404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Fond funciar

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava sub nr. …/314/2007 din 2.10.2007, rec1amantul D.A.V.C., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeteana de aplicare a Legii 18/1991 S. si Comisia Locala de aplicarea a Legii 18/1991 L., a solicitat instantei desfiintarea Hotarârii nr.2116/2007 a Comisiei Judetene S.

În motivarea cererii, rec1amantul a aratat ca stapâneste suprafata de 419 mp, în vatra satului de la parintii sai, care nu a fost declarata în registrul agricol.

În dovedire, a depus la dosar înscrisuri.

Pârâta Comisia Judeteana S. a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata. A aratat ca cererea de reconstituire a fost depusa dupa 30 noiembrie 2005, ceea ce atrage decaderea. A depus la dosar documentatia care a stat la baza emiterii hotarârii contestate, acte de stare civila si alte înscrisuri.

Pârâta Comisia Locala L. a aratat ca este de acord cu reconstituirea, a identificat terenul solicitat, cu vecinatati si a învederat ca terenul nu este revendicat de alte persoane si nu este emis titlu de proprietate. A depus la dosar rol agricol , cerere si tabel .

La termenul de judecata din 30.11.2007, reclamantul a precizat actiunea, în sensul ca a solicitat desfiintarea hotarârii nr.2116/2007 a Comisiei Judetene S. si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 419mp, în intravilanul satului Liteni. A mai aratat ca nu poseda înscrisuri pentru acest teren si întelege sa faca dovada dreptului de proprietate cu martorii vecini, proba admisa si administrata de instanta. De asemenea, a depus titluri de proprietate pentru vecini.

Prin sentinta civila nr.87 din 11 ianuarie 2008, Judecatoria Suceava a admis plângerea, a desfiintat Hotarârea nr.2116/2007, a Comisiei Judetene S. si a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafata de 419 m.p. situata în intravilanul orasului Liteni, jud. Suceava.

Pentru a hotarî astfel instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit art.11 din Legea nr.18/199l, dreptul de proprietate pentru reconstituire rezulta din:actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererii de intrare în CAP, registrul agricol, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.

Potrivit art.6 al. 13 din Legea nr.1/2000 în situatia în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptul de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente si când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor.

În speta reclamantul nu detine înscrisuri pentru suprafata de 419 mp intravilan, însa dreptul sau de proprietate rezulta din declaratiile martorilor vecini care detin titluri de proprietate, astfel cum au fost indicati si de Comisia Locala L., martori care au aratat ca reclamantul a mostenit terenul de la parinti, care l-au avut în proprietate pâna la CAP si nimeni nu a tulburat pe reclamant în posesie.

Vazând si raspunsul Comisiei Locale L. (fil.40), care a identificat suprafata de teren, indicând ca posesia apartine reclamatului si a aratat ca este acord cu reconstituirea dreptului de proprietate, instanta a admis cererea si a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului pe vechiul amplasament aflat în posesia acestuia.

Pârâta Comisia Judeteana S. a solicitat respingerea cererii, ca nefondata motivând ca cererea de reconstituire a fost depusa tardiv, intervenind decaderea.

Instanta nu a putut retine aceasta aparare, pentru urmatoarele :

Art.l din Protocolul 1 (CEDO) garanteaza dreptul de proprietate, limitarile aduse acestui drept trebuind sa urmareasca un scop legitim, sa fie proportionale cu acest scop, sa nu afecteze însasi substanta dreptului. Jurisprudenta CEDO s-a pronuntat, în mod constant, împotriva limitarii în timp a exercitarii dreptului de retrocedare, considerând o astfel de limitare excesiva si disproportionata fata de scopul urmarit. Prevederile CEDO prevaleaza asupra reglementarilor interne, judecatorul national fiind obligat sa le aplice prioritar, chiar împotriva normelor interne.

Refuzul de a solutiona fondul cererii de reconstituire ar atrage încalcarea si a art.6 alin.l CEDO, care prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre instanta independenta si impartiala, instituita de lege.

Împotriva sentintei a declarat recurs COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR S., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie cu motivarea ca cererea de reconstituire a fost depusa cu depasirea termenului prevazut de lege sub sanctiunea decaderii.

Arata recurenta ca prima instanta a interpretat gresit Protocolul 1 CEDO, acesta referindu-se la alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate, iar art.6 alin.1 CEDO nu are legatura cu fondul cauzei si cu limitele legale în care aceasta trebuia solutionata.

În drept, recurenta a invocat art.299 Cod procedura civila, legile fondului funciar si regulamentele de aplicare ale acestora.

Intimata Comisia locala de fond funciar L., prin adresa înaintata instantei, a aratat ca este de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului.

Analizând recursul sub aspectul motivelor invocate în raport de dispozitiile art.3041Cod procedura civila, tribunalul a constatat ca acesta este întemeiat pentru urmatoarele considerente:

În conformitate cu dispozitiile art.33 din Legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se putea solicita pâna la data de 30.11.2005.

Reclamantul s-a adresat cu cerere de reconstituire comisiei locale la data de 10.07.2007, cu depasirea termenului limita impus de dispozitiile legale mentionate.

Ca urmare, Hotarârea Comisiei Judetene nr.2116 din 29.08.2007 prin care s-a respins cererea petentului ca tardiv formulata este legala si temeinica.

A retinut prima instanta incidenta art.1 din Protocolul 1 CEDO si art.6 alin.1 CEDO.

În conformitate cu art.1 din Protocolul 1 aditional la Conventie, „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.

Tribunalul Suceava a apreciat ca nu poate fi retinuta încalcarea art.1 din Protocol prin instituirea de catre stat a unui termen de formulare a cererilor pentru restituirea proprietatii întrucât, în conformitate cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului reclamantul nu actioneaza ca proprietar al bunului în cauza ci ca solicitant. Reclamantul a introdus în fata autoritatilor nationale o cerere cu scopul de a obtine restituirea terenului care a apartinut parintilor sai si care a iesit din patrimoniul acestora ca urmare a cooperativizarii în perioada 1948-1962.

Ca urmare, nu se poate vorbi despre o procedura referitoare la un „bun actual” în sensul CEDO si nici de încalcarea dreptului de proprietar al reclamantului (cauza Brezuy si Brezuy c.Slovaciei, Malhous c.Republicii Cehe, Glod c.României)

Protectia oferita de art.1 din Primul protocol aditional la Conventie se întinde doar la bunurile actuale si nu garanteaza dreptul de a dobândi altele.

În ceea ce priveste nesocotirea dreptului fundamental prevazut de art.6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Europeana a admis în mod constant în jurisprudenta sa ca dreptul la acces la un tribunal nu este unul absolut, ci unul compatibil cu limitari implicite, statele contractante dispunând în aceasta materie, de o anumita marja de apreciere. Ele pot institui, prin legislatia lor interna, limitari ale dreptului de acces la un tribunal, cu conditia sa nu fie atins în substanta sa dreptul în discutie, sa urmareasca un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit.

Nu se poate retine ca, prin instituirea în legislatia interna a unui termen limita (ce a fost prelungit succesiv pe parcursul a 14 ani) pâna la care poate fi formulata cererea de reconstituire, atinge în substanta sa dreptul de acces la un tribunal, în conditiile în care orice persoana, ce nu poate invoca necunoasterea legii, are acces efectiv la tribunal care se pronunta asupra temeiniciei pretentiilor sale, cu conditia depunerii cererii de reconstituire pâna la data de 30 noiembrie 2005.

De asemenea, instituirea prin legislatia interna a unui termen limita a avut un scop legitim, acela al garantarii stabilitatii raporturilor juridice dintre cetateni, deoarece formularea de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nelimitata în timp ar fi putut aduce atingere unor drepturi deja recunoscute si implicit unor titluri intrate în circuitul civil.

În consecinta, reclamantul nu a actionat în termen din lipsa de diligenta, iar nu pentru ca interpretarea si aplicarea normelor procedurale în materie ar fi fost arbitrare sau de natura sa afecteze, în substanta sa, dreptul petentului de acces la un tribunal.

Ca urmare, în temeiul art.312 Cod procedura civila, tribunalul a admis recursul si a modificat hotarârea primei instante, în sensul ca a respins plângerea ca nefondata.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro