404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Actiune în contencios administrativ. Pensie de serviciu. Conditia impusa de legiuitor referitoare la vechimea minima în magistratura. Inexistenta conditiei exercitarii functiei de magistrat la momentul pensionarii.

Actiune în contencios administrativ. Pensie de serviciu. Conditia impusa de legiuitor referitoare la vechimea minima în magistratura. Inexistenta conditiei exercitarii functiei de magistrat la momentul pensionarii.

Potrivit art.103 al.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani în magistratura beneficiaza la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca si sporul pentru stabilitate în magistratura, avute la data pensionarii.

Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea, inregistrata sub nr.1618/28.05.2004 rexclamantul G. C. a chemat in judecata pe parata Tribunalul Tuleca, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului la intocmirea si eliberarea fisei de pensionare tip magsitrat pentru vechime neintrerupta in functia de judecator si avocat de la data de 15 mai 1972 si pana in prezent.

In motivarea actiunii formulate reclamantul precizeaza ca din data de 15 mai 1972 pana in decembrie 1994 inclusiv a indeplinit neintrerupt functia de judecator la Judecatoria si Tribunalul Tulcea iar din ianuarie 1995 si in prezent desfasoara activitate de avocat in cadrul Baroului de avocati Tulcea.

La implinirea varstei de pensionare a depus la Casa de Pensii Tulcea dosarul pentru obtinerea pensiei de serviciu pentru vechime de 22 ani, 6 luni si 15 zile in functia de magistrat completata cu vechimea de 10 ani in avocatura dar i s-a pretins depunerea fisei tip magistrat de la Tribunalul Tulcea.

Tribunalul Tulcea prin adresa nr.141/4/A/03.05.2004 comunicata la data de 25.05.2004 l-a incunostiinta ca i s-a respins cererea de recurs gratios cu precizarea ca la data pesionarii nu detinea nici una din functiile de magistrat sau asimilate functiei de magistrat asa cum prevad disp.art.42 si 43 din Legea nr. 92/1992, sens in care i se invoca si adresa nr.10223/I/02.04.2003 a D.I.R.U. din Ministerul Justiriei precum si un referat contabil.

Se apreciaza ca prin refuzul de a elibera actul solicitat in mod nejustificat i se incalca un drept recunoscut de lege de a beneficia de pensia de serviciu conform art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 deoarece are o vechime neintrerupta functia de magistrat de 22 ani, 6 luni si 15 zile completata cu cea de 10 ani in avocatura.

Se mai arata ca articolul de lege mai sus enuntat nu prevede ca pensia se acorda numai celor care, la data pensionarii au calitatea de magistrat, iar principiile de drept, logica juridica simpla si fireasca nu permit o asemenea interpretare caci ar fi discriminatorie, intentionala si fara sens.

In sustinerea acestui punct de vedere se arata ca si instanta suprema s-a pronuntat ca pensia de serviciu reglementata de art.103 din Legea nr.92/1992 se cuvine si fostului magistrat care la data cererii de pensionare indeplineste alta functie, sens in care invoca decizia nr.81/08.10.2001 publicata in Buletinul Jurisprudentei pe anul 2001.

In sustinerea actiunii formulate reclamantul a depus inscrisuri doveditoare.

La termenul de judecata din data de 10 iunie 2004 reclamantul a formulat o cerere completatoare a actiunii introductive solicitand obligarea paratului la diferenta de la pensia pentru limita de varsta la pensia de serviciu cu incepere de la data de 26.03.2004 reactualizata la data platii si obligarea la daune cominatorii de 500.000 lei pe zi de intarziere.

Paratul Tribunalul Tulcea prin intampinarea formulata a solicitat respingerea cererii de completare a actiunii introductive ca inadmisibila motivat de faptul ca diferenta de la pensia pentru limita de varsta la pensia de serviciu nu poate fi solicitata de la Tribunalul Tulcea, stabilirea si plata pensiilor fiind atributul exclusiv al Casei de Pensii, conditii in care nu poate solicita nici daune cominatorii pentru intarzierea platii pensiei.

La termenul de judecata din data de 21 octombrie reclamantul a precizat ca intelege sa renunte la cererea completatoare deoarece a formulat contestatie impotrivas deciziei de pensionare ce urmeaza a fi solutionata.

Prin sentinta civila nr.2117/21 octombrie 2004 Tribunalul Tulcea a dispus respingerea actiunii civile ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de judecata a retinut ca prin actiunea promovata, reclamantul G. C. a solicitat obligarea paratului la intocmirea si eliberarea fisei de pensuionare tip magistrat pentru vechimea neintrerupta realizata in functia de judecator si avocat, de la data de 15 mai 1972 si pana in prezent motivand ca refuzul eliberarii actului solicitat este nejustificat, deoarece i se incalca dreptul recunoscut de lege de a beneficia de pensia de serviciu.

Potrivit art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani in magistratura beneficiaza, la inmplinirea varstei prevazuta de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul pentru stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.

Instanta de judecata a apreciat ca reclamantul nu indeplineste conditiile enumerate in textul de lege mai sus enuntat motiv pentru care s-a dispus respingerea actiunii formulate ca nefondata.

Impotriva sentintei civile pronuntate in cauza reclamantul a formulat, in termen legal recurs criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Se arata ca prin hotararea pronuntata instanta de judecata a depasit limitele investirii sale, deoarece desi prin cererea introductiva a solicitat eliberarea unui act administrativ care in principiu trebuie sa cuprinda imprejurari de fapt ce urmeaza a fi folosita de institutia abilitata de lege pentru acordarea pensiei, iar instanta de judecata a stabilit ca nu are drept la pensie de serviciu, procedand la o interpretare si aplicare gresita a legii respectiv a art.103 din Legea nr. 92/1992.

Verificand hotararea recurata prin prisma criticilor aduse, instanta de control retine ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele considerente :

Raportat critica formulata si care vizeaza faptul ca instanta de fond a procedat la o analiza superficiala si eronata a actelor normative incidente in cauza dedusa judecatii precum si la aceea care vizeaza imprejurarea ca ea si-ar fi depasit limitele investirii apreciem ca acestea sunt neintemeiate.

Intr-adevar, potrivit art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazuta de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul pentru stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.

Din continutul textului de lege mai sus enuntat rezulta o serie de conditii pentru a beneficia de pensia de serviciu, printre care aceea a vechimii de cel putin 25 de ani in magistratura precum si aceea de a avea calitatea de magistrat la data implinirii varstei prevazute de lege, conditii imperative, care, in speta dedusa judecatii, asa cum corect a stabilit si instanta de fond nu sunt indeplinite impunandu-se, pe cale de consecinta, respingerea ca nefondata a actiunii formulate.

In ceea ce priveste prima conditie nindeplinita, este de remarcat ca vechimea în magistratura si vechimea efectiva în magistratura sunt doua notiuni diferite, cu efecte juridice, de asemenea, diferite. Profesia de avocat exercitata de reclamant nu apare ca vechime efectiva în magistratura, potrivit art. 42 din Legea nr. 92/1992, si nici ca vechime asimilata, potrivit art. 43 din acelasi act normativ. Astfel, conform art. 42, au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din parchetele de pe lânga acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie, iar conform art. 43 alin. (2), este asimilat magistratilor, pe durata îndeplinirii functiilor, indiferent de vechime, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei.

Beneficiul prevazut de art. 103 alin.1 din Legea nr. 92/1992 republicata se acorda exclusiv celor care au calitatea de magistrat în mod continuu, timp de cel putin 25 an si nu celor care au numai vechime în magistratura, sintagma vechime continua în magistratura nefiind identica cu aceea de vechime în magistratura.

Cu privire la neindeplinirea celei de a doua conditii aceea de a avea calitatea de magistrat la data implinirii varstei prevazute de lege nu comporta nici un fel de discutii date fiind inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

In ceea ce priveste critica ce vizeaza depasirea limitelor sesizarii instantei de judecata apreciem ca, potrivit principiului disponibilitatii, intr-adevar, partea are dreptul de a hotarî cu privire la exercitarea actiunii, a carei pornire se concretizeaza prin cererea de chemare în judecata si, în acest scop, este obligata sa determine obiectul actiunii, urmând ca litigiul sa fie solutionat în acest cadru al obiectului si fara ca instanta sa poata depasi limitele lui. Obligatia instantei de a se pronunta numai cu privire la obiectul actiunii constituie, corelativ, garantia aplicarii principiului disponibilitatii în procesul civil.

In cauza dedusa judecatii nu se constata incalcarea acestui principiu de baza al procesului civil, dimpotriva analiza aspectelor enuntate era imperios necesara dat fiind obiectul cererii deduse judecatii, , acest demers al instantei de judecata nu echivaleaza cu depasirea limitelor sesizarii sale cum interpreteaza recurentul reclamant, dimpotriva in virtutea rolului ei activ aceasta era indreptatita la a analiza aceste aspecte tocmai pentru a fi in masura sa procedeze la legala si temeinica solutionare a cauzei.

Astfel, instanta de fond in mod corect a concluzionat ca raspunsul sau prin adresa nr.141/4/A/03.05.2004 prin care i-a comunicat recurentului ca nu poate completa fisa de pensionare tip magistrat solicitata este in deplina concordanta cu prevederile legale in materie.

Raportat la considerentele mai sus expuse , curtea constata ca sentinta civila recurata este legala si temeinica, motiv pentru care, in baza art.312 Cod procedura civila, se va dispune respingerea recursului ca nefondat.

Decizia civila nr.186/CA/04 iulie 2005

Actiune în contencios administrativ. Pensie de serviciu. Conditia impusa de legiuitor referitoare la vechimea minima în magistratura. Inexistenta conditiei exercitarii functiei de magistrat la momentul pensionarii.

Potrivit art.103 al.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani în magistratura beneficiaza la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca si sporul pentru stabilitate în magistratura, avute la data pensionarii.

Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea, inregistrata sub nr.1618/28.05.2004 rexclamantul G. C. a chemat in judecata pe parata Tribunalul Tuleca, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului la intocmirea si eliberarea fisei de pensionare tip magsitrat pentru vechime neintrerupta in functia de judecator si avocat de la data de 15 mai 1972 si pana in prezent.

In motivarea actiunii formulate reclamantul precizeaza ca din data de 15 mai 1972 pana in decembrie 1994 inclusiv a indeplinit neintrerupt functia de judecator la Judecatoria si Tribunalul Tulcea iar din ianuarie 1995 si in prezent desfasoara activitate de avocat in cadrul Baroului de avocati Tulcea.

La implinirea varstei de pensionare a depus la Casa de Pensii Tulcea dosarul pentru obtinerea pensiei de serviciu pentru vechime de 22 ani, 6 luni si 15 zile in functia de magistrat completata cu vechimea de 10 ani in avocatura dar i s-a pretins depunerea fisei tip magistrat de la Tribunalul Tulcea.

Tribunalul Tulcea prin adresa nr.141/4/A/03.05.2004 comunicata la data de 25.05.2004 l-a incunostiinta ca i s-a respins cererea de recurs gratios cu precizarea ca la data pesionarii nu detinea nici una din functiile de magistrat sau asimilate functiei de magistrat asa cum prevad disp.art.42 si 43 din Legea nr. 92/1992, sens in care i se invoca si adresa nr.10223/I/02.04.2003 a D.I.R.U. din Ministerul Justiriei precum si un referat contabil.

Se apreciaza ca prin refuzul de a elibera actul solicitat in mod nejustificat i se incalca un drept recunoscut de lege de a beneficia de pensia de serviciu conform art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 deoarece are o vechime neintrerupta functia de magistrat de 22 ani, 6 luni si 15 zile completata cu cea de 10 ani in avocatura.

Se mai arata ca articolul de lege mai sus enuntat nu prevede ca pensia se acorda numai celor care, la data pensionarii au calitatea de magistrat, iar principiile de drept, logica juridica simpla si fireasca nu permit o asemenea interpretare caci ar fi discriminatorie, intentionala si fara sens.

In sustinerea acestui punct de vedere se arata ca si instanta suprema s-a pronuntat ca pensia de serviciu reglementata de art.103 din Legea nr.92/1992 se cuvine si fostului magistrat care la data cererii de pensionare indeplineste alta functie, sens in care invoca decizia nr.81/08.10.2001 publicata in Buletinul Jurisprudentei pe anul 2001.

In sustinerea actiunii formulate reclamantul a depus inscrisuri doveditoare.

La termenul de judecata din data de 10 iunie 2004 reclamantul a formulat o cerere completatoare a actiunii introductive solicitand obligarea paratului la diferenta de la pensia pentru limita de varsta la pensia de serviciu cu incepere de la data de 26.03.2004 reactualizata la data platii si obligarea la daune cominatorii de 500.000 lei pe zi de intarziere.

Paratul Tribunalul Tulcea prin intampinarea formulata a solicitat respingerea cererii de completare a actiunii introductive ca inadmisibila motivat de faptul ca diferenta de la pensia pentru limita de varsta la pensia de serviciu nu poate fi solicitata de la Tribunalul Tulcea, stabilirea si plata pensiilor fiind atributul exclusiv al Casei de Pensii, conditii in care nu poate solicita nici daune cominatorii pentru intarzierea platii pensiei.

La termenul de judecata din data de 21 octombrie reclamantul a precizat ca intelege sa renunte la cererea completatoare deoarece a formulat contestatie impotrivas deciziei de pensionare ce urmeaza a fi solutionata.

Prin sentinta civila nr.2117/21 octombrie 2004 Tribunalul Tulcea a dispus respingerea actiunii civile ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de judecata a retinut ca prin actiunea promovata, reclamantul G. C. a solicitat obligarea paratului la intocmirea si eliberarea fisei de pensuionare tip magistrat pentru vechimea neintrerupta realizata in functia de judecator si avocat, de la data de 15 mai 1972 si pana in prezent motivand ca refuzul eliberarii actului solicitat este nejustificat, deoarece i se incalca dreptul recunoscut de lege de a beneficia de pensia de serviciu.

Potrivit art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani in magistratura beneficiaza, la inmplinirea varstei prevazuta de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul pentru stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.

Instanta de judecata a apreciat ca reclamantul nu indeplineste conditiile enumerate in textul de lege mai sus enuntat motiv pentru care s-a dispus respingerea actiunii formulate ca nefondata.

Impotriva sentintei civile pronuntate in cauza reclamantul a formulat, in termen legal recurs criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Se arata ca prin hotararea pronuntata instanta de judecata a depasit limitele investirii sale, deoarece desi prin cererea introductiva a solicitat eliberarea unui act administrativ care in principiu trebuie sa cuprinda imprejurari de fapt ce urmeaza a fi folosita de institutia abilitata de lege pentru acordarea pensiei, iar instanta de judecata a stabilit ca nu are drept la pensie de serviciu, procedand la o interpretare si aplicare gresita a legii respectiv a art.103 din Legea nr. 92/1992.

Verificand hotararea recurata prin prisma criticilor aduse, instanta de control retine ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele considerente :

Raportat critica formulata si care vizeaza faptul ca instanta de fond a procedat la o analiza superficiala si eronata a actelor normative incidente in cauza dedusa judecatii precum si la aceea care vizeaza imprejurarea ca ea si-ar fi depasit limitele investirii apreciem ca acestea sunt neintemeiate.

Intr-adevar, potrivit art.103 alin.1 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, modificata si completata, magistratii cu o vechime de cel putin 25 ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazuta de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul pentru stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.

Din continutul textului de lege mai sus enuntat rezulta o serie de conditii pentru a beneficia de pensia de serviciu, printre care aceea a vechimii de cel putin 25 de ani in magistratura precum si aceea de a avea calitatea de magistrat la data implinirii varstei prevazute de lege, conditii imperative, care, in speta dedusa judecatii, asa cum corect a stabilit si instanta de fond nu sunt indeplinite impunandu-se, pe cale de consecinta, respingerea ca nefondata a actiunii formulate.

In ceea ce priveste prima conditie nindeplinita, este de remarcat ca vechimea în magistratura si vechimea efectiva în magistratura sunt doua notiuni diferite, cu efecte juridice, de asemenea, diferite. Profesia de avocat exercitata de reclamant nu apare ca vechime efectiva în magistratura, potrivit art. 42 din Legea nr. 92/1992, si nici ca vechime asimilata, potrivit art. 43 din acelasi act normativ. Astfel, conform art. 42, au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din parchetele de pe lânga acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie, iar conform art. 43 alin. (2), este asimilat magistratilor, pe durata îndeplinirii functiilor, indiferent de vechime, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei.

Beneficiul prevazut de art. 103 alin.1 din Legea nr. 92/1992 republicata se acorda exclusiv celor care au calitatea de magistrat în mod continuu, timp de cel putin 25 an si nu celor care au numai vechime în magistratura, sintagma vechime continua în magistratura nefiind identica cu aceea de vechime în magistratura.

Cu privire la neindeplinirea celei de a doua conditii aceea de a avea calitatea de magistrat la data implinirii varstei prevazute de lege nu comporta nici un fel de discutii date fiind inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

In ceea ce priveste critica ce vizeaza depasirea limitelor sesizarii instantei de judecata apreciem ca, potrivit principiului disponibilitatii, intr-adevar, partea are dreptul de a hotarî cu privire la exercitarea actiunii, a carei pornire se concretizeaza prin cererea de chemare în judecata si, în acest scop, este obligata sa determine obiectul actiunii, urmând ca litigiul sa fie solutionat în acest cadru al obiectului si fara ca instanta sa poata depasi limitele lui. Obligatia instantei de a se pronunta numai cu privire la obiectul actiunii constituie, corelativ, garantia aplicarii principiului disponibilitatii în procesul civil.

In cauza dedusa judecatii nu se constata incalcarea acestui principiu de baza al procesului civil, dimpotriva analiza aspectelor enuntate era imperios necesara dat fiind obiectul cererii deduse judecatii, , acest demers al instantei de judecata nu echivaleaza cu depasirea limitelor sesizarii sale cum interpreteaza recurentul reclamant, dimpotriva in virtutea rolului ei activ aceasta era indreptatita la a analiza aceste aspecte tocmai pentru a fi in masura sa procedeze la legala si temeinica solutionare a cauzei.

Astfel, instanta de fond in mod corect a concluzionat ca raspunsul sau prin adresa nr.141/4/A/03.05.2004 prin care i-a comunicat recurentului ca nu poate completa fisa de pensionare tip magistrat solicitata este in deplina concordanta cu prevederile legale in materie.

Raportat la considerentele mai sus expuse , curtea constata ca sentinta civila recurata este legala si temeinica, motiv pentru care, in baza art.312 Cod procedura civila, se va dispune respingerea recursului ca nefondat.

Decizia civila nr.186/CA/04 iulie 2005

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro