404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Gresita revocare a gratierii conditionate a pedepsei de 6 luni inchisoare si executarea ei alaturi de pedeapsa aplicata deoarece aceasta pedeapsa a fost inclusa in pedeapsa de 1 an si o luna inchisoare prin sentinta penala 1931/2005

În ceea ce priveste gresita individualizare a pedepsei sub aspectul modalitatii de executare, în mod corect, s-a dispus executarea pedepsei în regim de detinere, având în vedere persistenta infractionala a inculpatului, care a suferit mai multe condamnari la pedepse cu închisoare pentru savârsirea mai multor fapte penale, aspect ce demonstreaza ca, prin savârsirea din nou a unor infractiuni, scopul pedepselor aplicate, respectiv schimbarea comportamentului antisocial al inculpatului, formarea unei noi atitudini fata de valorile sociale aparate prin legea penala, nu a fost atins, impunându-se o reactie mai energica din partea societatii.

În sensul acestei concluzii este si împrejurarea ca, nici dupa ce inculpatul a beneficiat de clementa legii, prin gratierea unor pedepse, acesta a intrat în conflict cu legea penala, element care, alaturat celorlalte considerente, îl caracterizeaza pe inculpat ca fiind mai periculos.

Atitudinea sincera a inculpatului, în contextul materialului probator laborios, nu poate fi considerat ca fiind suficient pentru a considera ca nu se impune executarea efectiva a pedepsei.

Se retine si modalitatea de savârsire a faptei, inculpatul antrenând în activitatea infractionala si alte persoane, prin inducerea în eroare a acestora cu privire la caracterul licit al activitatii sale, frecventa unor asemenea fapte, de sustragere de material feros de la caile ferate si valorificarea lui la societati de colectare de fier vechi.

Posibilitatile de reintegrare sociala, confirmate prin referatul de evaluare, dupa o perioada îndelungata de comportament infractional, nu sunt suficiente pentru a dispune o alta modalitate de executare decât cea efectiva.

Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca, prin sentinta penala nr.549/21.05.2008, pronuntata de Judecatoria Constanta în dosar nr.7399/212/2007, s-a dispus, în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a cod penal cu aplicarea art.74 lit. c si art.76 lit. c cod penal condamnarea inculpatului T.M. la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat ca infractiunea din prezenta cauza este savârsita în concurs cu infractiunea prevazuta de art.37 din legea nr.82/1991, art.289 cod penal si art.13 din legea nr.87/1994, s-a repus, în individualitatea lor, pedepsele componente ale sentintei penale nr.1931/06.10.2005 a Judecatoriei Constanta, prin care a fost aplicata inculpatului pedeapsa de 1 an si o luna închisoare, în pedepsele de 7 luni închisoare, 6 luni închisoare si 6 luni închisoare.

S-a mentinut revocarea gratierii conditionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.2239/2000 a Judecatoriei Constanta si s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicata prin prezenta cu pedeapsa de 7 luni închisoare aplicata pentru art.13 din legea nr.87/1994 în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adaugat pedeapsa de 6 luni aplicata pentru infractiunea prevazuta de art.40 din legea nr.82/1991, art.289 cod penal aplicata prin sentinta penala nr.2239/15.12.2000 a Judecatoriei Constanta, în final inculpatul T.M. urmând sa execute pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.

În baza art.36 alin.3 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului perioada executata de la 09.11.2005 la 11.07.2006 si s-a dispus ca pedeapsa sa fie executata în regim de detentie, conform artr.57 cod penal.

În baza art. 71 cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a, teza a doua si lit. b cod penal. pe durata executarii pedepsei.

S-a respins, ca nefondata, actiunea civila formulata de partea civila Unitatea Militara 02547 Bucuresti.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, în baza materialului probator administrat în cauza, a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta nr. 9102/P/2005 din data de 11.05.2005 înregistrat pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr.7399/212/2007 din data de 05.05.2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului T.M. sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a cod penal.

In data de 09.05.2004, inculpatul, care avea si o societate de colectare fier vechi, l-a contactat pe martorul M.D., acesta fiind sudor si colaborând cu societatea administrata de inculpat si i-a comunicat ca are de taiat fier vechi, solicitându-i ajutorul, sens în care ambii s-au deplasat în zona Anestatiei CF. Palas Constanta, loc în care inculpatul i-a aratat martorului o portiune de sina de cale ferata, solicitându-i sa o taie în bucati de 4-5 metri, asigurându-l ca nu sunt probleme cu privire la legalitatea operatiunii, ceea ce martorul a si facut, sine ce au fost încarcate cu ajutorul martorilor A.N., I.S., M.V., D.S., A.M., M.C. si A.G. si transportate cu un camion adus de inculpat, apartinând societatii SC T.T. SRL, condus de martorul B.R., la sediul acestei societatii, ce era administrata de inculpat, loc unde sinele au fost descarcate de aceleasi persoane.

Persoanele care l-au ajutat pe inculpat au fost asigurate de catre acesta ca nu sunt probleme cu privire la legalitatea operatiunii.

Situatia de fapt a fost retinuta în baza urmatoarelor mijloace de proba: proces verbal de constatare, schita locului faptei, procese verbale de constatare, planse foto, dovada de predare a cupoanelor de sina de cale ferata catre Sucursala Regionala CF. Constanta, adresa de prejudiciu de la UM 02547 Bucuresti, declaratiile martorilor, procese verbale de recunoastere dupa semnalmente si declaratiile inculpatului.

S-a stabilit, în raport de situatia de fapt retinuta ca, fapta inculpatului, care împreuna cu o persoana care nu cunostea ca savârseste o activitate ilicita si cu ajutorul tuturor martorilor a sustras 110 metri liniari sina cale ferata, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a cod penal.

La stabilirea si individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prevazute de art. 72 cod penal, gradul de pericol social care rezulta din modalitatea si împrejurarile de comitere a faptei precum si de persoana inculpatului, atitudinea sincera, prezenta antecedentelor penale, vârsta acestuia si perspectivele de reintegrare sociala.

Atitudinea sincera a inculpatului si circumstantele sale personale, au fost apreciate ca circumstantele atenuante în conditiile art.74 lit. c cod penal carora li s-a dat eficienta prev. de art.76 lit. c cod penal.

S-a constatat ca infractiunea din prezenta cauza este savârsita în concurs cu infractiunile prev. de art.37 din legea nr.82/1991, art.289 cod penal si art.13 din legea nr.87/1994, fiind repuse în individualitatea lor pedepsele componente ale sentintei penalre nr.1931/06.10.2005 a Judecatoriei Constanta, respectiv 7 luni închisoare, 6 luni închisoare si 6 luni închisoare.

S-a mentinut revocarea gratierii conditionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.2239/2000 a Judecatoriei Constanta si s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicata prin prezenta cu pedeapsa de 7 luni închisoare aplicata pentru art.13 din legea nr.87/1994 în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adaugat pedeapsa de 6 luni aplicata pentru infractiunea prevazuta de art.40 din Legea nr.82/1991, art.289 cod penal aplicata prin sentinta penala nr.2239/15.12.2000 a Judecatoriei Constanta, în final inculpatul urmând sa execute pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare, în regim de detentie, conform artr.57 cod penal, fapt pentru care î s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a, teza a doua si lit. b cod penal, pe durata executarii pedepsei.

În baza art.36 alin.3 cod penal s-a dedus, din pedeapsa aplicata perioada executata.

Partea vatamata U.M.02547 Bucuresti s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 26.233,2 lei, reprezentând valoarea sinelor sustrase.

Întrucât întreaga cantitate de sina de cale ferata sustrasa a fost recuperata si predata numitului A.C., conform procesului verbal de predare-primire, s-a apreciat ca nu sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale, deoarece sinele sustrase nu se mai gasesc în posesia inculpatului, astfel ca acesta nu mai poate fi obligat la acoperirea prejudiciului.

Împotriva sentintei penale mentionate au formulat apel inculpatul T.M. si partea civila Ministerul Apararii.

Prin decizia penala nr.176/01.04.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta în dosar nr.7399/212/2007, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat si s-a admis apelul declarat de apelanta – parte civila Ministerul Apararii, s-a desfiintat, în parte, sentinta apelata si rejudecând s-a admis actiunea civila formulata de aceasta fiind inculpatul la plata sumei de 102.114, prejudiciu efectiv.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

În ceea ce priveste apelul formulat de inculpat, prin care s-a criticat aplicarea gresita a dispozitiilor art. 57 cod penal, s-a apreciat ca, în mod corect, la stabilirea si individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanta de fond a avut în vedere criteriile prevazute de art. 72 cod penal, respectiv dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala, gradul de pericol social care rezulta din modalitatea, din împrejurarile de comitere a faptei, precum si de persoana inculpatului, care desi a fost sincer, a mai avut conflicte cu legea penala, dar are 52 ani, perspective de reintegrare sociala.

S-a considerat ca declaratia martorei S.C., audiata în circumstantiere în apel, concorda cu aspectele avute în vedere de instanta de fond la individualizare, respectiv cu referatul de evaluare care-i confera perspective de reintegrare sociala, considerându-se ca, instanta de fond a dat dovada de clementa si a avut în vedere atitudinea sincera a inculpatului, circumstantele sale personale, retinând în favoarea acestuia circumstantele atenuante prevazute de art.74 lit. c cod penal, reducând pedeapsa ce s-a aplicat acestuia sub minimului special prevazut de lege.

Referitor la aplicarea art. 57 cod penal, s-a retinut ca infractiunea din prezenta cauza este savârsita în concurs cu infractiunile prev. de art.37 din legea nr.82/1991, art.289 cod penal si art.13 din legea nr.87/1994, astfel ca, se impune repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente ale sentintei penale nr.1931/06.10.2005 a Judecatoriei Constanta, situatie în care, în mod justificat prima instanta a mentinut revocarea gratierii conditionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.2239/2000 a Judecatoriei Constanta si a dispus contopirea pedepsei de 1 an închisoare aplicata prin sentinta apelata cu pedeapsa de 7 luni închisoare aplicata pentru art.13 din legea nr.87/1994 în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care în mod corect s-a adaugat pedeapsa de 6 luni aplicata pentru infractiunea prevazuta de art.40 din legea nr.82/1991, art.289 cod penal, aplicata prin sentinta penala nr.2239/15.12.2000 a Judecatoriei Constanta, aspecte ce sunt suficiente pentru a justifica aplicarea unei pedepse cu închisoarea în regim de detentie.

Referitor la apelul declarat de apelanta intimata parte civila, s-a apreciat ca fiind întemeiat, retinându-se, potrivit raportului de expertiza întocmit la data de 18.11.2008 de catre expert I.P. si a suplimentului acestui raport, ca, în mod indubitabil, partii civile i s-a creat un prejudiciu de 123.970 lei din care, prin vânzarea ca material recuperabil a sinelor, se putea obtine suma de 3.260 lei , uzura acestor sine de cale ferata fiind de 18.596 lei.

S-a apreciat ca, în aceste conditii, prejudiciul efectiv creat partii civile este constituit în urma expertizarii, din valoarea totala a bunurilor sustrase din care se vor scade uzura acestora cât si valoarea efectiva a materialelor recuperate si care pot fi valorificate, însa improprii destinatiei lor.

Împotriva sus-mentionatei sentinte si decizii a formulat recurs inculpatul T.M., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

Hotarârea instantei de apel este criticabila din perspectiva dispozitiilor, art.385 ind.9 pct.9 si 18 cod procedura penala.

Instanta de apel nu a motivat solutia pronuntata în ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, considerându-se ca, în mod gresit, s-a dispus executarea pedepsei în regim de detentie, si aceasta în raport de toate circumstantele atenuante de care beneficiaza inculpatul, sens în care se face trimitere la faptul ca, acesta este perceput ca având un comportament corespunzator în societate, este încadrat în munca, iar dupa comiterea faptei acesta a dat dovada de o conduita conforma cu normele sociale, general acceptate.

Se face trimitere la referatul întocmit în cauza potrivit cu care inculpatul prezinta perspective de reintegrare sociala, este încadrat în munca, fiind sofer la Spitalul Judetean Constanta, a dat dovada de o buna conduita, atât anterior cât si ulterior comiterii faptei, colaborând cu organele de ancheta si recunoscând savârsirea faptei si a ajutat la recuperarea în natura a prejudiciului cauzat.

Se apreciaza, în raport de aceste elemente, ca este posibila atingerea scopului pedepsei aplicate si prin suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, aceasta modalitate de executare constituind pentru inculpat un avertisment sa nu mai comita si alte infractiuni.

Se sustine ca din pedeapsa aplicata, inculpatul a executat deja 8 luni si 2 zile, perioada ce este suficienta pentru reeducarea acestuia.

În mod gresit a stabilit instanta de apel ca prejudiciul efectiv cauzat partii civile este în suma de 123.970 lei din care, prin vânzarea ca material recuperabil a sinelor, se putea obtine suma de 3.260 lei iar uzura acestor sine de cale ferata este de 18.596 lei, dispunând în mod eronat obligarea inculpatului la plata sumei de 102.114, prejudiciu efectiv.

Se învedereaza, în acest sens, ca linia de cale ferata în cauza este dezafectata din anul 2000, fiind neîntretinuta, aspect ce rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu este decât o mica parte din tronsonul în cauza, respectiv 55 ml din totalul de 944,78 ml, tronson care a suferit numeroase dezmembrari în timp, care l-au facut inutilizabil, indiferent de sustragerea sinei de catre inculpat.

Nu s-au luat în considerare concluziile suplimentului la raportul de expertiza efectuat în cauza, potrivit cu care sinele respective ar fi putut fi folosite în conditii optime asemanatoare în care au fost utilizate initial, respectiv linie de manevra garare, fiind astfel posibila folosirea sinelor de cale ferata sustrase si recuperate în vederea aducerii tronsonului sustras la starea anterioara savârsirii infractiunii.

Nu s-a avut în vedere faptul ca partea civila nu poate face dovada valorii contabile cu care este înregistrat în gestiune tronsonul de cale ferata respectiv.

Se solicita a se avea în vedere ca, prin actiunea civila, exercitata alaturat celei penale, prejudiciul trebuie satisfacut la nivelul la care se gasea bunul imediat înainte de savârsirea infractiunii iar nu la valoarea „de nou„ a bunului, în caz contrar producându-se o îmbogatire fara just temei.

Examinând legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform art.385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, în limitele prev. de art.385 ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:

În ceea ce priveste gresita individualizare a pedepsei sub aspectul modalitatii de executare, retinem ca, în mod corect, s-a dispus executarea pedepsei în regim de detinere, având în vedere persistenta infractionala a inculpatului, care a suferit mai multe condamnari la pedepse cu închisoare pentru savârsirea mai multor fapte penale, aspect ce demonstreaza ca, prin savârsirea din nou a unor infractiuni, scopul pedepselor aplicate, respectiv schimbarea comportamentului antisocial al inculpatului, formarea unei noi atitudini fata de valorile sociale aparate prin legea penala, nu a fost atins, impunându-se o reactie mai energica din partea societatii.

În sensul acestei concluzii este si împrejurarea ca, nici dupa ce inculpatul a beneficiat de clementa legii, prin gratierea unor pedepse, acesta a intrat în conflict cu legea penala, element care, alaturat celorlalte considerente, îl caracterizeaza pe inculpat ca fiind mai periculos.

Atitudinea sincera a inculpatului, în contextul materialului probator laborios, nu poate fi considerat ca fiind suficient pentru a considera ca nu se impune executarea efectiva a pedepsei.

Retinem si modalitatea de savârsire a faptei, inculpatul antrenând în activitatea infractionala si alte persoane, prin inducerea în eroare a acestora cu privire la caracterul licit al activitatii sale, frecventa unor asemenea fapte, de sustragere de material feros de la caile ferate si valorificarea lui la societati de colectare de fier vechi.

Posibilitatile de reintegrare sociala, confirmate prin referatul de evaluare, dupa o perioada îndelungata de comportament infractional, nu sunt suficiente pentru a dispune o alta modalitate de executare decât cea efectiva.

În consecinta, criticile formulate în acest sens sunt neîntemeiate, nefiind incidente dispozitiile art.385 ind.9 pct.9 cod procedura penala

În ceea ce priveste gresita solutionare a laturii civile, retinem ca, în mod corect, instanta de apel a retinut ca, prejudiciul efectiv cauzat partii civile este în suma de 123.970 lei din care, prin vânzarea ca material recuperabil a sinelor, se putea obtine suma de 3.260 lei iar uzura acestor sine de cale ferata este de 18.596 lei, dispunând în mod eronat obligarea inculpatului la plata sumei de 102.114, prejudiciu efectiv.

În mod corect s-a avut în vedere valoarea materialului din care era fabricata sina de cale ferata, corespunzator tipului acesteia, care, potrivit raportului de expertiza si suplimentului la acesta este de 23 lei/kg, rezultând, în raport de cantitatea sustrasa suma de 123.970 lei, din care, în mod corect s-a scazut uzura acesteia si valoarea ce poate fi obtinuta prin valorificarea sinei sustrase ca fier vechi.

În consecinta, nu s-a avut în vedere valoarea „de nou” a bunului sustras, neputându-se vorbi de o îmbogatire fara justa cauza.

Împrejurarea ca aceasta linie de cale ferata nu mai era folosita, ca tronsonul din care facea parte era dezafectat, nu are nici o consecinta a valorii materialului din care era fabricata sina de cale ferata si care a fost avuta în vedere la stabilirea prejudiciului.

Retinem totodata si faptul ca sina de cale ferata a fost taiata pentru a fi transportata la societatea de valorificare a fierului vechi, astfel încât aceasta nu a fost predata în starea în care era înainte de sustragere.

În consecinta, si criticile privind modul de solutionare a laturii civile sunt neîntemeiate, fapt pentru care nu sunt incidente dispozitiile art.385 ind.9 pct.18 cod procedura penala.

Recursul formulat de inculpat este întemeiat sub aspectul învederat, din oficiu, de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, respectiv, gresita adaugare a cuantumului pedepsei de 6 luni închisoare stabilita prin sentinta penala nr.2239/2000 pronuntata de Judecatoria Constanta la pedeapsa de 1 an închisoare, si aceasta deoarece, aceasta pedeapsa a fost inclusa deja în pedeapsa de 1 an si 1 luna închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1931/2005 a Judecatoriei Constanta.

Fata de aceasta critica, Curtea, în baza art.385 ind.15 alin.1 pct.2 lit. d cod procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva deciziei penale nr.176/01.04.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si a sentintei penale nr.549/21.05.2008 pronuntata de Judecatoria Constanta, ambele în dosarul penal nr.7399/212/2007, va casa, în parte, decizia penala nr.176/01.04.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si sentinta penala nr.549/21.05.2008 pronuntata de Judecatoria Constanta, ambele în dosarul penal nr.7399/212/2007 si rejudecând va dispune înlaturarea dispozitiei privind revocarea gratierii conditionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.2239/2000 pronuntata de Judecatoria Constanta precum si dispozitia privind adaugarea cuantumului acestei pedepse la pedeapsa de 1 an închisoare, astfel încât, inculpatul T.M. va executa pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

Se vor mentine celelalte dispozitii ale deciziei penale nr.176/01.04.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si a sentintei penale nr.549/21.05.2008 pronuntata de Judecatoria Constanta, ambele în dosarul penal nr.7399/212/2007, care nu sunt contrare dispozitiilor prezentei decizii.

În baza art.192 alin.3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Dosarul 7399/212/2007

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro