404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Contract de transport de mărfuri pe şosele. Plata prestaţiei. Termen de prescripţie.

Termenul de prescripţie de un an, reglementat de art. 32 alin. 1 al Convenţiei CMR referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele – Geneva, 1956, nu operează dacă a intervenit un caz legal de întrerupere, în raport de prevederile art. 16 din Decretul nr. 167/1958. Recunoaşterea dreptului prin efectuarea unei plăţi parţiale determină, astfel, curgerea unei noi prescripţii de un an, în favoarea creditorului, de la data plăţii.

Reclamanta S.C. TA S.A. Constanţa a solicitat obligarea pârâtei S.C. RT S.A. la plata sumei de 1847 dolari SUA, reprezentând contravaloarea prestaţiei de transport efectuate în beneficiul acesteia, conform comenzii din 01.03.1999.

S-a susţinut că tariful convenit de părţi a fost de 3000 dolari SUA, din care pârâta a plătit doar 1154 dolari SUA, la 20.11.1999. Diferenţa nu a fost achitată, cu toate că societatea beneficiară a fost notificată în acest sens.

Pârâta a invocat, pe cale de excepţie, prescripţia dreptului la acţiune, în raport de prevederile Convenţiei CMR referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele – Geneva, 1956, modificată prin Protocolul din 1979, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 451/1972 şi respectiv, Decretul nr. 66/1981.

Art. 32 alin. 1 din Convenţie reglementează termenul special de prescripţie de un an, stabilind totodată şi momentul la care acesta începe să curgă, anume, prin trecerea a trei luni de la încheierea contractului. Aşa fiind, acţiunea este, în opinia pârâtei, prescrisă prin formularea ei cu depăşirea termenului prevăzut de actul normativ special.

Instanţa a reţinut aplicabilitatea prevederilor Convenţiei referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele, întrucât potrivit art. 1, primirea mărfii pentru transport şi eliberarea ei la destinaţie s-a realizat pe teritoriul a două state, dintre care unul este România.

Sub aspectul prescrierii dreptului la acţiune, s-a reţinut însă că termenul special – reglementat de actul normativ – este supus aceloraşi cazuri de întrerupere a cursului prescripţiei prevăzute de art. 16 din Decretul nr. 167/1958. În cauză, pârâta a efectuat o plată în contul acestei prestaţii, ceea ce echivalează cu recunoaşterea dreptului a cărui acţiune este supusă prescripţiei.

Pe cale de consecinţă, prescripţia nu operează în cauză, de la data efectuării plăţii parţiale începând să curgă o nouă prescripţie în favoarea creditorului.

(sentinţa civilă nr.61 COM/ 16.01.2001, irevocabilă prin decizia civilă nr. 394/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială)

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro