404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Plângere contravenţională

Prin sentinţa civilă nr. 2080/04.11.2010 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, s-a respins excepţia tardivităţii introducerii plângerii, s-a respins – ca nefondată – plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. ….cu sediul în ……, în contradictoriu cu intimata …….. cu sediul în Suceava, str. ….., judeţul Suceava

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 3297/227/2009 din 20.10.2009, petenta …….. prin reprezentant legal – administrator ……., a formulat în temeiul art. 31 alin.2 din OG 2/2001 – privind regimul juridic al contravenţiilor, plângere contravenţională împotriva procesului verbal de contravenţie încheiat de ….., prin care, în temeiul art. 6 din OG 2/2001, s-a dispus confiscarea unor bunuri, respectiv a cantităţii de 6564 perechi de blugi.

În motivare, arată că nu a avut cunoştinţă despre acest proces verbal şi că pentru marfa confiscată care îi aparţine posedă acte de provenienţă.

Precizează că – numitul ….. – cetăţean ucrainean, – este persoana prin intermediul căruia, firma petentă, a cumpărat diferite produse textile din ţară, acesta fiind angajat în repetate activităţi de transport de acest fel şi nu numai în cea de la data de 8 aprilie 2009 – pentru care a fost încheiat procesul verbal de contravenţie .

În drept, a invocat dispoziţiile art. 31 alin.2 din OG 2/2001.

În dovedire a depus la dosar înscrisuri şi a solicitat proba testimonială.

În temeiul art. 118 Cod procedură civilă, intimata Garda Financiară – Secţia Suceava, a formulat întâmpinare prin care a solicitat constatarea nulităţii cererii de chemare în judecată pentru că petenta nu a făcut referire la vreun proces verbal de contravenţie apoi, respingerea plângerii ca fiind lipsită de obiect, întrucât petenta nu a indicat elemente de identificare concrete ci doar cantitatea de 6564 perechi de blugi confiscată, sens în care a înţeles să invoce excepţia lipsei calităţii procesuale a petentei.

Precizează că, numitul …, în calitate de petent într-o altă cauză civilă având ca obiect plângere contravenţională, respectiv dosarul cu nr. 2883/314/2009 care a fost soluţionată de Judecătoria Fălticeni, a încercat să-l contacteze pe administratorul firmei petente pentru a depune mărturie, împotriva măsurii confiscării dispusă prin procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0052188 din 10 aprilie 2009.

Fiind contactat de Garda Financiară, administratorul firmei petente a declarat că – nu a derulat nicio relaţie comercială cu numitul ……, că nu a comandat marfa găsită în mijlocul de transport C 7246 AE şi că nu a avut relaţii comerciale cu ……..

În subsidiar, intimata a solicitat respingerea plângerii ca tardiv introdusă, întrucât contravenientul avea cunoştinţă încă din 10 aprilie 2009 despre măsurile luate prin procesul verbal de contravenţie, respectiv confiscarea mărfurilor în discuţie.

Concluzionând, intimata a solicitat constatarea nulităţii cererii de chemare în judecată, constatarea lipsei calităţii procesuale active întrucât nu este proprietarul bunurilor confiscate şi constatarea cererii ca fiind tardiv introdusă.

În drept, a invocat dispoziţiile art.115-116 Cod procedură civilă.

În dovedire, a depus la dosar înscrisuri, respectiv : nota explicativă dată de administratorul firmei petente, procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0052188 din 10 aprilie 2009 însoţit de documentaţia aferentă şi SC 2486/3.12.2009 pronunţată în cauza civilă cu nr. 2883/314/2009.

Prin răspunsul la întâmpinare – petenta, a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie – seria H nr. 0052188 din 10 aprilie 2009, ca nelegal, motivat de faptul că fapta contravenţională reţinută în sarcina numitului ….. nu a fost săvârşită, mărfurile confiscate aparţinând de drept petentei astfel că nu se mai impune constatarea cererii.

A solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentei – invocată de intimată, întrucât petenta, fiind proprietara bunurilor confiscate care au fost menţionate în procesul verbal de contravenţie în litigiu, are potrivit dispoziţiilor art. 31 alin.2 din OG 2/2001 – dreptul de a formula plângere împotriva acestui proces verbal ; a menţionat că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din acelaşi act normativ, potrivit cărora, agentul constatator, avea obligaţia de a stabili, cu indicarea şi a datelor personale, proprietarul mărfii confiscate şi a solicitat respingerea excepţiei tardivităţii formulării plângerii – întrucât procesul verbal în discuţie, nu a fost comunicat nici petentei şi nici administratorului acesteia, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 25 alin.1 din OG 2/2001.

Pe fond, a solicitat admiterea plângerii contravenţionale, aşa cum a fost formulată, respectiv anularea procesului verbal de contravenţie şi restituirea mărfii confiscate în mod abuziv, deoarece – bunurile confiscate de la numitul ……… aparţin societăţii petente, fiind achiziţionate cu facturi fiscale valabile, de la societăţi active care îşi desfăşoară activitatea în Centrul Comercial ….. din Bucureşti, în condiţiile în care între numitul …….. şi societatea petentă exista încheiat un act de colaborare în acest sens.

Faţă de susţinerile intimatei referitoare la facturile de achiziţionare a mărfii, care au fost înfăţişate ulterior constatării contravenţiei, petenta a înţeles să invoce dispoziţiile Deciziei nr. 1/18.02.2002 a Curţii Supreme de Justiţie dată într-un Recurs în interesul legii, prin care se stabileşte că prezentarea ulterioară, în faţa instanţelor judecătoreşti, a actelor doveditoare provenienţei licite a mărfurilor confiscate, atrage anularea procesului verbal de contravenţie, exonerarea contravenientului de la plata amenzii aplicate şi restituirea mărfii confiscate.

La termenul de judecată din 17 februarie 2010, instanţa a pus în discuţie excepţiile invocate de intimată, la acelaşi termen fiind respinsă excepţia nulităţii plângerii date fiind precizările făcute de petentă privitoare la procesul verbal de contravenţie pe care înţelege să-l conteste

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Prin procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0052188 din 10 aprilie 2009, numitul ……. – cetăţean ucrainean, a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 1500 lei şi măsura complementară de confiscare a mărfii găsite de agentul constatator cu ocazia unui control în trafic auto, pentru care contravenientul nu deţinea acte legale de provenienţă, respectiv a cantităţii de 6564 perechi blugi.

Se reţine în acelaşi proces verbal că, în urma solicitării documentelor de însoţire a mărfii, contravenientul a prezentat mai multe facturi fiscale, emise de diferite societăţi comerciale din Bucureşti, unde la rubrica „cumpărător plătitor” era înscrisă S.C. ….. – Siret, iar în nota explicativă dată de …….. – administratorul petentei, acesta a declarat că produsele găsite în urma controlului efectuat asupra vehiculului condus de ….. nu-i aparţin.

Dat fiind faptul că în procesul verbal de contravenţie se reţine că în facturile prezentate de contravenientul ……. la rubrica „cumpărător” aparţin societăţii petente, în conformitate cu prevederile art. 31 alin.2 din OG nr. 2/2001 aceasta, în calitate de proprietară a bunurilor confiscate, poate formula plângere împotriva acestui act constatator, motiv pentru care excepţia lipsei calităţii procesual active invocată în cauză de intimată, va fi respinsă.

De asemenea, instanţa va respinge şi excepţia tardivităţii introducerii prezentei plângeri întrucât din documentaţia înaintată nu rezultă faptul că petentei i s-ar fi comunicat procesul verbal de contravenţie contestat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001, iar faptul că în data de 10 aprilie 2009 administratorul acesteia ar fi dat o notă explicativă în legătura cu fapta reţinută în sarcina contravenientului …., nu echivalează cu o recunoaştere a conţinutului actului constatator şi sancţionator emis pe numele acestuia.

Examinând fondul cauzei, instanţa constată plângerea nefondată urmând a o respinge pe următoarele considerente :

Astfel, din nota explicativă ataşată la dosar, administratorul societăţii petente – ….. – susţine că nu a comandat şi implicit nu a cumpărat produsele menţionate în facturile fiscale prezentate organelor de control de contravenientul ……, că nu a avut relaţii comerciale cu SC ….. SRL Bucureşti şi cu SC … SRL Bucureşti, astfel că acesta nu avea cunoştinţă despre achiziţionarea produselor găsite asupra contravenientului.

Aceeaşi situaţie este prezentată şi de contravenientul ……. care, prin declaraţia sa dată în această cauză, în calitate de martor, susţine că acele produse găsite de organele de control asupra sa erau achiziţionate de el, din bazarul ….. din Bucureşti, cu scopul comercializării lor pe teritoriul Ucrainei, şi pentru că nu deţinea licenţă de import-export pentru firma sa ce o deţine în ţara de origine, a achiziţionat aceste produse printr-o firmă din România, respectiv prin societatea petentă, între el şi administratorul petentei existând o astfel de înţelegere.

Din cuprinsul S.C. nr. 2486/2009 definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat (a se vedea filele 24-25 şi 63 dosar) s-a reţinut cu putere de lucru judecat că acel contract de vânzare-cumpărare încheiat de petentă cu contravenientul …….., nu are valoare probată, neavând vreun număr de înregistrare, nefiind făcută vreo dovadă cu privire la punerea în executare a acestuia prin transmiterea dreptului de proprietate şi eventual livrarea unor mărfuri, cu atât mai puţin referitor la bunurile ce fac parte din cele confiscate cu ocazia controlului.

Aşadar, din cele ce preced, reiese că înscrierea pe facturile fiscale prin care s-au achiziţionat produsele confiscate, la rubrica „cumpărător-plătitor” a petentei, a fost fictivă, că în realitate aceasta nu a achiziţionat produsele respective ce aparţineau doar contravenientului ……, cumpărate de acesta din România cu scopul comercializării lor în Ucraina, fără a deţine însă o licenţă de import-export, încercând astfel să eludeze taxele speciale ce se impun a fi achitate în asemenea situaţii.

Prin urmare, instanţa constată că plângerea formulată de petentă nu este întemeiată, cât timp produsele ce au făcut obiectul confiscării nu au fost achiziţionate de aceasta, ci de o altă persoană, ce a şi fost sancţionată pentru deţinerea lor fără acte legale de provenienţă.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro