404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Nerespectarea dispozitiilor art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 al Ministerului Sanatatii. Inlaturarea din materialul probator

Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, prevede ca, în situatia în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, în sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.

Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, în mod obisnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrarii imediat, acceptându-se ca, în cazuri exceptionale, aceasta sa se realizeze în maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura cuprinsa între 0 si 4 grade C, dispozitiile legale fiind edictate pentru evitarea degradarii probelor în situatiile în care acestea nu pot fi pastrate în mod real la temperatura scazuta.

Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca, prin sentinta penala nr. 489/P/21.03.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul penal nr. 56/256/2008, s-a dispus, în baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a cod penal si art.74 rap. la art.76 lit. d cod penal, condamnarea inculpatului S.A., la câte o pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru savârsirea a doua infractiuni, faptele din 09.12.2006 si 18.08.2007 iar în baza art.87 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 lit. a cod penal si art. 74 rap. la art.76 lit. d cod penal, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, fapta din 09.12.2006.

În baza art. 83 cod penal, s-a revocat suspendarea conditionata pentru pedepsele de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1524/18.06.2004 a Judecatoriei Medgidia si pedeapsa de 1 an închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 2120/20.09.2004 a Judecatoriei Medgidia, pedepse ce s-au contopit potrivit art. 33-34 cod penal si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, pedeapsa ce s-a adaugat, conform art. 83 cod penal la pedepsele nou aplicate rezultând astfel trei pedepse de câte 1 an si 8 luni închisoare, pedepse care, la rândul lor s-au contopit în pedeapsa cea mai grea de 1 an si 8 luni închisoare.

Potrivit art.71 cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a si b cod penal, pe durata executarii pedepsei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, în baza materialului probator administrat în cauza, a retinut urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 4190/P/2006 din 17.12.2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului S.A., pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., doua infractiuni, respectiv din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007 si. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., fapta din data de 09.12.2006.

La data de 08/09.12.2006, în jurul orelor 00,05, organele de politie au oprit în trafic, respectiv pe strada G. si P. din Municipiul Medgidia, autoturismul marca Dacia Break, autoturism ce era condus de catre inculpat, care potrivit adresei nr. 39281/2007 emisa de SPCRPCÎV Constanta, nu figureaza în evidente cu permis auto.

S-a stabilit, în baza probelor biologice de sânge recoltate, conform Buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 141-142/11.01.2007 emis de SML Constanta, ca inculpatul S.A. avea la proba I – ora 0,15 o alcoolemie de 1 g %o si la proba II – ora 1,15 o alcoolemie de 0,70 g %o.

La data de 18.08.2007, în jurul orelor 21,50, pe strada G., a fost oprit în trafic autoturismul marca Opel Astra, condus de catre inculpatul S.A.

Situatia de fapt a fost stabilita în baza urmatoarelor mijloace de proba: procesele verbale de depistare a inculpatului din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007, buletinul de analiza toxicologica – alcoolemie nr.141-142/11.01.2007 emis de SML Constanta, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor S.S. si G.D., I.I. si B.I.

S-a stabilit, în raport de situatia de fapt retinuta ca faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., doua infractiuni, respectiv din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007 si. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., fapta din data de 09.12.2006.

La stabilirea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului pentru fiecare infractiune, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsa prevazute de lege, modul si împrejurarile de savârsire a faptelor asa cum au fost retinute mai sus, gradul de pericol social relativ ridicat al faptelor având în vedere ca, desi a fost depistat prima data conducând fara permis, din nou a condus, tot fara permis, datele personale ale inculpatului respectiv vârsta de 37 ani, fara studii, casatorit, recidivist, precum si atitudinea sincera de recunoastere si regret a faptelor.

În raport de condamnarile anterioare ale inculpatului respectiv, 6 luni închisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr. 1524/18.06.2004 a Judecatoriei Medgidia si 1 an închisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr. 2120/20.09.2004 a Judecatoriei Medgidia s-a dispus, în baza art. 83 cod penal, revocarea suspendarii conditionate a executarii acestora precum si contopirea lor, urmare a faptului ca s-au stabilit pentru infractiuni concurente.

Fata de aceleasi criterii s-au retinut, totusi, în favoarea inculpatului circumstantele atenuante prev. de art.74 cod penal, carora li s-a dat eficienta prevazuta de art.76 cod penal, prin aplicarea unor pedepse sub minimul special, pedepse la care s-a adaugat pedeapsa rezultanta de 1 an închisoare.

Întrucât faptele ce fac obiectul prezentului dosar sunt concurente, s-a dispus potrivit art.33-34 cod penal, contopirea pedepselor stabilite si aplicarea pedepsei celei mai grele.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat, în raport cu criteriile de mai sus, si vazând perseverenta infractionala a inculpatului, ca scopul pedepsei nu poate fi realizat decât prin executarea pedepsei în regim de detentie.

În baza art.71 cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a si b cod penal.

Împotriva sus-mentionatei sentinte a formulat apel inculpatul.

Prin decizia penala nr.58/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul penal nr.56/256/2008, s-a dispus, în baza art.379 pct.1 lit. b cod procedura penala, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de apelantul inculpat S.A.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

În mod corect prima instanta, coroborând procesele verbale de depistare cu buletinul de analiza toxicologica – alcoolemie nr.141-142/11.01.2007 al SML Constanta, depozitiile martorilor si recunoasterea inculpatului S.A., a stabilit situatia de fapt dedusa judecatii si vinovatia autorului în savârsirea faptelor retinute în sarcina, constând în conducerea unui autoturism pe drumurile publice la data de 09.12.2006, având în sânge o îmbibatie alcoolica peste limita legala si fara a poseda permis, precum si în conducerea, din nou, la data de 18.08.2007 a unui autoturism fara permis.

Solicitarea inculpatului de a i se restitui cauza la procuror, formulata sub forma unui prim motiv de apel, este neîntemeiata, întrucât, desi din punct de vedere scriptic actul de sesizare nu contine formula consacrata prin decizia în interesul legii nr.9/2008, totusi din punct de vedere formal verificarea impusa de lege a avut loc.

Astfel, pe prima fila a rechizitoriului, în partea din dreapta sus, exista aplicata mentiunea „V”, având semnificatia „verificat”, urmata de stampila unitatii parchetului si semnatura primului procuror, asa încât restituirea cauzei la organul de urmarire penala, doar pentru motivul ca sintagma consacrata în decizia Înaltei Curti nu se regaseste întocmai, ar fi consecinta unui formalism excesiv.

Cât priveste solicitarea inculpatului de a fi achitat pentru o cauza cum este iresponsabilitatea, asa cum este ea reglementata de art.48 cod penal, aceasta nu poate fi primita, deoarece Raportul de expertiza medico – legala psihiatrica nr.318/P/18.11.2008, efectuat în faza de apel, evidentiaza faptul ca discernamântul este pastrat.

Chiar daca prin raportul initial se apreciaza ca discernamântul este mult diminuat, concluzia trebuie interpretata fata de afectiunile anterioare comiterii faptelor, deoarece în partea expozitiva a raportului s-au strecurat erori de consemnare cu privire la data reala a faptelor deduse judecatii, aspect evidentiat prin suplimentul la raport.

Împrejurarea ca inculpatul poseda un bagaj lexical precar si ca acesta prezinta un nivel redus al intelectului, pe fondul unor tulburari de personalitate, nu este de natura sa conduca la abolirea discernamântului, ci doar la diminuarea acestuia, astfel cum se concluzioneaza prin raportul de expertiza.

Faptul ca instanta de apel nu are îndoiala asupra starii de sanatate a inculpatului, rezulta din aceea ca inculpatul a recunoscut comiterea infractiunilor, în modalitatea descrisa, fiind pe deplin constient de consecintele actelor sale.

De altfel, inculpatul a scris si semnat o parte din declaratiile date în cursul urmaririi penale, a dovedit coerenta în exprimare, iar în fata instantei de fond a sustinut ca urmeaza cursurile scolii de soferi si ca este programat la examen pe data de 28.02.2008, ceea ce dovedeste, în afara oricarui dubiu, ca are reprezentarea faptelor sale.

Mai mult, demersurile inculpatului în obtinerea permisului de conducere rezulta si din înscrisurile depuse la dosarul primei instante, ceea ce dovedeste întelegerea semnificatiei faptelor anterioare.

Probele administrate în faza urmaririi penale si în cursul judecatii fac dovada deplina a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecata, pedepsele aplicate de prima instanta sunt corect dozate, având în vedere conduita sincera a inculpatului, dar si starea de recidiva si gradul de pericol social al faptelor.

S-a apreciat ca, fata de perseverenta infractionala a inculpatului nu se impune adoptarea unei solutii de achitare si nici de reducere a pedepselor, prima instanta dovedind clementa în stabilirea cuantumului pedepsei închisorii.

Împotriva deciziei penale nr. 58/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul penal nr.56/256/2008 si a sentintei penale nr.489/P/21.03.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia în dosarul penal nr.56/256/2008, a formulat recurs inculpatul S.A., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:

În mod gresit s-a dispus si mentinut condamnarea inculpatului S.A. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 întrucât probele biologice în baza carora s-a constatat îmbibatia alcoolica în sânge au fost tinute în medii improprii de conservare si cu depasirea termenului reglementat de dispozitiile art.14 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii.

Se invoca, totodata, nelegalitatea probei si din perspectiva modului în care s-a realizat recoltarea probei de sânge, cu o seringa de unica folosinta si nu cu instrumentarul din trusa speciala la care face trimitere art.30 si art.6 lit. c din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii.

În consecinta, se solicita înlaturarea din materialul probator a buletinului de analiza toxicologica cu consecinta achitarii inculpatului în baza art.10 lit.d cod procedura penala.

În mod gresit s-a dispus si mentinut condamnarea inculpatului S.A. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002, întrucât, raportat la aceste infractiuni, recurentul inculpat se afla în situatia prevazuta de art.48 cod penal, motiv pentru care solicita achitarea si pentru aceste infractiuni, în baza art.10 lit. e cod procedura penala.

Se face trimitere la actele medicale din care rezulta starea de sanatate a inculpatului si la raportul medico-legal din care rezulta ca are discernamântul mult diminuat.

În subsidiar, se sustine ca, în mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului întrucât fata de circumstantele reale în care s-au comis cele doua fapte, respectiv distanta parcursa si fata de circumstantele personale ale inculpatului, respectiv starea de sanatate, faptele comise nu prezinta în concret gradul de pericol social al unei infractiuni, fiind incidente dispozitiile art.181 cod penal, cu consecinta achitarii acestuia în temeiul art.10 lit. b ind.1 cod procedura penala.

Examinând legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform art. 385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, în limitele prev. de art. 385 ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:

Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, prevede ca, în situatia în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, în sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.

Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, în mod obisnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrarii imediat, acceptându-se ca, în cazuri exceptionale, aceasta sa se realizeze în maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura cuprinsa între 0 si 4 grade C, dispozitiile legale fiind edictate pentru evitarea degradarii probelor în situatiile în care acestea nu pot fi pastrate în mod real la temperatura scazuta.

In speta, de la data prelevarii probelor biologice, respectiv 9 decembrie 2006 si pâna la data prelucrarii lor, respectiv 11 ianuarie 2007, au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident ca aceste dispozitii legale au fost încalcate.

Retinem ca, desi nu s-au invocat si dovedit situatii exceptionale care sa fi determinat întârzierea transportului si depunerii probelor biologice, si care sa justifice nedepunerea acestora imediat, s-a depasit si timpul prevazut de norma legala în care este garantata pastrarea nealterata a probelor biologice si care sa conduca la certitudinea ca rezultatul din buletinul de analiza este corect.

Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de proba, ca probele biologice prelevate de la inculpat au fost pastrate în conditiile impuse de dispozitia legala mentionata.

În consecinta, va fi înlaturat din materialul probator administrat în cauza buletinul de analiza toxicologica – alcoolemie nr.141 – 142/11.01.2007 al SML Constanta.

Urmare a înlaturarii acestei probe, nu se mai poate dovedi îmbibatia alcoolica avuta în sânge de catre inculpat la momentul depistarii sale, astfel încât, în mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru savârsirea infractiunii prev. de 87 alin 1 din OUG 195/2002, impunându-se achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit. a în ref. la art.10 lit. d cod procedura penala.

Prin condamnarea inculpatului pentru comiterea acestei infractiuni, atât instanta de fond cât si instanta de apel au comis o grava eroare de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 pct.18 cod procedura penala.

În mod corect, atât prima instanta cât si instanta de apel nu au retinut incidenta dispozitiilor art.48 cod penal, critica formulata în acest sens fiind neîntemeiata.

Astfel, prin raportul de expertiza medico – legala psihiatrica nr.318/P/18.11.2008, efectuat în faza de apel, se evidentiaza faptul ca discernamântul este pastrat chiar daca acesta este mult diminuat.

În sensul acestei concluzii este si împrejurarea ca inculpatul a recunoscut comiterea infractiunilor, în modalitatea descrisa, fiind pe deplin constient de consecintele actelor sale, acesta a scris si semnat o parte din declaratiile date în cursul urmaririi penale, a dovedit coerenta în exprimare, iar în fata instantei de fond a sustinut ca urmeaza cursurile scolii de soferi si ca este programat la examen pe data de 28.02.2008, ceea ce dovedeste, în afara oricarui dubiu, ca are reprezentarea faptelor sale.

Mai mult, demersurile inculpatului în obtinerea permisului de conducere rezulta si din înscrisurile depuse la dosarul primei instante, ceea ce dovedeste întelegerea semnificatiei faptelor anterioare, respectiv ca nu avea dreptul sa circule pe drumurile publice cu un autovehicul fara a poseda permis de conducere.

În ceea ce priveste critica referitoare la lipsa de pericol social concret al faptelor inculpatului de a circula pe drumurile publice cu un autovehicul fara a poseda permis de conducere, o apreciem, de asemenea, ca fiind neîntemeiata, având în vedere urmatoarele considerente.

Potrivit art.18 ind.1 alin.1 cod penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita, în mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Prin dispozitiile art.18 ind.1 alin.2 cod penal, sunt stabilite criteriile în raport de care se va aprecia de catre instanta, în concret gradul de pericol social, criterii ce trebuie avute în vedere cumulativ.

Lipsa pericolului social concret este deci determinata atât de considerente obiective ce tin de fapta prevazuta de legea penala cât si de considerente de natura subiectiva, ce tin de persoana faptuitorului.

Referitor la persoana faptuitorului, retinem ca acesta a mai intrat în conflict cu legea penala, fiind în stare de recidiva postcondamnatorie, inculpatul fiind condamnat tot pentru infractiuni la circulatia pe drumurile publice, ceea ce probeaza o anumita perseverenta infractionala, mai mult, în prezenta cauza s-a retinut savârsirea de catre inculpat a doua infractiuni, aspecte care determina ca, în raport de considerentele de natura subiectiva sa nu se poata aprecia ca, faptele comise nu prezinta în concret gradul de pericol social al unei infractiuni, iar starea de sanatate a inculpatului este insuficienta pentru a retine contrariul.

Si considerentele de natura obiectiva împiedica o asemenea concluzie, întrucât, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere deci în lipsa abilitatilor necesare, creeaza o stare de pericol pentru toti participantii la trafic, putându-se concretiza în evenimente rutiere ce se pot solda cu pagube materiale si cu victime omenesti, si aceasta indiferent de distanta parcursa.

Fata de cele reliefate, Curtea, în baza art. 385 ind.15 alin.1 pct.2 lit. d cod procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul S.A. va casa, în parte, decizia penala nr.58/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta si sentinta penala nr.489/P/21.03.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia, ambele în dosarul penal nr.56/256/2008 si rejudecând, se va dispune, în baza art.11 pct.2 lit. a cod procedura penala, în referire la art.10 lit. d cod procedura penala, achitarea inculpatului S.A. pentru savârsirea infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002.

Ca o consecinta a achitarii se va înlatura din contopire pedeapsa de 8 luni închisoare aplicata pentru infractiunea pentru care s-a dispus achitarea.

Se vor mentine celelalte dispozitii care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.192 alin.3 cod procedura penala,

Cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Dosarul 1981/118/2009

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro