404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Soluţiile ce pot fi pronunţate în urma exercitării controlului jurisdicţional în temeiul disp. art. 278 ind. 1 alin. 8 Cod proc. pen., în situaţia recursurilor formulate de DGFP în cauzele în care s-a dispus de procuror scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, căi de atac prin care se solicită obligarea intimaţilor la plata integrală a despăgubirilor către bugetul consolidat al statului.

Prin decizia penală pronunţată în dosarul 3037/245/2010 al Tribunalului Iaşi a fost respins ca nefondat recursul declarat de DGFP Iaşi, împotriva sentinţei Judecătoriei Iaşi prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată a numitei G.A.A.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:
Prin ordonanţa din data de 17.11.2009, dată în dosarul nr. 13439/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, confirmată prin rezoluţia din data de 21.01.2010 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoriei Iaşi, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei G. A. A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 Cod penal, întrucât fapta pentru nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi a fost aplicată intimatei amenda administrativă în cuantum de 1000 lei.
Rezoluţia a fost contestată şi supusă controlului judecătoresc conform procedurii instituite prin art. 278 ind. 1 Cod proc. pen., de către petenta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţene Iaşi, prin reprezentanţii legali, instanţa, Judecătoria Iaşi confirmând soluţia dispusă în cauză de către Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, considerentele avute în vedere la pronunţarea acestei soluţii fiind urmarea verificărilor întreprinse de către instanţa de fond asupra lucrărilor şi materialului din dosar şi corespund întru totul dispozitivului hotărârii.
În cazul contestării acestei soluţii prin formularea plângerii prevăzute în art.2781 din Codul de procedură penală, controlul judiciar priveşte temeinicia rezoluţiei în raport de cercetările efectuate.
Pentru a respinge plângerea şi a menţine rezoluţia atacată, instanţa de fond a constatat reţinerea corectă de către organul de urmărire penală a faptului că fapta comisă de învinuită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ fiind oportună şi suficientă.
Astfel, a fost convingător dovedit că petenta a sesizat organele de urmărire penală privind săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală de către numita G.A.A., administrator la S.C. ,,T.A.I.’’ S.R.L., constând în aceea că, în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2008, a reţinut şi nu a virat la bugetul consolidat al statului impozite şi taxe cu reţinere la sursă, producând un prejudiciul bugetului de stat în cuantum de 10 970 lei, prejudiciu care nu a fost recuperat integral.
În cursul urmăririi penale intimata a depus le dosar chitanţele care atestă plata sumei de 6500 lei până la data de 16.07.2009, precizând că întârzierea de la plată s-a datorat faptului că societatea nu a mai avut profit, ceea ce a dus la închiderea activităţii, iar la în cursul cercetării judecătoreşti a făcut dovada achitării sumei de 1852, cu chitanţa nr. 507478 din 20.10.2009.
În raport cu criteriile prevăzute de art. 18 ind.1 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, urmarea produsă, conduita anterioară bună şi comportarea sinceră în cursul procesului, fapta intimatei nu prezintă gradul de pericol al unei infracţiuni, astfel că în mod temeinic şi judicios i-a fost aplicată sancţiunea administrativă în cuantum de 1000 lei.
Organul de urmărire penală a optat pentru această modalitate de rezolvare a raportului de conflict în considerarea disp. art. 249 alin. 3 Cod proc.pen. rap. la art. 18 ind.1 Cod penal, neavând relevanţă din acest punct de vedere repararea integrală a prejudiciului.
Solicitarea privind obligarea reprezentantului societăţii la plata diferenţei de prejudiciu pretins a fi nerecuperat, nu poate fi primită în soluţionarea unei plângeri împotriva unei ordonanţe de netrimitere în judecată, instanţa neavând cadrul procesual în care să se pronunţe asupra unei acţiuni civile, care poate fi alăturată doar unei acţiuni penale, care în speţă, nu a fost pusă în mişcare.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro