404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Bunuri proprii, bunuri comune. Partaj. Drept de creanţă.

Reclamanta A.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.G. să se dispună partajarea bunurilor comune dobîndite de ei în timpul căsătoriei şi să fie obligat pîrîtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces .

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că în data de 04.09.2007 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată cu pârâtul şi că în timpul căsătoriei a achitat prin contribuţie egală şi efort comun preţul imobilului apartament situat în mun. Călăraşi, având aşadar un drept de creanţă de 1/2 din valoarea acestuia.

Pîrîtul a formulat întîmpinare-cerere reconvenţională prin care a solicitat să se admită în parte acţiunea reclamantei şi să se constate că aceasta are doar un drept de creanţă de 30 % din preţul total achitat pentru dobândirea apartamentului, imobil aflat în proprietatea sa exclusivă. Argumentează că a dobîndit imobilul în luna august 1994, iar relaţia sa de concubinaj cu reclamanta a început în luna aprilie 1996; de asemenea, că a achitat un avans de 73. 646 lei rol din preţul total de 730.705 lei rol, iar ulterior şi ratele prin contribuţia sa exclusivă. Doar de la data încheierii căsătoriei şi pînă la data de 23.01.2003, când preţul a fost achitat integral, a avut o contribuţie comună cu reclamanta la sumele achitate cu titlu de rate.

Reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat să se constate că are împotriva pârâtului un drept de creanţă în cotă de 1/2 din valoarea de circulaţie a imobilului aflat în proprietatea acestuia .

Instanţa a administrat proba cu interogatoriul pârâtei care a recunoscut şi şi-a restrâns pretenţiile la sumele achitate în timpul căsătoriei cu titlu de rate din preţul imobilului. De asemenea, a administrat proba cu raportul de expertiză imobiliară prin care s-a stabilit valoarea actuală de circulaţie a imobilului, precum şi suma achitată de părţi în perioada cuprinsă între data încheierii căsătoriei şi data achitării ultimei rate din preţul imobilului.

Instanţa, analizînd actele şi lucrările dosarului a reţinut că pârâtul a dobândit în proprietate, cu plata preţului în rate, anterior căsătoriei cu reclamanta, apartamentul situat în mun. Călăraşi, fiind aşadar un bun propriu conform art. 31 lit. a) C.Fam..

Sumele achitate prin contribuţia ambilor soţi, în timpul căsătoriei, cu titlu de rate din preţului imobilului sunt comune, fapt ce îi conferă reclamantei un drept de creanţă împotriva pârâtului în cotă de 1/2, câtă vreme nu există probe contrare din care să rezulte o contribuţie mai mare a unuia dintre soţi .

Aşa cum a reieşit din raportul de expertiză imobiliară întocmit în cauză, la ale cărui concluzii părţile au achiesat, suma achitată de părţi prin efort comun şi contribuţie egală în perioada dintre încheierea căsătoriei şi pînă la data achitării ultimei rate din preţ este de 96960 lei.

Faţă de situaţia de fapt mai sus reţinută, având în vedere prev. art. 36 C.Fam., instanţa a admis acţiunea reclamantei, aşa cum a fost precizată şi restrânsă, precum şi cererea reconvenţională formulată de pârât. A constatat că reclamanta are un drept de creanţă împotriva pîrîtului în sumă de 48.480 lei, reprezentînd cota sa de 1/2 din suma achitată de părţi în timpul căsătoriei pentru plata preţului apartamentului proprietate exclusivă a pîrîtului şi l-a obligat pe pârât la plata către reclamantă a acestei sume.

În conformitate cu disp. art. 276 C.pr.civ. s-au compensat cheltuielile de judecată ale părţilor, obligând pîrîtul la plata către reclamantă a sumei de 1368 lei cu acest titlu.

Etichete: ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro