404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Obligarea asigurătorului de răspundere civilă la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părţile civile în cadrul procesului penal. Interpretarea normei juridice cuprinse în legea asigurărilor în raport de Ordinul emis de Comisia de supraveghere a asigu

Prin sentinţa penală nr.282/05.06.2009 a Judecătoriei Suceava, în temeiul art. 178 alin. 1 şi 2 C. pen., a fost condamnat inculpatul DV la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art. 184 alin. 1 şi 3 C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 33 lit. b) rap. la art. 34 alin. 1 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 şi 2 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 81 alin. 1 şi 2 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 alin. 1 C. pen.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor.

În temeiul art. 359 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 83 alin. 1 C. pen., s-a atras inculpatului atenţia asupra revocării suspendării condiţionate a executării în întregime a pedepsei care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune în cazul săvârşirii din nou a unei infracţiuni.

În temeiul art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b) şi alin. 5 C. proc. pen. cu referire la art. 999 C. civ., art. 49, 50, 55 din Legea nr. 136/1995 din Legea nr. 136/1995, s-au admis în parte acţiunile civile alăturate procesului penal de părţile civile UM, SV, SA şi PL şi a fost obligat inculpatul, şi în subsidiar asigurătorul BT Asigurări Transilvania SA Cluj Napoca, să plătească următoarele sume:

– părţii civile UM suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale;

– părţii civile SV suma de 30.000 lei daune morale şi suma de 15.000 lei daune materiale;

– părţii civile SA suma de 30.000 lei daune morale, suma de 4.530 lei daune materiale, precum şi suma de 150 lei lunar despăgubiri periodice lunare începând cu luna iunie 2009 şi până la data terminării studiilor universitare de către partea civilă, dar nu mai târziu după împlinirea vârstei de 26 ani;

– părţii civile PL 15.000 lei, cu titlu de daune morale,

şi s-au respins restul pretenţiilor civile formulate de aceste părţi.

În temeiul art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 alin. 1, alin. 3 lit. b) cu referire la art. 999 C. civ., şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, s-a admis în parte acţiunea civilă alăturată acţiunii penale de partea civilă Spitalul Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava şi a fost obligat inculpatul să plătească acestuia suma de 1.138 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare cu partea vătămată UM şi respinge ca inadmisibile pretenţiile civile formulate de această parte civilă pentru sumă de 564,7 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoana vătămată ZSL

S-a respins ca inadmisibilă acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată ZSL.

În baza art. 193 alin. 6 C. proc. pen., şi art. 50 din Legea nr. 136/1995, a fost obligat inculpatul, şi în subsidiar a fost obligat asiguratorul, să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare părţii civile UM suma de 300 lei, părţii civile PL suma de 1000 lei şi părţii civile SV suma de 800 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că la data de 04.01.2006, în jurul orei 11.00, inculpatul DV conducea autoturismul proprietate personală, marca Renault Clio cu nr. de înmatriculare SV-77-DON pe drumul judeţean 208A, în afara localităţii, din direcţia Bosanci spre municipiul Suceava, în autoturism, în dreapta conducătorului auto, aflându-se martorul CA.

În acelaşi timp, din sens opus, din direcţia Ipoteşti spre Bosanci, circula autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. SV-62-VAV, condus de SV, în autoturism aflându-se şi p.v. UM pe bancheta din spate mijloc şi ZSL pe bancheta din spate dreapta.

Sectorul de drum pe care circulau autoturismele se afla în aliniament şi palier, vizibilitatea fiind bună, iar carosabilul acoperit cu zăpadă neprezentând denivelări majore, autoturismul marca Renault condus de inculpat rulând cu o viteză aproximativă de 72,5 km/h, iar autoturismul marca Dacia fiind condus de SV cu viteza aproximativă de 50km/h.

La km 5+300, datorită unei gropi în carosabil de pe sensul său de deplasare, inculpatul DV a efectuat manevre de schimbare a direcţiei de mers către stânga şi de frânare, şi întrucât carosabilul era acoperit cu zăpadă, autoturismul a intrat în derapaj către stânga rotindu-se în sensul invers acelor de ceasornic şi pătrunzând pe contrasens, imediat având loc un impact între partea frontală a autoturismului Dacia condus de SV şi partea laterală dreapta a autovehiculului Renault. Autoturismul Dacia a fost proiectat în lateral pe acostamentul din dreapta al sensului său de mers şi dispus oblig stânga.

În urma coliziunii s-a produs vătămarea pasagerului UM, transportat imediat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava, acestuia fiindu-i produse leziuni care au necesitat un număr de 13-14 zile de îngrijiri medicale, în vreme ce conducătorul Daciei, SV a fost internat de urgenţă în aceeaşi unitate medicală, cu numeroase leziuni traumatice.

Ulterior, la data de 17.01.2006, SV a decedat, moartea fiind violentă şi datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute survenită după un traumatism toracic complex (cu fracturi sterno-costale multiple cu volet costo-sternal, cu hemotorax bilateral, hemopericard şi contuzii cardiace şi vasculare) şi bronhopneumoniei consecutive, produs printr-un politraumatism.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel asiguratorul SC GA SA Cluj Napoca, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând desfiinţarea sentinţei penale mai sus menţionate sub aspectul laturii civile.

În motivare, apelanta a arătat că nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare pe care a fost obligată în subsidiar să le plătească părţilor civile întrucât acestea au fost acordate în temeiul legii nr. 136/1995, care este o lege cu caracter general, deşi potrivit art. 22 pct.6 şi 7 din Ordinul nr.3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ordin în vigoare la data accidentului, asemenea despăgubiri nu se acordă.

Prin decizia penală nr.301 din data de 09.12.2009 pronunţată de Tribunalul Suceava s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către asiguratorul SC GA SA Cluj Napoca.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că în mod corect instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art.50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, obligând asiguratorul de răspundere civilă la plata cheltuielilor de judecată mai sus menţionate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs asiguratorul, solicitând casarea deciziei şi sentinţei sub aspectul laturii civile pentru aceleaşi considerente expuse şi în instanţa de apel.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate şi care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859 al. 1 pct. 171 Cod procedură penală, precum şi în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 al. 3 Cod procedură penală, Curtea a constatat că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 50 din Legea nr. 136/1995 modificată, „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri”. Astfel, legiuitorul a înţeles ca asigurarea să acopere şi cheltuielile de judecată pe care le-a făcut persoana păgubită prin vătămare corporală sau deces ori prin avarierea bunurilor.

Art. 22 pct. 6, 7 din Ordinul nr. 3108/2004 prevede că asiguratorii de RCA nu acordă despăgubiri pentru „amenzi de orice fel şi cheltuieli penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducătorul autovehiculului asigurat…, cheltuieli făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluţionat şi latura civilă a cauzei”.

Obligaţia de plată a asigurătorului, în cazul în care partea civilă a înţeles să se îndrepte cu acţiune civilă în cadrul procesului penal direct împotriva asiguratorului de răspundere civilă, este reglementată de dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 136/1996 modificată ( art. 49 la data comiterii faptei).

Or, în acest articol se menţionează că asiguratorul răspunde şi pentru cheltuielile de judecată persoanelor păgubite, fără vreo altă distincţie sau limitare.

Un ordin dat în baza şi în interpretarea legii nu poate aduce modificări acesteia, cum corect a reţinut instanţa de apel.

Aşa fiind, Curtea, constatând că recursul este neîntemeiat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, l-a respinge ca atare.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro