404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Infracţiunea prevăzută de art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002. Latura obiectivă

Singura probă prin care se poate stabili cu certitudine dacă o persoană a depăşit sau nu limita maximă de 0,80 gr. %0 alcool în sânge este analiza toxicologică a sângelui şi nu declaraţiile martorilor sau buletinul de examinare clinică.

Prin sentinţa penală nr. 210 din 19.06.2007, Judecătoria Vatra Dornei l-a condamnat pe inculpatul B.I.E. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiţionat în temeiul art. 81, 82 Cod penal, atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a-b teza a II-a Cod penal, raportat la art. 71 Cod penal şi art. 71 alin. 5 Cod penal.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 04.10.2005, inculpatul a efectuat un transport de marfă la Broşteni, de unde s-a întors în jurul orei 2100. În drum s-a oprit în satul Cotârgaşi, la un bar aparţinând S.C. „T” S.R.L. Broşteni, inculpatul fiind însoţit de R.G. care a arătat, atât el, cât şi martora R.D., că inculpatul a consumat alcool în jurul orelor 2230, iar ulterior inculpatul s-a îndreptat spre Vatra Dornei.

Pe raza comunei Dorna Arini, la locul numit Vârful Podireiului, inculpatul a pierdut controlul volanului şi s-a izbit cu autotractorul înmatriculat cu numărul SV-05-YSD, într-un copac.

La faţa locului au venit şi organele de poliţie, inculpatul fiind transportat la Spitalul Vatra Dornei de către fiul acestuia, B.I.D., unde i s-au recoltat probe biologice de sânge, în patru flacoane, respectiv proba şi contraproba la un interval de o oră, fiind depuse ulterior în dulapul de urgenţă, unde medicul trebuia să le sigileze prin aplicarea parafei.

În baza acestor probe s-a încheiat buletinul de analiză toxicologică nr. 1594/D din 11.10.2004, în care s-a constatat că inculpatul avea alcoolemia zero, atât la prima probă recoltată, cât şi la cea de-a doua, făcându-se menţiunea că există neconcordanţă între rezultat şi concluzia medicului examinator.

Conform buletinului de examinare clinică întocmit de C.R., doctor la Spitalul din Vatra Dornei, rezultă că inculpatul se manifesta psihic agitat, era neorientat în timp şi spaţiu, atenţia era neconcentrată, iar judecata incoerentă.

De asemenea, martora R.O.C., asistentă la Spitalul din municipiul Vatra Dornei, a declarat în faza de urmărire penală că pacientul era agitat datorită stării de beţie în care se afla.

Ulterior, au fost examinate contraprobele la I.N.M.L. Iaşi şi s-a concluzionat că „alcoolemia era nedozabilă, depăşeşte doza letală, situaţie imposibilă”.

Prin urmare, chiar dacă atât probele, cât şi contra probele au fost luate de la aceeaşi persoană, rezultatele au fost contradictorii, astfel în cadrul probelor alcoolemia a fost zero, iar în cazul contraprobelor doza ar fi fost letală.

Ulterior, în faza de urmărire penală, datorită neconcordanţelor dintre cele două bilete de analiză toxicologică şi având în vedere declaraţiile martorilor, a fost sesizată Comisia pentru interpretarea alcoolemiei din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi care a concluzionat că la data accidentului, în jurul orelor 23-24 inculpatul avea o alcoolemie de peste 0,80 gr. %0.

Comisia superioară medico-legală din cadrul I.M.L. Bucureşti a arătat că avizează raportul de expertiză medico-legală efectuat de Institutul de Medicină Legală Iaşi din data de 08.12.2005 prin care s-a stabilit că inculpatul conducea autoturismul sub influenţa băuturilor alcoolice (fila 282 din dosarul tribunalului).

Faptul că inculpatul a condus autotrenul având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşea limita legală, rezultă atât din probele biologice care au fost făcute ulterior la Iaşi, cât şi depoziţiile martorilor. Mai mult, iniţial chiar inculpatul a declarat că a consumat băuturi alcoolice, iar ulterior a revenit asupra declaraţiei făcute.

Faptul că lucrători ai poliţiei au fost neglijenţi în păstrarea probelor biologice nu-i poate profita inculpatului, nu poate duce la concluzia că este nevinovat de săvârşirea acestei fapte, întrucât este neîndoielnic faptul că toate probele biologice recoltate la Vatra Dornei au fost contrafăcute.

Atitudinea oscilantă a inculpatului în declaraţie denotă şi o anumită complicitate a acestuia cu cei care l-au ajutat să se obţină astfel de rezultate ca urmare a probelor biologice recoltate la spital, având în vedere faptul că la analizarea contraprobelor s-a stabilit că dacă o persoană ar fi avut atât alcool în sânge, doza ar fi fost letală.

Tocmai pentru a lămuri aceste concluzii contradictorii s-a solicitat şi avizul Comisiei Superioare Medico-Legale a Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti care a avizat expertiza efectuată la Iaşi cu privire la interpretarea alcoolemiei.

Sentinţa a fost atacată cu apel de către inculpat, iar prin decizia penală nr. 398/22.10.2007 a Tribunalului Suceava apelul a fost admis, a fost desfiinţată în totalitate hotărârea şi, în rejudecare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penală raportat la art. 10 lit. b Cod proc. penală, a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală – prevăzută de art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că în cauză concluziile actelor medico-legale sunt contradictorii, fără a duce la concluzia că inculpatul ar fi condus autovehiculul cu o îmbibaţie alcoolică în sânge ce depăşeşte limita legală, împrejurare în care îndoiala profită făptuitorului.

Constatând că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul conform art. 66 alin. 1 Cod proc. penală nu a fost răsturnată, Tribunalul a reţinut că deşi la data producerii accidentului inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice astfel după cum rezultă din declaraţiile martorilor C.D., R.C., C.D. şi R.G., audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti (filele 206-209 din dosarul de fond), valoarea alcoolemiei nu a depăşit limita legală, astfel încât acesta nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală – prevăzută de art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, fapta sa constituind doar o contravenţie.

Împotriva deciziei a formulat recurs procurorul care a criticat-o ca nelegală solicitând casarea ei şi menţinerea sentinţei primei instanţe.

A motivat că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului. Chiar dacă proba cu analiza toxicologică a sângelui a fost compromisă, vinovăţia inculpatului este dovedită de buletinul de examinare clinică ce evidenţiază că imediat după accident acesta era agitat, neorientat în spaţiu, cu judecata incoerentă, aspecte confirmate şi de către asistenta medicală. Calculul retroactiv al alcoolemiei făcut de Comisia I.M.L. Iaşi arată că inculpatul avea în sânge o alcoolemie peste limita legală de 0,80 gr. %0, acest raport fiind avizat şi confirmat de I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti. Făcând referire şi la poziţia procesuală oscilantă a inculpatului care iniţial a declarat că a consumat bere, iar apoi a negat consumul de băuturi alcoolice, procurorul a concluzionat că se impune condamnarea acestuia.

Examinând recursul se constată că este nefondat.

Potrivit art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 există infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală atunci când autovehiculul a fost condus de o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte 0,80 gr. %0. Ori, chiar din conţinutul infracţiunii reiese clar că pe baza declaraţiilor de martori nu se poate stabili cu certitudine dacă o persoană a depăşit sau nu limita maximă de 0,80 gr. %0 îmbibaţie alcoolică. Nici buletinul de examinare clinică nu poate evidenţia depăşirea acestei limite, ci vizează în special diverse aspecte ale comportamentului persoanei examinate.

În aceste condiţii, o importanţă deosebită o avea analiza toxicologică a sângelui, dar cauza, sub acest aspect, a avut o evoluţie sinuoasă cu concluzii extreme ce nu pot fi acceptate, după cum urmează:

Fiind transportat la spital, inculpatului i s-au recoltat probe biologice de sânge în patru flacoane, respectiv proba şi contraproba la un interval de o oră, fiind depuse ulterior în dulapul de urgenţă, unde medicul trebuia să le sigileze prin aplicarea parafei.

În baza acestor probe s-a încheiat buletinul de analiză toxicologică nr. 1594/D din 11.10.2004 în care s-a constatat că inculpatul avea alcoolemia zero, atât la prima probă recoltată, cât şi la cea de-a doua, iar ulterior, la data de 25.10.2004 au fost examinate contraprobele la I.N.M.L. Iaşi şi s-a concluzionat că la ora 100 alcoolemia era de 1,15 gr. %0 iar la ora 200 alcoolemia era „nedozabilă, depăşeşte doza letală, situaţie imposibilă”. Din raportul de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei nr. 5147/08.12.2005 întocmit de I.M.L. Iaşi rezultă că la data de 05.10.2004 la ora 2300 – 2400 inculpatul avea o alcoolemie de peste 0,80 gr. %0, circa 1,30 gr. %0 – 1,45 gr. %0 .

Prima instanţă a solicitat Comisiei Superioare Medico-Legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti să se pronunţe cu privire la aceste concluzii contradictorii şi să comunice dacă inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice la data producerii accidentului. Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti a avizat raportul de expertiză medico-legală nr. 5147/08.12.2005 întocmit de I.M.L. Iaşi, cu precizarea că datorită deficienţelor constatate nu se mai pot face alte aprecieri suplimentare.

După cum se observă, buletinele şi expertizele medico-legale au evidenţiat concluzii contradictorii (fie grad de alcoolemie zero, fie depăşirea limitei de 0,80 gr. %0, fie doză mortală), iar Comisia Superioară din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti a avizat raportul de expertiză medico-legală nr. 5147/08.12.2005 al I.M.L. Iaşi, raport care procedează la un calcul retroactiv al alcoolemiei având în vedere declaraţiile unor martori privitoare la cantităţile de alcool consumate de inculpat, cea ce îi conferă un grad ridicat de subiectivism şi incertitudine, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu a fost constant în declaraţiile sale cu privire la cantitatea de alcool consumată.

În aceste împrejurări, în cauză nu există probe care să dovedească că inculpatul a condus un autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică care să depăşească 0,80 gr. %0, astfel încât hotărârea instanţei de apel este legală şi temeinică.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro