404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Depăşirea termenului general de prescripţie de trei ani în raport cu dat deschiderii celor două succesiuni.

Secţia civilă. Decizia civilă nr. 157/AC/21.07.2010

Prin sentinţa civilă nr. 268 din 4 februarie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ a fost admisă acţiunea civilă pentru partaj succesoral, formulată de reclamanta S. M., cu domiciliul ales la cabinet avocat P. R., Târgu Neamţ, , împotriva pârâtului M. C.n, domiciliat în Târgu Neamţ, judeţul Neamţ, şi în consecinţă:

S-a dispus sistarea stării de indiviziune şi s-au atribuit părţilor bunuri succesorale conform variantei I din raportul de lotizare, după cum urmează :

1. S-a atribuit reclamantei S. M. lotul nr. 1 compus din următoarele bunuri :

– casă de locuit compusă din 3 camere, 2 holuri, cămară, având suprafaţa utilă de 65,29 mp, cu fundaţie din piatră, pereţi din lemn, învelitoare azbociment, edificată în anul 1957, în valoare de 22003 lei;

– construcţie anexă compusă dintr-o cameră, baie, hol, cămară, cu prispă, în suprafaţă de 29,47 mp, cu fundaţie din beton, pereţi din bolţari, acoperită cu azbociment, edificată în perioada 1991-1992, valoare 22373 lei;

– 19 metri liniari gard la stradă în valoare de 893 lei;

– una magazie în valoare de 3922 lei;

– suprafaţa de 1035 mp teren curţi construcţii şi arabil în valoare de 54.324 lei, punct „Acasă, str. Băile Oglinzi”, vecini : N – Olteanu Victor, E – lot. nr. 2, S – lot. nr. 2, V – str. Băile Oglinzi;

– suprafaţa de 4296 mp teren fânaţ extravilan Tg.Neamţ, punct „pârâul ursului”, vecini : N – H. N., E – B. N., B. O., V. D., teren la dispoziţia comisiei, S – P.V., V – M.M., D. I., I. I., valoare 1783 lei.

– suprafaţa de 1800 mp teren păşune în devălmăşie, extravilan Tg.Neamţ, sola 7, parcela 7/25, vecini : N – teritoriul administrativ Răuceşti, E – str. Mărăşeşti, S,V – teren la dispoziţia comisiei, valoare 306 lei;

– suprafaţa de 8950 mp teren păşune în devălmăşie, punct „Buburuz”, vecini : N – teritoriu administrativ Răuceşti, E – str. Mărăşeşti, S,V – teren la dispoziţia comisiei.

S-a constatat că reclamanta are dreptul la bunuri succesorale în valoare de 113.081 lei, că primeşte bunuri succesorale în valoare de 107.126 lei, urmând a primi sultă egalizatoare de la pârât suma de 5.955 lei.

2. S-a atribuit pârâtului M. C. lotul nr. 2 compus din următoarele bunuri:

– suprafaţa de 2242 mp teren curţi-construcţii şi arabil în valoare de 117.674 lei situat în punct „Acasă str. Băile Oglinzi”, vecini : N – O. V. şi lot. nr.1, E – B.E., S – A. N., V – str. Băile Oglinzi şi lot nr. 1;

– şoproane pentru lemne în valoare de 1.079 lei;

– 6 ml gard la stradă în valoare de 282 lei.

S-a constatat că pârâtul are dreptul la bunuri succesorale în valoare de 113.080 lei, că primeşte bunuri în valoare de 107.126 lei, urmând a plăti reclamantei sultă în sumă de 5.955 lei.

S-a dispus obligarea pârâtului la plata sumei stabilite şi la plata sumei de 1520, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa sentinţa, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 2450./321/2007, reclamanta S. M. a chemat în judecată pe pârâtul M.C. şi a solicitat ca în cauză să fie pronunţată o hotărâre judecătorească prin care să se dispună partajarea averii succesorale a defuncţilor lor părinţi M.C. şi M. M..

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 28 mai 2009, s-a admis în principiu acţiunea de partaj succesoral, stabilindu-se componenţa masei succesorale, calitatea de moştenitori a părţilor şi cota parte ce le revine din succesiune.

În baza art. 728 Cod civil, art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, instanţa a admis acţiunea de partaj succesoral şi a atribuit părţilor bunuri succesorale conform variantei I din raportul de lotizare întocmit de expert tehnic judiciar Văcăraşu Ioan, pentru următoarele considerente:

În această variantă ambii moştenitori primesc bunuri în natură, se ţine seama, aşa cum impune art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, că reclamanta, înainte de a se cere împărţeala, a efectuat unele îmbunătăţiri la casa bătrânească (a efectuat şi suportat costul duşumelelor), se evită sultele împovărătoare pentru echilibrarea loturilor, construcţiile sunt atribuite unui singur moştenitor, pentru a se evita viitoarele situaţii conflictuale dintre părţi.

Se poate observa că în varianta a doua propusă de expert, pentru echilibrarea loturilor, se stabileşte o sultă excesivă, foarte împovărătoare pentru reclamantă, respectiv suma de 111.274 lei, împrejurare care ar putea conduce la dificultăţi în executarea hotărârii.

Reclamanta a solicitat ca o dată cu atribuirea loturilor să se revină la valoarea bunurilor reţinute la masa de partajat, invocând aspecte care ţin de criza economică de pe plan mondial (fila 39 din dosar).

Instanţa nu poate da curs favorabil acestei solicitări, întrucât dispoziţiile legale în materie nu dau această posibilitate, art. 673 ind. 7 Cod procedură civilă referindu-se doar la coproprietari sau bunuri omise de la masa succesorală sau la excluderea unui bun cuprins din eroare în masa de împărţit; oricum, pârâtul nu şi-a dat consimţământul cu privire la această modificare.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, părţile au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată, proporţional cu dreptul câştigat.

Împotriva sentinţei a declarat apel (recalificat din recurs în raport de valoarea obiectului litigiului), reclamanta S. M., care a solicitat schimbarea hotărârii atacate, în sensul reţinerii la masa de partaj a pasivului succesoral, partajarea bunurilor ce compun masa succesorală în varianta a doua de lotizare, prin atribuirea reclamantei a lotului nr. 1, reţinerea la masă a valorii actuale a bunurilor imobile şi constatarea dreptului său de proprietate asupra anexei gospodăreşti pe care a edificat-o în curtea casei părinteşti.

În motivarea cererii de apel, reclamanta arată următoarele aspecte:

Prin sentinţa civilă nr. 268/4 februarie 2010, a Judecătoriei Târgu Neamţ, a fost admisă acţiunea civilă de partaj succesoral şi s-a dispus ieşirea din indiviziune conform variantei I din raportul de lotizare.

În această variantă de lotizare, atât recurenta, cât şi fratele său, pârâtul M. C. au primit teren şi construcţii de la punctul numit „Acasă” din oraşul Târgu Neamţ.

Acţiunea de partaj succesoral a fost promovată de către recurentă, în situaţia în care de câte ori venea în ţară, în concediul la casa părintească, era victima agresiunilor violente din partea pârâtului. Perioada de concediu în România şi-o petrece pe la poliţie, depunând plângeri împotriva pârâtului, în încercarea de a-l determina pe fratele său să-i lase liniştea vieţii pentru perioada de câteva zile pe an petrecute la casa părintească.

Modalitatea de partajare a bunurilor imobile de la punctul „Acasă” nu a schimbat cu nimic situaţia de fapt, anterioară promovării acţiunii de partaj succesoral, în condiţiile în care pârâtul i-a rămas vecin şi continuă să-i facă viaţa un calvar în perioada de timp cât stă în România.

Arată că, este imposibil să poată folosi şi stăpâni construcţiile şi terenul de la casa părintească într-o stare de linişte în condiţiile în care pârâtul îi este vecin, motiv pentru care a solicitat ca bunurile imobile de la casa părintească să-i fie atribuite în totalitate.

Valorile reţinute pentru construcţiile şi terenul de la punctul „Acasă” din oraşul Târgu Neamţ, sunt valori exagerat de mari şi rupte de realitate, sens în care aceasta a solicitat instanţei de judecată să dea curs soluţionării cauzei în baza unei evaluări reale a valorii actuale a bunurilor.

În condiţiile în care cererea recurentei a fost respinsă la judecata cauzei la Judecătoria Târgu Neamţ, se impune o evaluare a bunurilor imobile de la punctul numit „Acasă” pentru a se stabili valoarea reală, actuală a terenului şi a construcţiilor. Precizează că terenului de la pct.”Acasă” i s-a dat o valoare cu cel puţin de cinci ori mai mare decât valoarea reală.

Consideră că în mod netemeinic şi nelegal a fost respinsă cererea sa cu privire la pasivul succesoral prin încheierea de admitere în principiu care a fost dată în această cauză la data de 28 mai 2009.

Instanţa de judecată a invocat faptul că dreptul recurentei la acţiune privind pasivul succesoral s-a prescris şi s-a invocat decizia nr.6/19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recurenta S. M. arată că, acţiunea de ieşire din indiviziune este o acţiune care poate fi promovată oricând. Masa succesorală la ieşirea din indiviziune poate să cuprinsă şi datorii (pasivul succesoral). Acţiunea principală a ieşirii din indiviziune care vizează bunurile de împărţit (activul succesoral) guvernează şi cererile accesorii ale ieşiri din indiviziune – cereri ce au ca obiect pasivul succesoral. Sunt reguli de principiu ale înfăptuirii unui act de justiţie, reguli statornicite în timp şi consacrate de practica judiciară.

Mai arată că în mod netemeinic şi nelegal a fost respins capătul de cerere prin care a solicitat instanţei să constate dreptul său de proprietate asupra anexei gospodăreşti pe care a construit-o în curtea casei părinteşti.

Intimatul – pârât M. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a apelului declarat de reclamantă, pentru următoarele motive:

În fapt, Judecătoria Târgu Neamţ i-a atribuit acestuia bunurile conform raportului de expertiză varianta I (întâi) lot 2, care necesită plata de sultă minimă în valoare de 5955 roni.

Precizează intimatul că, în cererea de recurs reclamanta a solicitat atribuirea bunurilor după varianta II (doi) în care sula este de 111274 roni. Această sultă este deosebit de împovărătoare pentru oricare dintre părţi, iar conform legii instanţa trebuie să dea moştenitorilor bunurile în natură în principal.

Intimatul arată că prin hotărârea Judecătoriei Târgu Neamţ a primit lotul 2 varianta I şi trebuie să plătească sultă de 5955 roni, iar dacă reclamata este nemulţumită, acesta precizează că este de acord să primească lotul I varianta I (întâi) care i-a fost atribuită reclamantei şi să plătească aceasta din urmă sulta de 4955 roni.

Prin această opţiune a pârâtului M. C. pentru oricare din loturile variantei I cade pretenţia recurentei, în sensul că au fost evaluate excesiv de către expert; depune copie după încadrarea în zonă a terenului în discuţie

din str. Băile Oglinzi, nr.20 din care se vede că expertul a evaluat corect. Povestea reclamantei că nu vrea să fie vecină cu intimatul nu are nicio justificare deoarece nimeni nu îşi alege fraţii sau surorile.

Pârâtul consideră că hotărârea instanţei de fond prin care i s-a atribuit lotul 2 varianta 1 este legală şi temeinică.

Analizând apelul declarat de reclamantă, Tribunalul a constatat că este nefondat pentru următoarele considerente:

În ce priveşte critica nereţinerii la masa de partaj a pasivului succesoral, Tribunalul reţine că întemeiat prima instanţă de fond a constata prescris acest drept, cererea fiind formulată cu depăşirea termenului general de prescripţie de trei ani în raport cu data deschiderii celor două succesiuni.

În mod corect prima instanţă a argumentat respingerea acestei cereri pe decizia civilă nr. 6 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care în cadrul recursului în interesul legii promovat pentru interpretarea art. 728, raportat la art. 774, art. 775 şi art. 777 şi art. 896 Cod civil şi art. 3 din Decretul 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, a interpretat dispoziţiile legale menţionate în sensul că cererile privind lichidarea pretenţiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare şi respectarea tradiţiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripţie, atât în situaţiile în care sunt formulate în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune, cât şi atunci când sunt formulate pe cale separată.

Cum deciziile de recurs în interesul legii sunt obligatorii, instanţa nu poate trece peste această interpretare.

În privinţa modalităţii de ieşire din indiviziune, Tribunalul constată că varianta a doua solicitată de apelantă nu respectă criteriul împărţirii în natură, prin atribuirea unor loturi echilibrate valoric. În varianta solicitată de reclamantă loturile propuse sunt dezechilibrate sub aspectul valorii lor, respectiv valoarea lotului 1 (al reclamantei) este de 224.355 lei, iar valoarea lotului 2 (al pârâtului), are o valoare doar de 1.806 lei, cu consecinţa stabilirii unei sulte egalizatoare foarte mare.

De asemenea, motivul invocat de apelantă privind imposibilitatea de a locui în vecinătatea fratelui său nu este de natură să înfrângă regula împărţirii în natură, cu atât mai mult cu cât imobilul din pct. Acasă permite împărţirea acestuia celor doi moştenitori, fără a fărâmiţa acest teren şi fără a-i diminua valoarea economică.

Totodată, în cauză, reclamanta nu a dovedit cu probele administrate o eventuală agresiune exercitată de pârât asupra sa. Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că reclamanta s-a plâns la un moment dat de comportamentul fratelui său, însă nici un martor nu a relatat în concret existenţa unor violenţe fizice sau verbale exercitate de pârât împotriva reclamantei.

De altfel, prin delimitarea clară a bunurilor cuvenite fiecăruia în urma partajului, este firesc să dispară orice conflict generat de modalitatea de împărţire.

În privinţa anexei gospodăreşti, prima instanţă a reţinut o împrejurare de fapt corectă în considerentele încheierii de admitere în principiu (fila 19), respectiv că din probele administrate la solicitarea reclamantei nu rezultă fără echivoc împrejurarea că aceasta a contribuit exclusiv, prin mijloace financiare

proprii la edificarea construcţiei. În acest sens, prima instanţă a făcut o analiză amănunţită a declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, aflate la filele 32,38,47,54,61 în dosarul primei instanţe.

În aceste condiţii, tribunalul constată nefondată critica privind respingerea ca nefondată a cererii de constatare a dreptului de proprietate pentru imobilul –anexă menţionat.

În privinţa valorii reţinute pentru imobile, instanţa nu va mai analiza acest motiv întrucât nu a mai fost susţinut de către reclamant recurentă, fiind necesară administrarea unei probe cu expertiză de specialitate.

În consecinţă, pentru motivele expuse, Tribunalul, în tem. art. 296 Cod procedură civilă, raportat la art. 728 Cod civil şi art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul declarat reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 268 din 4 februarie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro