404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Contract credit.Nulitate absoluta.Interpretare.Repunere parti în situatia anterioara.

Contract credit.Nulitate absoluta.Interpretare.Repunere parti în situatia anterioara.

Potrivit art.998 Cod civil conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamântul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza ilicita.

Consimtamântul nu poate fi cercetat prin el însusi, rupt de ceea ce se afla dincolo de manifestarea exterioara; el nu poate fi examinat fara a se lua în considerare vointa interna – element de origine psihologica.

Într-o atare situatie, este necesar a se aplica principiul conform caruia tot ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit.

Prin actiunea adresata Judecatoriei Constanta si înregistrata sub nr.3987/2003 reclamantul N.V. a chemat în judecata B.R.D. Bucuresti prin B.R.D. Sucursala Constanta, solicitând ca prin hotarâre judecatoreasca sa se constate nulitatea absoluta a contractelor de credit nr.9/26.02.1996 si nr.68/02.10.1996; obligarea B.R.D. Constanta la restituirea sumei de 25 milioane lei, suma achitata de S.C.”V.S.”SRL, dar nedatorata; cu cheltuieli de judecata.

Motivând actiunea, reclamantul învedereaza în esenta ca ambele contracte de credit sunt lovite de nulitate absoluta, întrucât lipseste consimtamântul împrumutatului, în persoana asociatiilor S.C.”V. S.”SRL care nu au semnat aceste acte juridice, situatie de fapt ce este valabila si pentru contractul de ipoteca ce garanteaza creditul.

Prin întâmpinare, pârâta invoca exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Constanta în solutionarea cauzei, astfel ca, prin sentinta civila nr.7935/08.05.2003 a Judecatoriei Constanta se admite exceptia necompetentei materiale si în baza art.2 pct.1 lit.a Cod pr.civila cu ref.la art.3 pct.11 Cod comercial se dispune declinarea competentei solutionarii cauzei în favoarea Tribunalului Constanta – Sectia comerciala.

Primind cauza spre competenta solutionare, Tribunalul Constanta procedeaza la înregistrarea acesteia sub nr.7505/COM/23.10.2003 în care pronunta sentinta civila nr.507/COM/08.02.2005 admitând actiunea formulata de reclamant în contradictoriu cu pârâtele, cu consecinta constatarii nulitatii absolute a contractului de credit nr.9/26.02.1996 si nr.68/02.10.1996 intervenit între B.R.D. – Agentia M.Kogalniceanu si S.C.”V. S.”SRL reprezentata prin N.V.în calitate de asociat.

Prin aceeasi hotarâre se dispune repunerea partilor în situatia anteriora, în sensul obligarii pârâtei catre reclamant la restituirea sumei de 25.000.000 lei precum si la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 5.830.820 lei.

Pentru a aprecia de aceasta maniera, instanta a avut în vedere aplicabilitatea în cauza a disp.art.998 Cod civil, precum si probatoriul administrat si din care rezulta fara putinta de tagada ca, semnaturile de pe cele doua contracte de credit nu apartin reclamantului.

Împotriva acestei hotarâri în termen a declarat apel B.R.D. G.S.G. prin B.R.D. – Sucursala Constanta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie fara indicarea temeiului de drept aplicabil, cu urmatoarea motivatie în esenta:

Sustine apelanta ca, a formulat plângeri penale împotriva notarului public si ex-directorului B.R.D.M.Kogalniceanu, ca de altfel si împotriva reclamantului intimat si a numitului Belet Alexandru, însa organul de cercetare penala a dispus neînceperea urmaririi penale fata de sus mentionatele persoane si nu s-a stabilit cine a semnat si si-a însusit creditele.

Acesta este momentul când reclamantul N. V., arata apelanta, achita suma de 25.000.000 lei ca fiind datorata, achitarea fiind voluntara cu chitanta nr.2344552/08.07.1999, situatie de fapt apreciata de apelanta ca fiind o plata voluntara, ca urmare a stabilirii de catre expertul grafolog ca nu sunt indicii temeinice si ca contractele nu ar fi fost semnate de intimatul N.M., instanta netrebuind a dispune restituirea acestei sume.

Apelul este nefondat urmând a fi respins conform art.296 Cod procedura civila apreciaza curtea, pentru urmatoarele considerente în esenta:

Potrivit art.998 Cod civil „conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamântul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza ilicita”.

Legal si temeinic s-a retinut de catre instanta de fond ca, consimtamântul ca si conditie esentiala de fond si generala a actului juridic, care consta în hotarârea de a încheia un act juridic manifestata în exterior, trebuie sa îndeplineasca la rândul sau anumite conditii pentru a fi valabil, respectiv sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte si sa fie exteriorizat.

Pe de alta parte, consimtamântul nu poate fi cercetat, în el însusi, rupt de ceea ce se afla dincolo de manifestarea exterioara; el nu poate fi examinat fara a se lua în considerare vointa interna – element de origine psihologic ce poate explica, fundamenta sau, uneori, infirma manifestarea exterioara de vointa.

Bineînteles ca, validitatea contractului va fi conditionata de caracterul licit si moral al cauzei sau scopului sau, dispozitiile legale stabilind imperativ ca, lipsa totala a consimtamântului la încheierea actului juridic atrag nulitatea absoluta a acestora ca si sanctiune, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea lor valabila.

Pe tot parcursul judecatii cauzei, reclamantul N. V. a sustinut ca,în nici un moment nu a contractat, în calitate de asociat al S.C.”V. S. SRL credite de la BRD – Agentia M.Kogalniceanu, sustinerile sale fiind confirmate prin rapoartele de expertiza grafologice efectuate în cauza si concluziile organului de cercetare penala, context în care în mod legal si temeinic instanta admitând actiunea, constata nulitatea absoluta a contractelor de credit nr.9/26.02.1996 si nr.68/02.10.1996 pentru lipsa totala a consimtamântului.

Pentru considerentele sus expuse, instanta de control constata ca urmeaza a respinge sustinerile facute de apelanta B.R.D.G.S.G. – prin B.R.D. Sucursala Constanta, cu referire la situatia de fapt, ca nefondate.

În ceea ce priveste repunerea partilor în situatia anterioara, instanta retine ca, si sub acest aspect cu prilejul judecatii cauzei la fond, în mod legal si temeinic s-a procedat la aplicarea principiului conform caruia tot ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit, asa explicându-se obligarea pârâtei catre reclamant la restituirea sumei de 25.000.000 lei achitata cu foaia de varsamânt nr.2344552/20.07.1999.

Cum nu sunt motive pentru a se dispune reformarea hotarârii apelate, vazând si dispozitiile art.296 Cod procedura civila, se va dispune respingerea apelului ca nefondat, retine Curtea.

Decizia civila nr.245/COM/15.09.2005

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro