404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Legalitatea deciziei de imputare prin care AJOFM a imputat reclamantului indemnizatia de somaj primita necuvenit.

Indemnizatia de somaj a devenit un venit necuvenit, motivat de faptul ca prin anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca, reclamanta a fost repusa în situatia anterioara, a redobândit calitatea de salariat si a devenit persoana asigurata în sistemul asigurarilor sociale.

Potrivit art. 5 pct. IV lit.c din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, are calitatea de somer persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca în vigoare.

Despagubirile primite de reclamanta în baza art. 78 alin.2 din Codul muncii reprezinta în esenta salarii indexate majorate si reactualizate cu celelalte drepturi din care se retin contributiile de asigurari sociale.

Conform prevederilor art. 47 alin.(1) din Legea nr. 76/2002, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj, altele decât cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor care constituie titluri executorii.

Prin cererea adresata acestei Tribunalului Tulcea, înregistrata sub nr. 2734/88/2009, M.M. a formulat contestatie împotriva dispozitiei nr. 9754/01.10.2009, emisa de AJOFM, solicitând anularea acestei dispozitii si obligarea intimatei la restituirea sumelor retinute în baza acesteia.

În motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca a fost salariata Clubului Sportiv Municipal ,,D” Tulcea si i s-a desfacut contractul individual de munca, actionând în instanta aceasta unitate, iar prin decizia civila nr. 378/CM/2009 a Curtii de Apel Constanta, s-a dispus reintegrarea sa pe postul anterior detinut, reintregrare care s-a produs în mod efectiv la data de 14.09.2009, în baza deciziei nr.1282, emisa de catre conducerea C.S.M. „D” Tulcea, la data de 07.09.2009.

A mentionat contestatoarea ca, în perioada concedierii a beneficiat de ajutorul de somaj legal, iar la data de 01.10.2009 A.J.O.F.M. Tulcea a emis dispozitia de imputare nr.9754, motivând în mod gresit ca ar fi fost reintegrata în munca la data de 01.08.2008 si ca, astfel ar fi încalcat Legea nr. 76/2002, în sensul ca, în perioada când a beneficiat de ajutor de somaj, ar fi realizat, concomitent, venituri din salarii.

În aparare, a formulat întâmpinare intimata, prin care a invocat exceptia nerespectarii procedurii plângerii prealabile, întrucât actiunea ar fi fost introdusa mai înainte de a primi raspunsul la plângerea prealabila, fara respectarea prevederilor art. 2 alin.(1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Pe fondul cauzei, intimata a aratat ca la data de 20.09.2009, C.S.M. „D” Tulcea i-a înaintat decizia nr.9619 prin care a luat la cunostinta cu privire la faptul ca, în executarea deciziei civile nr. 372/C.M./18.06.2009, ramasa irevocabila, s-a dispus anularea deciziei de concediere nr. 1393/09.07.2008, a contestatoarei si care a stat la baza acordarii indemnizatiei de somaj catre aceasta.

Totodata, au fost depuse la A.J.O.F.M. Tulcea si declaratii privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, pentru perioada 01.08.2008-30.10.2009, din care rezulta ca, contestatoarea a realizat venituri în perioada în care a beneficiat de indemnizatie de somaj.

Astfel, intimata a mentionat ca, indemnizatia de somaj a devenit necuvenita, motivat de faptul ca, din stagiul de cotizare al contestatoarei, s-a constatat ca aceasta a realizat venituri din salarii, în perioada în care a beneficiat de indemnizatie de somaj, fapt ce contravine prevederilor art. 5 pct. IV lit.c) din Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, actualizata.

A mentionat intimata ca, despagubirile egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, în perioada cuprinsa între data concedierii si data reintegrarii în functie, de care face vorbire decizia civila nr. 372/C.M./18.06.2009, ramasa irevocabila, nu sunt de natura unor despagubiri morale ci, reprezinta în esenta restabilirea situatiei anterioare desfacerii contractului de munca, reconstituirea vechimii în munca si a drepturilor adiacente.

S-a învederat ca, potrivit art. 47 alin.(1) din Legea 76/2002, cu modificarile ulterioare, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca, care constituie titluri executorii.

Prin sentinta civila nr. 98 din 20.01.2010 Tribunalul Tulcea a respins exceptia de neîndeplinire a procedurii prealabile ca nefondata.

A respins în totalitate contestatia formulata de reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâta Agentia Judeteana pentru ocuparea Fortei de Munca Tulcea.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele:

Contestatia de fata a fost întemeiata pe prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj, care prevede la art. 119 alin.(2) ca litigiile privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj se solutioneaza în regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevazute pentru conflictele de drepturi, chiar daca prin lege speciala se prevede altfel.

S-a retinut ca, în ceea ce o priveste pe contestatoare, aceasta a beneficiat de indemnizatia de somaj prevazuta de legea mai sus mentionata, tocmai datorita faptului ca, anterior dobândirii statului de somer, a avut calitatea de salariat al Clubului Sportiv Municipal ,,D” Tulcea, astfel ca izvorul dreptului acesteia la indemnizatia de somaj a decurs din calitatea sa anterioara de salariat disponibilizat conform prevederilor art. 65 din codul muncii.

În speta, nu se poate face vorbire despre aplicabilitatea prevederilor art. 2 alin.(1) lit.h) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, în conditiile în care litigiul de fata poarta asupra indemnizatiei de somaj, respectiv asupra restituirii unei sume de bani reprezentând indemnizatie de somaj, despre care intimata sustine ca ar fi fost încasata în mod necuvenit de catre contestatoare, indemnizatie de care aceasta nu ar fi putut beneficia de altfel daca, anterior, nu ar fi avut calitatea de salariat al carui contract a încetat, conform art. 65 din Codul muncii si care i-a permis sa dobândeasca statutul de somer, astfel ca aplicabilitate va avea Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj si care nu prevede obligativitatea îndeplinirii procedurii plângerii prealabile

Fata de aceste considerente, retinând si prevederile legale sus citate, instanta apreciat ca, în speta nu se face aplicarea prevederilor art. 2 alin.(1) lit.h) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ si a respins exceptia nerespectarii procedurii prealabile, ca nefondata.

Pe fondul cauzei s-a retinut ca, asa dupa cum rezulta din mentiunile efectuate în carnetul de munca al contestatoarei, aceasta a beneficiat de indemnizatie de somaj începând cu data de 01.08.2008 si pâna la data de 31.08.2009, conform adresei nr.12199 din data de 11.12.2009 emisa de A.J.O.F.M. Tulcea, ca urmare a încetarii raporturilor de munca în baza art. 65 din Codul muncii, conform deciziei nr. 1393/09.07.2008 emisa de Clubul Sportiv Municipal ,,D” Tulcea si care a fost anulata prin decizia civila nr. 372/CM/ 18.06.2009 a Curtii de Apel Constanta, irevocabila.

Sentinta sus mentionata a dispus cu privire la reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior precum si cu privire la plata despagubirilor egale cu salariile indexare majorate si reactualizate precum si a celorlalte drepturi de care a beneficiat contestatoarea, de la data concedierii si pâna la data reintegrarii sale în functie.

Prin decizia nr.1282/07.09.2009, C.S.M. « D » Tulcea a dispus ca începând cu data de 14.09.2009, contestatoarea sa fie reintegrata pe postul detinut anterior concedierii, respectiv pe postul de muncitor calificat I- bucatar cu un salariu de 750 lei.

De asemenea, C.S.M. « D » a dispus la plata catre contestatoare a despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate cu rata inflatiei, în sensul în care a si dispus instanta dealtfel, prin Decizia civila nr. 372/ C.M./2009, irevocabila.

Nu a fost retinuta sustinerea contestatoarei cum ca, veniturile realizate în perioada mai sus mentionata nu reprezinta salarii, ci ,,despagubiri egale cu salariile”, acordate potrivit art.78 alin.1 din Codul muncii, motivat de acea ca, legiuitorul a înteles sa acorde aceste despagubiri egale cu salariile, salariatului concediat de unitate în mod netemeinic sau nelegal, tocmai pentru a acoperi prejudiciul produs acestuia, prin neacordarea salariilor de care ar fi beneficiat daca unitatea nu ar fi luat o asemenea masura netemeinica sau nelegala, astfel ca ele au toate caracteristicile specifice drepturilor salariale.

În acest context, s-a apreciat ca, indemnizatia de somaj a devenit necuvenita pentru contestatoare, avându-se ca în vedere ca, în stagiul sau de cotizare s-a constatat ca aceasta a realizat venituri din salarii (despagubiri egale cu salariile) în perioada în care a beneficiat de indemnizatie de somaj.

Or, conform prev. art.5 pct.IV lit.c) din Legea nr.76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, actualizata: ,,somer- persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: … c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, în vigoare”.

Conform prev. art. 47 alin.(1) din Legea nr.76/2002, cu modificarile ulterioare, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj altele decât cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor, care constituie titluri executorii.

Astfel, intimata A.J.O.F.M. Tulcea a emis dispozitia de imputare nr.9754/01.10.2009, prin care s-a dispus, având în vedere referatul nr.9753/01.10.2009, imputarea sumei de 6358 lei, în sarcina contestatoarei, suma reprezentând indemnizatie de somaj acordata necuvenit pentru perioada: 01.08.2008-31.08.2009.

Având în vedere ca a fost respins ca nefondat capatul de cerere privind anularea dispozitiei de imputare nr.9754/01.10. 2009, emisa de intimata, mentinând ca temeinica si legala aceasta decizie, instanta a respins ca nefondat si capatul de cerere privind restituirea sumelor retinute în baza respectivei decizii de imputare.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea M.M., criticând-o sub urmatoarele aspecte :

În mod gresit instanta de fond a apreciat ca a beneficiat necuvenit de indemnizatia de somaj deoarece, din toate documentele depuse la dosarul cauzei rezulta foarte clar ca se afla în situatia prevazuta de art. 17, alin.(1) lit. b din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj, mai exact i-au încetat raporturile de munca din motive neimputabile si întrunea toate conditiile prevazute de art. 5 pct. IV lit.c din aceeasi lege. Împrejurarea ca, ulterior, la mai bine de un an de la data concedierii, ca urmare a deciziei civile 378/CM/18.06.2009 a fost reîncadrata în functia detinuta anterior în cadrul Clubului Sportiv Municipal „D” Tulcea nu poate avea efecte în sensul obligarii sale la restituirea sumelor primite cu titlu de ajutor de somaj deoarece:

1. la data intrarii în somaj îndeplinea conditiile impuse de lege;

2. pe toata perioada în care a beneficiat de acest ajutor nu a avut si alte venituri asa cum în mod gresit se mentioneaza în decizia de imputare.

Cât priveste suma primita de la angajator recurenta precizeaza ca aceasta nu reprezinta salarii aferente perioadei în care a fost concediata si nici nu poate reprezenta asa ceva pentru ca salariul este definit de art. 154 alin.(1) din Codul muncii ca fiind „ contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca”, iar în perioada de referinta nu a prestat munca în cadrul Clubului Sportiv Municipal „ D” si u a avut contract de munca. Aceasta suma reprezinta o despagubire egala cu salariile la care ar fi îndreptatita în acea perioada în conditiile în care nu i s-ar fi desfacut abuziv contractul de munca, despagubire prevazuta de art. 78 alin.(1) din Codul muncii. Faptul ca instanta a apreciat decizia de concediere ca fiind nelegala, ca prin aplicarea acestea a suferit un prejudiciu si ca acest prejudiciu trebuie acoperit prin acordarea unei despagubiri nu poate echivala cu o schimbare retroactiva a situatie sale juridice în raport cu sistemul asigurarilor de somaj. Dimpotriva, decizia instantei vine sa demonstreze o data în plus ca în perioada de referinta a fost lipsita de loc de munca si de veniturile salariale aferente.

Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate Curtea a respins recursul pentru urmatoarele considerente:

Prin decizia de imputare nr. 9754/1.10.2009 emisa de AJOFM Tulcea s-a imputat reclamantei M.M. suma de 6358 lei reprezentând indemnizatie de somaj acordata necuvenit pentru perioada 1.08.2008 – 31.08.2009.

Reclamanta a beneficiat de indemnizatia de somaj întrucât prin decizia nr. 1393/9.07.2008 emisa de conducerea Clubului Sportiv Municipal „D” Tulcea i s-a desfacut contractul individual de munca în temeiul art. 65 din Codul muncii începând cu 31.07.2008.

Prin decizia civila nr. 378/CM/18.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Constanta s-a dispus anularea deciziei nr. 1393/9.07.2008, reintegrarea contestatoarei în functia anterior detinuta si obligarea intimatei catre contestatoare la plata despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate cu rata inflatiei corespunzatoare perioadei cuprinse între data concedierii si data reintegrarii în functie.

Prin decizia nr. 1282/7.09.2009 emisa de Clubul Sportiv Municipal „D” Tulcea, s-a dispus în baza deciziei civile nr. 378/CM/ 18.06.2009 a Curtii de Apel Constanta, reintegrarea reclamantei pe postul detinut anterior si plata salariilor restante aferente perioadei 1.08.2008 – 14.09.2009.

Reclamanta a recunoscut, prin precizarile depuse la data de 19.01.2010, ca a beneficiat de despagubirile egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate cu rata inflatiei.

Indemnizatia de somaj a devenit un venit necuvenit, motivat de faptul ca prin anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca, reclamanta a fost repusa în situatia anterioara, a redobândit calitatea de salariat si a devenit persoana asigurata în sistemul asigurarilor sociale.

Potrivit art. 5 pct. IV lit.c din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, are calitatea de somer persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca în vigoare.

Despagubirile primite de reclamanta în baza art. 78 alin.2 din Codul muncii reprezinta în esenta salarii indexate majorate si reactualizate cu celelalte drepturi din care se retin contributiile de asigurari sociale.

Conform prevederilor art. 47 alin.(1) din Legea nr. 76/2002, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj, altele decât cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor care constituie titluri executorii.

În consecinta, în mod corect, AJOFM Tulcea a emis dispozitia de imputare nr. 9754/1.10.2009 prin care s-a dispus imputarea sumei de 6358 lei în sarcina reclamantei, suma reprezentând indemnizatie de somaj acordata necuvenit pentru perioada 01.08.2008 – 31.08.2009.

Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 Cod pr. civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro