în vedere ca prin prima sentinta de partaj, respectiv sentinta civila nr. 398/2007 nu s-au cuprins toti mostenitorii, stabilindu-se abia prin sentinta civila nr. 2108/2008 ca si reclamantele au dreptul al mostenire, solicita sa se dispuna anularea întelegerii facute si efectuarea unei noi partajari în baza unei noi expertize.

In drept reclamantele au invocat dispoz. art. 728 c. civil coroborat cu art. 797 c. civil, art. III lit. a din Legea nr. 169/1997 modificata si cu art. 673 c.pr. civila si 274 c.pr.civila.

Pârâta PM a formulat întâmpinare, solicitând pe cale de exceptie respingerea ca inadmisibila a cererii nr. 1 referitoare la constatarea nulitatii absolute a sentintei civile nr. 809/2007 ramasa definitiva si irevocabila.

In motivarea întâmpinarii se arata ca prin sentinta mai sus mentionata, instanta a fost investita cu cererea de iesire din indiviziune în ceea ce priveste imobilul casa de locuit, în urma probatoriului administrat si având în vedere cota majorata de ľ a sa fata de Ľ a pârâtilor, cât si concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza prin care se mentioneaza ca acest imobil nu este comod partajabil în natura, i-a fost atribuit în natura imobilul, fiind astfel obligata la plata sultelor de câte 691,6 lei catre fiecare dintre pârâti.

A încercat în nenumarate rânduri sa achite aceste obligatii însa pârâtii au refuzat sa le primeasca, întrucât nu doresc clarificarea situatiei, motiv pentru care nu au învederat instantei faptul ca ID are drept mostenire, pe lânga sotie supravietuitoare si doua fiice, respectiv reclamantele IA si IS.

Art. 797 c. civil se refera la nulitatea împartelii, în cazul în care aceasta s-a facut cu încalcarea legii, si nicidecum nu poate fi invocat un temei de drept pentru constatarea nulitatii absolute a unei hotarâri ramase definitiva si irevocabila.

Aceasta hotarâre a constituit punctul final al judecatii ca act de dispozitie al instantei cu privire la litigiul purtat între parti, fiind deci un act cu caracter jurisdictional pentru ca a transat conflictul dintre ele.

Hotarârea nu poate fi atacata pe calea unei cereri în anulare ori a unei actiuni în nulitate la instanta de drept comun de primul grad, asa cum de exemplu se poate cere anularea unui contract, ci se poate cere desfiintarea ei prin exercitarea cailor de atac la instantele superioare, în termenul si conditiile legii. Importiva hotarârii ce face obiectul prezentului litigiu s-au formulat atât calea apelului cât si a recursului, însa problema supusa dezbaterii nu a fost pusa pâna acum, neexistând interes la acea vreme.

Solicita de asemenea, respingerea celui de al doilea capat de cerere privind nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1739/1995 pentru suprafata de 575 m.p. teren intravilan din O T. 18, P. 75, motivat de faptul ca asa cum se poate observa chiar din constatarile notarului (CM nr. 969/2006 de pe urma defunctei NI) prin actul de vânzare – cumparare nr. 654/1947 a fost dobândita de catre soti numai locuinta, aspect perceput prin simturile proprii de catre acesta, si care pâna la proba contrarie reprezinta o dovada.

Singura care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului intravilan ce face obiectul litigiului a fost NI, prin urmare este singura îndreptatita a figura în titlu de proprietate.

Cu privire la iesirea din indiviziune, solicita admiterea în parte, în sensul sa-i fie atribuit imobilul casa de locuit si teren.

Prin cererea reconventionala arata ca este de acord cu iesirea din indiviziune în ceea ce priveste imobilul casa de locuit si teren în sensul de a se pronunta o hotarâre care sa fie opozabila de aceasta data si reclamantelor IA si IS, prin care sa-i fie atribuit acest imobil în natura, urmând sa fie obligata la plata unor sulte.

Hotarârea nr. 809/2007 chiar daca nu este opozabila celor doua reclamante, are puterea lucrului judecat, iar aspectul pozitiv al puterii lucrului judecat este pentru partea care a câstigat procesul, în sensul ca aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut, într-o noua judecata.

Prin hotarârea mai sus mentionata, i-a fost atribuit în natura imobilul casa de locuit, fiind obligata la sulte motivat de faptul ca are o cota de ľ din casa de locuit iar aceasta nu poate fi comod partajabila. Din acest ultim punct de vedere este inutila încuviintarea efectuarii unei noi expertize tehnice, deoarece în legatura cu acest imobil a fost efectuata deja o expertiza, având aceleasi obiective.

Având în vedere faptul ca minorele au fost omise în cadrul procesului ce a constituit obiectul dosarului nr. 398/269/2007 împart cu mama lor IM cota parte ce le revine de pe urma defunctului lor tata (respectiv cota de 1/8 din imobilul casa de locuit) situatie deja statuata prin hotarârea nr. 809/2007 si nu poate fi schimbata pentru considerentele mai sus expuse. Prin urma prezenta minorelor în cauza privind iesirea din indiviziune da doar o nota legala hotarârii ce urmeaza a se da, dar nu aduce nici o schimbare de esenta a modalitatii de partajare aratate. Se mai arata ca nu are o locuinta proprie, fiind în prezent tolerata în casa altor persoane.

De asemenea pârâtii IM si OP au primit bani de la CE si CL promitându-le ca le va vinde partea lor de mostenire, astfel ca interesul celorlalte parti este de a înstraina întrucât au locuinte proprii.

In ceea ce priveste propunerea efectuarii unei noi expertize, având aceleasi obiective cu prima, o considera neîntemeiata, de natura sa tergiverseze cauza, solicitând respingerea acesteia si atasarea dosarului nr. 398/269/2007 pentru analizarea expertizei deja efectuate.

A solicitat si cheltuieli de judecata.

In drept a invocat dispoz. art. 115 c.pr.civila si urm., art. 119 c.pr. civila si urm., art. 274 c. pr. civila, art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 modificata prin Legea nr. 247/2005.

CE , IM, IV si IA au formulat cerere de interventie în interes propriu prin care solicita sa se constate intervenita vânzarea – cumpararea cotelor parti indivize din imobilul situat în mun. O, compus din casa de locuit si teren aferent de 504 m.p. (în acte 575 m.p.) astfel : cota indiviza de 1/21 (Ľ din 1/8) din imobilul mai sus mentionat, vânzare – cumparare intervenita între CE în calitate de cumparator si pârâta IM în calitate de vânzatoare ; cota indiviza de 3/32 (3/4 din 1/8) din acelasi imobil, vânzare – cumparare intervenita între CE în calitate de cumparator si pârâtele IV si IA, urmând ca hotarârea sa tina loc de act autentic de vânzare – cumparare.

In motivare arata ca a cumparat de la pârâte cotele lor indivize din imobilul situat în mun. O, conform antecontractului de vânzare – cumparare nr. 83/2009 pentru care au achitat pretul integral, respectiv 2.000 lei pârâtei IM si 3.000 lei pârâtelor IA si IV , mutându-se împreuna cu familia în imobil.

Vânzatoarele au dobândit dreptul de proprietate în baza sentintei civile nr. 2108/2008 ramasa definitiva si irevocabila.

Conform art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 „ în situatia în care dupa încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fara constructii, una din parti refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta, care poate pronunta o hotarâre care sa tina loc de contract.”

In drept a invocat dispoz. art. 5 alin. 2 Titlul X din Legea 247/2005.

Reclamantele IA si IV au formulat „aparari„ la întâmpinarea si cererea reconventionala privind: 1) exceptia inadmisibilitatii primului capat de cerere, respectiv constatarea nulitatii absolute a sentintei civile nr. 809/2007 invocata de pârâta PM, exceptie pe care solicita sa fie respinsa pentru urmatoarele motive: desi sunt mostenitoarele tatalui lor ID, decedat la 15.07.2005, în calitate de descendente, nu au fost introduse în cauza care a format obiectul partajului succesoral, respectiv dosarul nr. 398/269/2007 în care s-a pronuntat sentinta civila nr. 809/2007. Conform art. 797 c. civil „este nula împarteala în care nu s-au cuprins toti copii în viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti”.

Abia prin sentinta civila nr. 2108/2008 pronuntata în dosarul nr. 1538/269/2007 li s-a stabilit calitatea de mostenitori si cotele legale. Desi au solicitat nulitatea împartelii judiciare, împarteala concretizata în sentinta civila nr. 609/2007, ramasa definitiva si irevocabila, sanctiune civila care poate fi invocata oricând de oricine are interes, reclamantele nefiind parti în acest proces nu pot promova cai extraordinare de atac.

Nu este necesar a se solicita, numai pe calea unei cai extraordinare de atac pentru ca nulitatea absoluta a acestei operatiuni de împarteala prev. expres si în mod imperativ în prev. art. 797 c. civil „poate fi ceruta în justitie de oricine are interes, este imprescriptibila si nu poate fi acoperita prin confirmare.

Una din cauzele de nulitate absoluta a unui act juridic este nevalabilitatea obiectului actului juridic civil, adica împarteala juridica care este nula conform art. 797 c. civil iar potrivit principiului de drept „Ovod nullum est, nullum producit efectum „pe cale de consecinta si sentinta civila nr. 809/2007 , ca act juridic civil nu mai poate produce efecte. Nulitatea este acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabila.

Nulitatea este sanctiunea care intervine în cazul în care nu se respecta, la încheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

Cu privire la nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1739/1995 pentru terenul intravilan situat în T. 18, P. 75, de 575 m.p. pârâta PM , afirma ca prin actul de vânzare – cumparare nr. 654/1947 a fost cumparata doar casa , or din acest act rezulta altceva, si anume ca vânzatorul vinde sotilor suprafata de 504 m.p. teren loc de casa, viran situat pe raza com. Oltenita Rurala jud. Ilfov.” Solicita atribuirea bunului în natura.

Pârâta – reclamanta PM a formulat întâmpinare la cererea de interventie în interes propriu formulata de intervenientul CE invocând exceptia prematuritatii cererii prin care se solicita sa se constate intervenita vânzarea – cumpararea, având în vedere faptul ca acordul de vointa a partilor în ceea ce priveste promisiunea de vânzare – cumparare s-a efectuat la data de 19.03.2009, fiind inclusa o clauza prin care s-a fixat termen de doua luni pentru perfectarea actului la notariat, respectiv data de 19.05.2009.

Fata de faptul ca intervenientul a investit instanta cu cererea sa la data de 11.04.2009, considera ca aceasta este prematur introdusa si tinând cont de faptul ca „conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante „(art. 969 alin. 1 c.civil) instanta nu poate trece peste vointa partilor semnatare ale conventiei, în caz contrar fiind încalcate drepturile partilor, acestea nu pot fi puse în întârziere în situatia în care nu s-a ajuns la scadenta.

Mai mult decât atât, investind instanta cu o astfel de cerere înainte de termenul scadent, intervenientul nu poate face niciodata dovada refuzului de a se încheia contractul în forma prev. de lege, asa cum sustine prin solicitarea sa, ceea ce duce automat la respingerea cererii formulate ca fiind neîntemeiata.

De asemenea, a invocat exceptia puterii lucrului judecat, în sustinerea careia învedereaza instantei faptul ca prin sentinta civila nr. 2108/2008 s-a respins cererea numitilor CE si CL prin care solicitau sa se constate intervenita vânzarea – cumpararea consemnata în antecontractul încheiat în data de 20.12.2006, cu privire la cotele ideale abstracte din dreptul de proprietate al vânzatorilor IM, IV si IA, cele doua minore prin reprezentantul lor legal IM si OP.

Prin urmare, a fost solutionata cauza dedusa judecatii, iar instanta odata dezinvestita nu poate reveni asupra hotarârii. Asa cum jurisprudenta a decis, în mod judicios, pentru a exista putere de lucru judecat este suficient ca din cuprinsul cererilor sa rezulte ca scopul final urmarit de parte este identic.

In acest sens arata ca exista identitate de parti, obiect si cauza, prin urmare, hotarârea mai sus mentionata are putere de lucru judecat fata de prezenta cerere, deoarece în cadrul acesteia se urmareste valorificarea aceluiasi drept.

Daca instanta va trece peste aceste aparari, precizeaza ca în prezent imobilul ce face obiectul cererii de interventie i-a fost atribuit în proprietate (tinându-se cont si de faptul ca potrivit raportului de expertiza efectuat, imobilul nu este comod partajabil în natura), iar în conditiile date nu se mai poate încheia o vânzare valabila fara acordul sau, al proprietarului.

In principiu, instanta poate da o hotarâre care sa tina loc de contract de vânzare – cumparare doar daca lucrul ce face obiectul vânzarii se mai afla în patrimoniul vânzatorului si nu exista alte impedimente legale în acest sens. In speta, aceasta situatie nu este aplicabila întrucât promitentii nu au decât un drept de creanta, astfel ca exista impedimente în ceea ce priveste perfectarea promisiunii de vânzare.

Solicita sa se aiba în vedere si faptul ca în cuprinsul conventiei din 19.03.2009, este înserata o alta clauza : „ In cazul în care vânzarea – cumpararea nu se va putea perfecta din diferite motive, cumparatorul este în drept sa solicite restituirea pretului „. Acest lucru înseamna ca partile îsi rezerva dreptul de a refuza chiar la un moment dat perfectarea vânzarii, sanctiunea fiind restituirea catre cumparator a pretului platit, astfel debitoarele nu vor mai fi puse în întârziere, cu atât mai mult cu cât solicitarea de a se perfecta vânzarea s-a facut înainte de scadenta.

Considera ca aceasta conventie, ca si celelalte încheiate de catre aceeasi persoana cu privire la acelasi obiect, au un caracter sicanator la adresa sa, fiind facute în mod evident cu rea credinta.

Fata de aceste motive, solicita respingerea cererii de interventie în interes propriu ca neîntemeiata.

In drept a invocat dispoz. art. 115 c.pr.civila.

In baza art. 132 c.pr.civila, intervenientul CE a formulat o cerere completatoare solicitând sa se constate intervenita vânzarea – cumpararea si a cotei parti indivize de 1/8 din imobilul situat în mun. O compus din casa de locuit si teren în suprafata de 504 m.p. (în titlu 575 m.p.) între el în calitate de cumparator si OP în calitate de vânzator, conform chitantei de mâna din 13.05.2009. A depus la dosar înscrisul sub semnatura privata denumit „ chitanta de mâna„ încheiat la data de 13.05.2009.

Pe capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute si partiale a titlului de proprietate nr. 1739/30.06.1995 reclamantele au solicitat introducerea în cauza în calitate de pârâte a Comisiei Judetene Calarasi si a Comisiei locale O pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

La termenul din data de 29.06.2009, având în vedere ca unul din capetele de cerere formulat de reclamante priveste constatarea nulitatii absolute si partiale a titlului de proprietate pentru terenul înscris în titlul de proprietate nr. 1739/30.06.1995 la pct. B suprafata primita în intravilan, tarlaua 18, parcela 75, actiune care face parte din categoria proceselor funciare si pentru care procedura de solutionare este speciala, instanta din oficiu a pus în discutie disjungerea cauzei pentru acest capat de cerere.

Prin încheierea din 29.06.2009, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la cererea formulata de reclamante împotriva pârâtei – reclamante PM si a pârâtilor OP, IM, prin care soilicita sa se constate nulitatea partajului efecutat prin sentinta civila nr. 809/2007 a Judecatoriei O, iesirea din indiviziune asupra averii succesorale ramasa de pe urma defunctului NV si NI si a cererii de interventie în interes propriu asa cum a fost completata formulata de intervenientul CE pentru care s-a format un nou dosar.

In dovedirea cererii privind constatarea nulitatii absolute si partiale a titlului de proprietate mentionat mai sus, reclamantele au solicitat probele cu înscrisuri si interogatoriul celor doua comisii.

Prin sentinta civila nr. 2004 din 16.10.2009 Judecatoria O a admis în parte actiunea disjunsa, formulata de reclamantele IA si IV, domiciliate în .. – asistate de curator special PI, împotriva pârâtilor PM, OP si IM, si în contradictoriu cu paratele COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR O si COMISIA JUDETEANA CALARASI pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

A constatat nulitatea absoluta si partiala a titlului de proprietate nr.1739 eliberat la data de 30.06.1995 de Comisia judeteana Calarasi, pentru suprafata de 126 m.p. teren intravilan din T 18, P 75.

S-a luat act ca reclamantele nu solicita cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond analizând probele administrate în cauza, a constatat urmatoarele: la data de 28.11.1990 a decedat defunctul NV, de pe urma acestuia fiind eliberat certificatul de mostenitor nr. 171/1992. Conform acestui certificat, masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune din cota parte indiviza de ˝ din imobilul bun comun situat în mun. O compus în totalitate din suprafata de 504 m.p. teren si din locuinta aflata pe acest teren construita din paianta, acoperita cu tigla, formata din 3 camere si o bucatarie.

Intregul imobil a fost dobândit de defunct în timpul casatoriei cu contributia egala a sotiei supravietuitoare, terenul prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 654/1947 de Judecatoria Oltenita si transcris sub nr. 15244/1947 de Grefa Tribunalului Ilfov Sectia Notariat iar locuinta prin edificare .

Restul cotei de ˝ din imobil apartine sotiei supravietuitoare NI.

În cauza au declarat recurs reclamantele IA si IV care apreciaza sentinta ca nelegala si netemeinica.

Arata ca în mod gresit instanta de judecata a constatat nulitatea absoluta partiala a TP nr. 1739/30.06.1995 numai pentru suprafata de 126 mp teren intravilan situat în tarlaua 18 parcela 75.

Prin actul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 654/31.03.1947 de Judecatoria Oltenita, autorul NV (decedat) si NI au cumparat suprafata de 504 mp teren loc de casa situat în O, de la numitul LS. Pe aceasta suprafata de teren cei doi sotii au construit casa în litigiu. La data de 28.11.1990 a decedat NV, succesiunea fiind dezbatuta prin certificatul de mostenitor 171/1992 al Notariatului de Stat O. Masa succesorala ramasa se compune din cota parte indiviza de ˝ din imobilul casa de locuit compus din 3 camere, o bucatarie si suprafata de 504 mp. Restul cotei de ˝ apartine sotiei supravietuitoare, NI.

În opinia recurentelor acest teren nu putea fi trecut în TP 1739/30.06.1995 emis de CJSDPPT Calarasi pe numele defunctei NI deoarece nu face obiectul legilor fondului funciar, întrucât a fost proprietatea defunctilor soti NI si NV, si nu a iesit niciodata din patrimoniul acestora. Acestia nu au fost înscrisi în CAP, nu au predat acest teren statului si nu a fost preluat de stat prin acte translative de proprietate.

Mai arata ca hotarârea este nelegala si din perspectiva faptului ca stabileste suprafata de teren care le revine fara sa fie investita cu o astfel de cerere.

În drept art. 304 pct.9 Cod pr.civila, art. 304 ind.1 Cod pr.civila.

A depus întâmpinare numai intimata PM, care solicita respingerea ca nefondat a recursului.

Arata ca instanta de fond în mod corect a constatat nulitatea pentru 126 mp. motivat de faptul ca aceasta reprezinta cota parte justificata de catre reclamante împreuna cu mama lor I M de pe urma defunctului ID precum si a numitului OP.

Considera ca si in cazul ca nu ar fi fost solicitata în mod expres suprafata de 504 mp teren intravilan de catre defuncta NI, s-a procedat potrivit normelor HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire a dreptului de proprietate conform carora Comisia Locala face propunerea de restituire a întregii suprafete de teren cu care figura la acel moment în evidente solicitantul. Nici una dintre partile în litigiu nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Fie ca se dispune nulitatea absoluta totala a titlului de proprietate asa cum au solicitat recurentele, fie ca nu, cotele ramân aceleiasi astfel încât recurentelor si intimatilor pârâti I M si OP le revine suprafata de teren de 126 mp din totalul de 504 mp.

Instanta analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor si lucrarilor dosarului si a textelor de lege incidente în cauza, constata ca nu este fondat si urmeaza a fi respins.

Critica recurentelor cu privire la faptul ca terenul de 504 mp. nu a iesit niciodata din patrimoniul defunctilor pentru ca acestia nu au fost membrii CAP nu poate fi retinuta deoarece asa dupa cum rezulta din cererea formulata la 11.03.1991 de catre defuncta NI si înregistrata sub nr. 1804, cei doi soti s-au înscris în CAP Oltenita cu suprafata totala de 0,35 ha teren intravilan. Acest lucru este confirmat de Primaria Oltenita- Comisia Locala de fond funciar prin adresa 12266/17.07.2009.

Deci defuncta NI a cerut 3500 mp si i s-a reconstituit dreptul de proprietate numai pe 1875 mp conform TP 1739/30.06.1995,in baza legii nr. 18/1991.

Recurentele nu au facut dovada ca ele sau autorii lor ar fi formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Critica privind stabilirea în concret a suprafetei de teren de 126 mp, fara a fi investita cu o astfel de cerere nu poate fi primita deoarece potrivit art. 315 raportat la art. 296 Cod pr.civila, partii nu i se poate îngreuna situatia în propria cale de atac. Aceasta suprafata corespunde cotelor succesorale ce le revin recurentelor.

Fata de cele expuse urmeaza a respinge recursul declarat de reclamantele IA si IV împotriva sentintei civile nr. 2004/16.10.2009 a Judecatoriei Oltenita, ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro