404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Gresita încetare a procesului penal ca urmare a prescriptiei raspunderii penale pentru fapte neprevazute de legea penala.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta nr.30/P/2003, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor B.M.D., Z.M. si M.G., pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.248 Cod penal raportat la art.2481 Cod penal – primul si al doilea – si prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal – cel de-al treilea.

Prin sentinta penala nr.684/02.12.2003, Tribunalul Constanta a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Constanta.

Prin sentinta penala nr.5512 din 10.03.2004, pronuntata în dosarul nr. 2483/2003, Judecatoria Constanta a dispus, în baza art.333 Cod procedura penala, restituirea cauzei la procuror în vederea efectuarii urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor legale privind competenta functionala a organelor de urmarire penala.

Prin decizia penala nr. 5411/6.07.2004, pronuntata în dosarul nr. 971/2004, Tribunalul Constanta a admis recursul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta si, casând hotarârea, a trimis cauza primei instante pentru continuarea cercetarii judecatoresti.

Prin sentinta penala nr.1679/9.08.2006, Judecatoria Constanta a dispus schimbarea încadrarii jurdice a faptelor retinute în sarcina inculpatilor B.M.D. si Z.M., iar în baza art.11 pct.(2) lit.a) – art.10 lit.d) Cod procedura penala, achitarea inculpatului B.M.D. pentru o infractiune prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal si condamnarea pentru savârsirea a 2 infractiuni prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal la o pedeapsa rezultanta de 6 luni închisoare; achitarea inculpatului Z.M. pentru o infractiune prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal si condamnarea pentru savârsirea a 2 infractiuni prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal la o pedeapsa rezultanta de 6 luni închisoare; achitarea inculpatului Z.M. pentru savârsirea a doua infractiuni de neglijenta în serviciu, prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal, în baza art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.d) Cod penal; condamnarea inculpatului M.G. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal, pentru fiecare inculpat si art.258 Cod penal pentru inculpatul M.G.; s-au admis în parte actiunile civile.

Prin decizia penala nr.1 MF/28.03.2007 a Tribunalului Constanta, s-au respins apelurile inculpatilor B.M.D. si M.G., Statului Român prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si s-a admis apelul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta cu consecinta condamnarii inculpatului B.M.D. la pedeapsa rezultanta de 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal (3 fapte) si a inculpatului Z.M. la pedeapsa rezultanta de 4 luni închisoare (2 fapte) pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal.

Prin decizia penala nr.50/P/30.01.2008, Curtea de Apel Constanta a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta si inculpati, a casat hotarârile recurate si a dispus rejudecarea cauzei de catre prima instanta.

Rejudecand, prin sentinta penala nr.440/23.04.2008, pronuntata în dosarul nr. 1872/212/2008, Judecatoria Constanta a hotarât:

„S-a admis în parte cererea privind schimbarea încadrarii juridice a faptelor retinute în sarcina inculpatilor B.M.D. si Z.M., prin actul de sesizare a instantei.

În baza art.334 Cod procedura penala, s-a schimbat încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului B.M.D. din infractiunea prevazuta de art.248 Cod penal raportat la art.2481 Cod penal în infractiunile prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal; art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal si art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal; toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

În baza art.334 Cod procedura penala, s-a schimbat încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului Z.M. din infractiunea preva de art.248 raportat la art.2481 Cod penal în infractiunile prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal si art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

În baza art.334 Cod procedura penala, s-a schimbat încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului Morariu Gica din infractiunea prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal în infractiunea prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal.

În baza art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.d) Cod procedura penala, a fost achitat inculpatul B.M.D., studii superioare; director general firma; fara antecedente penale, pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal.

În baza art.11 pct.(2) lit.b) raportat la art.10 lit.g) Cod procedura penala, art.122 lit.d) si art.124 Cod penal s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul B.M.D. sub aspectul savârsirii a 2 infractiuni de neglijenta în serviciu prevazuta art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal si art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei speciale a raspunderii penale.

În baza art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.d) Cod procedura penala, a fost achitat inculpatul Z.M., director general firma; fara antecedente penale, pentru savârsirea a 2 infractiuni de “neglijenta în serviciu” prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal si art.249 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal.

În baza art.11 pct.(2) lit.b) raportat la art.10 lit.g) Cod procedura penala, art.122 lit.d) si art.124 Cod penal, s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul M.G., fara antecedente penale, economist, sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta de art.249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal ca urmare a intervenirii prescriptiei speciale a raspunderii penale.

S-a luat act ca partea vatamata A.V.A.S. nu s-a constituit parte civila în cauza.

În baza art.14 si art.346 Cod procedura penala raportat la art.998-999 Cod civil, s-au admis în parte actiunile civile formulate de partile civile CNM P. SA Constanta si Statul Roman prin ANAF în contradictoriu cu inculpatii Morariu Gica si B.M.D.

Au fost obligati inculpatii M.G. si B.M.D. în solidar la plata sumei de 40.050,69 lei catre partea civila CNM P. SA.

A fost obligat inculpatul B.M.D. la plata sumei de 53.420,09 lei catre partea civila CNM P. SA Constanta.

A fost obligat inculpatul B.M.D. la plata sumei de 10.149,81 lei catre partea civila Statul Roman prin ANAF.

S-a respins solicitarea partilor civile Statul Roman prin ANAF si CNM P. SA privind obligarea inculpatului Z.M. la plata despagubirilor civile.

În baza art.357 alin.(2) lit.c) Cod procedura penala, s-a mentinut masura asiguratorie a sechestrului dispusa prin ordonantele nr.10244/7.06.2002 emise de IPJ Constanta – Serviciul Cercetari Penale privind cota indiviza ce apartine inculpatului B.M.D. din imobilul situat în Constanta, strada P.N.G. nr.7 precum si cota indiviza ce apartine inculpatului M.G. din imobilul situat în Constanta, strada I.L. nr.16”.

Retinând aceeasi motivare, în fapt si în drept, prin decizia penala nr.4/MF/22.12.2008, pronuntata în dosarul penal nr. 1872/212/2008, Tribunalului Constanta a respins, în baza art.379 pct.1 lit.b) Cod procedura penala, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, partea civila Statul Român prin ANAF si de inculpatii B.M.D. si M.G., iar în baza art.369 alin.(1) Cod procedura penala, a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul Zdru Mihai.

Împotriva hotarârilor, au declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, partea civila Statul Român – prin ANAF si inculpatii B.M.D. si M.G., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Criticile sunt, în parte, întemeiate, pentru considerentele expuse în continuare.

Sub aspect procesual, cererea procurorului de constatare a nulitatii hotarârilor recurate pentru existenta cazului de incompatibilitate a completului de apel este nefondata deoarece judecatorii care au participat la solutionarea cauzei au o competenta generala, cauza nu a fost inregistrata ca „maritima-fluviala”, caracterele „mf” mentionate numai in titlul deciziei fiind o eroare materiala.

Apoi, cercetarea judecatoreasca este completa deoarece instanta de recurs nu a dispus readministrarea probelor ori administrarea altora si, cum procurorul nu a indicat ce probe trebuiau efectuate, din oficiu neconstatandu-se o asemenea necesitate, critica referitoare la „lipsa cercetarii judecatoresti” este nefondata.

Nici motivul privind încalcarea dispozitiilor art.334 Cod procedura penala si art.6 Cod procedura penala nu este puternic argumentat deoarece partile au pus concluzii prin aparatori potrivit opiniei acestora si nu s-a dovedit ca le-ar fi fost prejudiciat vreun drept, de altfel niciunul dintre inculpati sau partea civila neinvocând o asemenea critica.

În fine, pe fond, conform art.345 Cod procedura penala, instanta pronunta condamnarea când constata existenta faptei, ca aceasta constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat; dar potrivit art.52, art.66 Cod procedura penala, vinovatia incupatului trebuie stabilita dincolo de orice îndoiala în cadrul unui proces echitabil în sensul art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Potrivit art.13 Cod procedura penala, în caz de prescriptie, inculpatul poate cere continuarea procesului penal, iar daca se constata vreunul din cazurile prevazute în art. 10 lit. a) – e), instanta de judecata pronunta achitarea.

Cum pentru 2 dintre fapte, instanta de fond a constatat intervenita prescriptia raspunderii penale, cererea celor 2 recurenti inculpati de continuare a procesului penal pentru a dovedi netemeinicia acuzatiilor este legitima.

În cauza, s-au respectat exigentele unui proces echitabil, inculpatii dispunând de timpul si înlesnirile necesare pregatirii apararii, beneficiind de asistenta juridica calificata si având efectiv posibilitatea audierii tuturor martorilor; astfel, s-au administrat pe parcursul procesului, în sedinte publice, de catre instante, în fond, respectiv în apel, atât probele acuzarii-ascultarea martorilor, expertize tehnice, înscrisuri cât si probele apararii-audierea inculpatilor, martori, înscrisuri.

Pe baza acestor probe, pe larg prezentate anterior, rezulta cu certitudine ca, sub conducerea inculpatului B.M.D., cand inculpatul Z.M. era reprezentantul FPS, iar inculpatul M.G. era directorul Bursei:

– cu ocazia vânzarii la licitatie a imobilului situat în Bucuresti, str.C.. nr.105, publicatiile de vânzare întocmite pentru licitatie, anunturile privind etapele ulterioare licitatiei, nu au cuprins vreo referire la taxa pe valoare adaugata (TVA);

– nu s-a inclus valorea terenului în suprafata de 283,08 mp, situat în Bucuresti, în capitalul social al C.N.M P. SA Constanta si nu s-au emis în favoarea statului 56.359 actiuni corespunzator naturii terenului;

– vanzarea unor bunuri mobile din imobilul din Bucuresti catre angajati la valoarea de inventar si fara licitatii.

Potrivit art.249 Cod penal, constituie infractiunea de „neglijenta în serviciu” încalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art.145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane.

În ceea ce priveste absenta mentiunilor referitoare la TVA din publicatiile de vânzare întocmite pentru licitatie, anunturile privind etapele ulterioare licitatiei, probele indica ca inculpatul M.G. s-a ocupat de organizarea licitatiei, ca director la compartimentul tranzactii din cadrul Bursei Maritime si de Marfuri SA Constanta, prin repartizarea activitatii catre angajati-martorele C.M.M. si O.I., respectiv coordonarea acestora, fara a întocmi personal documentele sau ale impune un mod de lucru diferit decât la alte licitatii; din analiza atributiilor de serviciu, dar si a desfasurarii curente a licitatiilor, TVA nu se trecea în publicatiile de vânzare. De fapt, TVA se datora nu în baza conventiei partilor ci a legii, respectiv a art.2 lit.b) si urm. din OUG nr.17/2000, norme a caror necunoastere nu poate fi invocata, fiind date publicitatii, de catre cetateni, deci si de martorul D.V. care a adjudecat imobilul din Bucuresti si nici nu ar fi putut fi precizata anterior adjudecarii deoarece nu se cunostea pretul si, implicit, nu se putea calcula. În consecinta, este evident ca inculpatul M.G. nu si-a încalcat atributiile de serviciu, TVA trebuind sa fie calculata în momentul emiterii facturii, a contractului de vanzare-cumparare. Daca nu se poate retine vinovatia acestui inculpat care s-a ocupat de licitatie, cu atât mai putin se pune problema inculpatului B.M.D. care nu a efectuat nici o activitate vizând licitatia, neavând atributii în acest sens, l-a desemnat pe martorul G.E.V. sa se ocupe de încheierea contractului, a solicitat punctul de vedere al oficiului juridic cu privire la legalitatea licitatiei încercând sa evite formalitatile de vânzare considerând pretul de adjudecare prea mic, mai mult, anterior licitatiei, a propus valorificarea acelui imobil la o valoare mult mai ridicata, apropiata de pretul pietii (conform raportului S.C. «C» SRL Bucuresti) prin stingerea unei datorii de 4 miliarde lei vechi catre S.C.”A”(dar în mod inexplicabil, solutie neagreata de FPS) si a luat masuri de recuperare a taxei de la cumparator prin actionarea în justitie de îndata ce a fost sesizat de compartimentul de specialitate. Împrejurarea ca adjudecatarul D.V. cunostea obligatia de plata a TVA este confirmata si de actiunile sale ulterioare licitatiei, presiuni prin plângeri penale împotriva inculpatului B.M.D., revânzarea imobilului la timp scurt si cu un pret mult superior. În consecinta, niciunul dintre cei doi inculpati M.G. si B.M.D. nu au prevazut si nici nu puteau prevedea ca prin «neconsemnarea mentiunilor referitoare la TVA din publicatiile de vânzare » nu se va încasa pretul cu TVA de la adjudecatar, problema responsabilitatii numai sub aspect material fiind subsidiara celui care a achizitionat imobilul, în niciun caz faptele celor 2 inculpati nefiind prevazute de art.249 Cod penal.

Referitor la neincluderea valorii terenului situat în Bucuresti, în capitalul social al C.N.M P. SA Constanta si neemiterea în favoarea statului actiunile corespunzatoare valorii terenului, fapta inculpatului B.M.D. nu este încadrabila în dispozitiile art.249 Cod penal deoarece nu a produs un prejudiciu, o tulburare însemnata bunului mers al companiei si nici o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane.

Astfel, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 250 lei vechi, prin introducerea în capitalul social a valorii terenului trebuiau emise 56.359 actiuni în favoarea statului. Dreptul de proprietate asupra terenului a fost dobândit la data de 15.06.2000, iar majorarea capitalului social trebuia facuta pâna la 15.08.2000. Întrucât terenul a fost vândut la data de 10.10.2000, în eventualitatea majorarii capitalului social era necesar sa se efectueze operatiunea inversa (scoaterea valorii terenului din capitalul social si reducerea numarului actiunilor emise catre stat) conform concluziilor retinute în ultimul paragraf al precizarilor la raportul de expertiza contabila întocmit de expertul contabil S.L., respectiv în raportul de expertiza contabila întocmit în faza de judecata de expert contabil R.I. (obiectivul nr.4). În aceste conditii, ipoteza producerii unui prejudiciu catre A.V.A.S. pentru perioada 15.06.2000 – 10.10.2000 când statul ar fi detinut suplimentar un numar de 56.359 actiuni nu se confirma.

Potrivit contului de profit si pierderi din bilantul contabil încheiat pentru anul 2000 (depus la dosarul cauzei), CNM P. SA Constanta a înregistrat un profit de 15.545,976 lei. Repartizarea profitului s-a facut în acest fel:1.844,503 lei pentru constituirea de rezerve legale si 13.326,329 lei pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti, neacordandu-se dividende actionarilor. Deci, eventualul prejudiciu cauzat A.V.A.S. ar fi rezultat nu din atribuirea unui numar de actiuni pentru care nu s-ar fi acordate dividende, ci din neatribuirea dividendelor cuvenite actionarilor pe baza profitului detinut. Datele contabile aferente exercitiului financiar al anului 2000, releva faptul ca pentru actiunile detinute în anul 2000 la CNM P. SA Constanta, actionarii nu au primit dividende. Astfel, A.V.A.S. nu urma sa primeasca dividende pentru cele 56.359 actiuni (daca ar fi fost emise), motiv pentru care nu a suferit nici un prejudiciu material. În lipsa unui prejudiciu, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta în serviciu, sub aspectul laturii obiective, dat fiind ca nu s-a produs rezultatul specific acestei infractiuni, impunandu-se asa cum a stabilit prima instanta, achitarea inculpatului B.M.D. pentru savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu prevazuta de art. 249 alin.(1) Cod penal raportat la art.258 Cod penal cu aplicare art. 13 Cod penal, in temeiul art.10 lit.d) Cod procedura penala.

Aprobarea vânzarii de catre inculpatul B.M.D., cu ocazia predarii imobilului din Bucuresti, a unora din bunurile mobile aflate în acesta, catre angajati cu pretul de inventar, fara licitatii nu se circumscrie laturii subiective a infractiunii de „neglijenta în serviciu” deoarece nu a prevazut si nici nu putea sa prevada vreunul din rezultatele specifice acestei incriminari câta vreme nu s-a stabilit uzura acestora în raport de care valoarea a scazut, fiind bine cunoscut ca valoarea unor asemenea bunuri de consum, în timp, scade; suplimentul la raportul de expertiza contabila întocmit de expertul contabil S.L. nu poate fi luate în considerare pentru ca nu are în vedere datele reale, ci a evidentiat preturile de piata pentru produsele noi, fara a fi cel mai mic indiciu ca ar fi putut fi valorificate la asemenea preturi. OUG nr.88/1997 stabileste obligativitatea vânzarii bunurilor la licitatie, dar nu dovedeste ca s-ar fi obtinut preturi superioare mai ales ca inculpatul B.M.D. avea o experienta negativa în acest sens prin vânzarea la licitatie a imobilului din Bucuresti cand s-a obtinut (asa cum am evidentiat mai sus potrivit probelor dosarului) un pret mult inferior decât cel la care ar fi valorificat imobilul prin negociere directa. Gradul de amortizare a bunurilor este relevant nu numai pentru regularitatea activitatii contabile, ci si pentru vânzarea la licitatie a bunurilor mobile cumparatorii tinând seama cu certitudine de uzura acestora.

Prejudiciul de 35517,5607 lei, calculat la valoarea reactualizata a amortizarii de expertul contabil E.M., desemnat în calitate de expert parte la cererea inculpatului B.M.D., poate fi avut în vedere cel mult în cazul unei raspunderi materiale pentru o eventuala diferenta între o valoare determinata de expert prin evaluare si pretul încasat, subsidiare beneficiarilor care au fost usor de identificat si au cel putin o responsabilitate morala, beneficiind de bunuri ca angajati ai companiei, dar in niciun caz cea penala.

Toate aceste cosiderente conduc la concluzia ca faptele inculpatilor B.M.D. si M.G. nu sunt prevazute de legea penala asa încât nu pot fi trasi la raspundere penala, fiind aplicabile prevederile art.10 lit.b) Cod procedura penala.

Prin urmare, hotarârile instantei de fond si de apel sunt supuse casarii pentru cazul prevazut de art.3859 pct.(1)8 Cod procedura penala.

Si anume, în baza art.38515 pct.(2) lit.b) Cod procedura penala, recursurile declarate de inculpatii M.D. si M.G. si partea civila Statul Român – prin ANAF – vor fi admise si, casând hotarârile atacate, în baza art.11 pct.(2) lit.a)- art.10 lit.b) Cod procedura penala, achita cei doi inculpati pentru cele 2 infractiuni prevazute de art.249 alin.(1) Cod penal, înlaturând dispozitiile referitoare la încetarea procesului penal ca urmare a prescriptiei.

Sub aspectul actiunii civile, fata de temeiul achitarii, conform art.346 alin.(4) Cod procedura penala, actiunea civila formulata de partile civile Statul Român prin ANAF, CNM P. SA nu se va solutiona.

Retinând nevinovatia recurentilor inculpati, recursul formulat de procuror este nefondat si, în art.38515 pct.(1) lit.b) Cod procedura penala, va fi respins.

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei atacate în masura în care nu contravin prezentei.

Curtea de Apel Constanta, în baza art.38515 pct.(2) lit.b) Cod procedura penala, admite recursurile penale declarate de inculpatii: B.M.D., M.G.;

– partea civila STATUL ROMÂN – prin ANAF Bucuresti;

Impotriva deciziei penale nr.4/MF/22.12.2008 pronuntata de Tribunalului Constanta în dosarul penal nr. 1872/212/2008 si a sentintei penale nr. 440 din data de 23.04.2008, pronuntata de Judecatoria Constanta, în dosarul penal nr.R.1513/2004.

A casat hotarârile atacate si, în baza art.11 pct.(2) lit.a)- art.10 lit.b) Cod procedura penala, a achitat cei doi inculpati pentru cele 2 infractiuni prevazute de art.249 alin.1 Cod penal, înlaturând dispozitiile referitoare la încetarea procesului penal ca urmare a prescriptiei.

Conform art.346 alin.(4) Cod procedura penala, nu a solutionat actiunea civila formulata de partile civile Statul Român prin ANAF, CNM P. SA împotriva inculpatilor B.M.D. si M.G.

A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei atacate în masura în care nu contravin prezentei.

În baza art.38515 pct.1 lit.”b” Cod procedura penala, a respins recursul penal declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta împotriva deciziei penale nr. 4/MF/22.12.2008 pronuntata de Tribunalului Constanta în dosarul penal nr. 1872/212/2008 si a sentintei penale nr. 440 din data de 23.04.2008, pronuntata de Judecatoria Constanta, în dosarul penal nr.R.1513/2004, ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro