Divort

Dosar nr. 1124/244/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 49/A

Şedinţa publică de la 05 Mai 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE DIANA ELENA SÎRGHI

Judecător MIRELA-CRISTINA ŢÂRLEA

Grefier CAMELIA APOSTOL

Pe rol fiind pronunţarea apelului civil-minori şi familie declarat de pârâta apelantă L D împotriva sentinţei civile nr. 1027 din 24.09.2008 pronunţată de Judecătoria Huşi.

Obiectul cauzei-divorţ

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 28 aprilie 2009 ce s-au consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie însă din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţare pentru astăzi, când, deliberând;

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 1027 din 24.09.2008 Judecătoria Huşi a admis acţiunea civilă intentată de reclamantul L D, domiciliat în în contradictoriu cu pârâta LD, domiciliată, în consecinţă :

A declarat desfăcută prin divorţ căsătoria soţilor încheiată la data de 20.04.1991, înregistrată în registrul stării civile al Primăriei Huşi la nr.65, din culpa exclusivă a pârâtei.

A încredinţat reclamantului spre creştere şi educare minorul LID, născut la data de şi obligă pârâta la plata a 125 lei pensie lunară de întreţinere începând cu data pronunţării sentinţei şi până la majorat.

A dispus revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei de C.

A dispus evacuarea pârâtei L D din imobilul situat în .

A luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Cei doi soţi s-au căsătorit la data de 20.04.1991, iar din căsătoria lor a rezultat minorul I-D, născut la.

Neînţelegerile dintre cei doi soţi au apărut datorită faptului că pârâta consuma băuturi alcoolice şi provoca scandaluri, ce afectau climatul familial. Pârâta a început să-şi neglijeze familia, lipsind şi de la serviciu.

Părţile s-au despărţit în fapt, în luna mai 2008,continuând să locuiască împreună în acelaşi imobil.

Relaţiile dintre cei doi soţi au fost grav şi iremediabil vătămate din culpa exclusivă a pârâtului aşa încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Reclamantul a solicitat totodată ş evacuarea pârâtei din imobilul ce constituie domiciliul comun, motivat de faptul că acesta este violentă , provoacă scandaluri atunci când consumă băuturi alcoolice, iar imobilul în care locuieşte aparţine exclusiv reclamantului. În acest sens, a depus la dosar copie de pe actul de donaţie nr.669/21.04.2003 autentificată de B.N.P. Macovei C-tin din Huşi, din care rezultă că donatoarea R M a înţeles să-l gratifice doar pe reclamant, excluzându-o pe pârâtă. Martorii audiaţi, au confirmat susţinerile reclamantului.

Aşa fiind,în baza art.37 al.2 şi art.38 Cod familie instanţa a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între cei doi soţi.

În temeiul art.14 din legea 272/2004 raportat la art.42 din codul familiei minorul L I-D a fost încredinţat spre creştere şi educare reclamantului, deoarece şi-a exprimat voinţa în acest sens, de la despărţirea în fapt a soţilor acesta s-a ocupat în exclusivitate de creşterea şi îngrijirea lui.

În temeiul art.86 raportat la art. 94 codul familiei pârâta a fost obligată la plata unei pensii lunare de întreţinere, în favoarea minorului, în cuantum de 125 lei din venitul minim net stabilit la venitul minim brut, conform H.G.1507/2007, întrucât nu este angajat.

In baza art.40 al.3 Codul familiei instanţa a dispus revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei: ”C”.

Instanţa a dispus evacuarea pârâtei L D din imobilul situat. conform dispozitivului sentinţei.

Instanţa a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termen legal pârâta LD considerând-o nelegală şi netemeinică din următoarele motive:

-au fost încălcate dispoziţiile art. 616 indice 2 Cod proc., civilă, dreptul la apărare şi principiul contradictorialităţii părţilor în procesul civil. Apelanta arată că nu i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată, la fiecare termen de judecată procedura de citare a fost realizată prin afişare , iar despre procesul de divorţ a aflat cu o zi înainte de termenul din 24 septembrie 2008 de la soţul său. Nu s-a putut prezenta şi a rugat-o pe mama sa să meargă să vadă despre ce este vorba, însă la termenul din 24.09.2008 s-a finalizat cercetarea judecătorească fiind în imposibilitatea de a-şi pregăti apărarea;

-nu este de acord cu reţinerea culpei sale exclusive în desfacerea căsătoriei deoarece singurul vinovat de destrămarea căsătoriei este reclamantul care a iniţiat o relaţie extraconjugală şi pe acest fond a distrus relaţia de familie;

-în mod greşit s-a dispus evacuarea sa din imobil deoarece nu s-a avut în vedere faptul că împreună cu reclamantul a efectuat îmbunătăţiri la acest imobil, iar în curte, alături de casa primită sub formă de donaţie , au construit împreună o căsuţă formată din 2 camere. Ea nu este violentă, nu consumă băuturi alcoolice şi are un loc de muncă. Motivul pentru care reclamantul doreşte să o evacueze este unul imoral deoarece acesta doreşte să locuiască cu amanta sa în imobilul ce constituie domiciliul comun.

Intimatul LD a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea sentinţei de fond ca fiind legală şi temeinică. Apelanta a avut tot timpul cunoştinţă de proces, aşa cum rezultă chiar din preambulul sentinţei, a fost implorată de fiul său să se prezinte în instanţă pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu încredinţarea sa însă aceasta a refuzat. Martorii audiaţi de instanţa de fond au reliefat atmosfera încordată creată de pârâtă de mai mulţi ani în domiciliul conjugal, ce a afectat vizibil dezvoltarea firească a minorului, ducând la ruperea relaţiei de familie datorită consumului excesiv de alcool, scandaluri repetate, comportament violent, gelozie nejustificată. Susţinerile apelantei că în curte ar mai exista o construcţie ridicată de soţi şi că ei ar fi locuit în acest imobil timp de 13 ani sunt neadevărate, prima instanţă în mod corect a dispus evacuarea .

În apel a fost administrată proba cu acte şi proba testimonială.

Examinând probele administrate în raport de criticile formulate, tribunalul constată că apelul este întemeiat, însă nu sub aspectul tuturor motivelor de apel.

Critica apelantei privind nelegala citare a sa la judecarea în primă instanţă a cauzei şi a imposibilităţii exercitării dreptului la apărare este nefondat.

Este adevărat că instanţa de fond nu a respectat dispoziţiile art. 616 indice 1 Cod proc. civilă, însă chiar apelanta recunoaşte că a cunoscut de existenţa procesului de divorţ şi în consecinţă, nimic nu a împiedicat-o să formuleze cerere de amânare a cauzei pentru a-şi pregăti apărarea şi eventual să-şi angajeze avocat.

În virtutea caracterului devolutiv al apelului apelantei i s-a dat posibilitatea să-şi exercite dreptul la apărare prin propunerea şi admisibilitatea probelor solicitate şi încuviinţate de către instanţa de apel.

Coroborând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, care vor fi apreciate ţinând cont de gradul de subiectivism al acestora generat fie de gradul de rudenie, fie de relaţia de prietenie avută cu una dintre părţi, instanţa de apel constată că nu se conturează culpa exclusivă a apelantei în destrămarea iremediabilă a căsniciei. Nu s-a dovedit că pârâta este o alcoolică declarată, că şi-a neglijat îndatoririle familiale pe parcursul căsniciei şi că”viciul beţiei” a fost singurul motiv determinant în deteriorarea relaţiilor de familie.

A rezultat că într-adevăr apelanta a început să consume ocazional băuturi alcoolice şi că pe fondul stării de ebrietate provoca scandat, însă aceste episoade au apărut după ce aceasta a aflat de relaţia extraconjugală a soţului iniţiată începând cu anul 2007, relaţie care este o certitudine.

În consecinţă, ambii soţi se fac vinovaţi de destrămarea relaţiilor de familie, motiv pentru care sentinţa primei instanţe se impune a fi schimbată sub acest aspect.

În mod legal s-a dispus evacuarea apelantei din imobil care este proprietatea exclusivă a intimatului având regimul juridic de bun propriu. Nu s-a dovedit că separat de construcţiile descrise în contractul de donaţie şi reprezentate în schiţa de amplasament, cei doi soţi ar fi edificat un imobil distinct care a fost domiciliul comun al acestora.

Măsura evacuării trebuie însă dispusă de la momentul desfacerii căsătoriei care este potrivit art. 39 alin. 1 Codul Familiei „ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă”, deoarece de la acest moment dreptul locativ al apelantei cu privire la imobilul în litigiu încetează .

Pentru considerentele arătate, tribunalul în baza art. 296 Cod proc. civilă va admite apelul declarat de LD împotriva sentinţei civile nr. 1027 din 24.09.2008 a Judecătoriei Huşi pe care o va schimba în parte conform dispozitivului prezentei decizii.

Intimatul va fi obligat să achite apelantei cheltuielile de judecată efectuate în apel deoarece a căzut în pretenţii conform art. 274 Cod proc. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de LD împotriva sentinţei civile nr. 1027 din 24.09.2008 a Judecătoriei Huşi, pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Declară desfăcută prin divorţ, din culpă comună căsătoria soţilor încheiată la data de 20.04.1991 înregistrată în registrul stării civile a Primăriei Huşi la nr. 65.

Dispune evacuarea pârâtei LD din imobilul situat în , după rămânerea irevocabilă a sentinţei de divorţ.

Păstrează restul dispoziţiilor sentinţei civile nr. 1027 din 24.09.2008 a Judecătoriei Huşi, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Obligă intimatul LD la plata către apelantă a sumei de 534,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 05 Mai 2009.

Etichete: divort