404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Divorţ cu copii

Dosar nr. 5276/333/2008

Divort cu copii

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA CIVILA

DECIZIA CIVILA Nr. 1/A

Sedinta publica de la 06 Ianuarie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE ADINA ALEXANDRU

Judecator IOLANDA-MIHAELA PASCARU

Grefier ELENA GHEORGHIES

Pe rol se afla judecarea cauzei minori si familie privind pe apelantul – reclamant E M, cu domiciliul în, pe intimata – pârât EE M, cu domiciliul si pe intimata – autoritate tutelara PRIMARIA COMUNEI POIENESTI, apel formulat împotriva sentintei civile nr. 1621/30.04.2009 pronuntata de Judecatoria Vaslui, cauza având ca obiect divort cu copii.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta apelantul, intimata, asistata de av. Leustean Carmen Gabriela, cu împuternicirea avocatiala la fila 14 a dosarului si martorul U E, lipsind aparatorul ales al recurentului, av. Barbieru Giorgiana si autoritatea tutelara.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza urmatoarele: procedura de citare este legal îndeplinita; cauza se afla la al treilea termen de judecata; nu s-a solicitat judecarea în lipsa.

Instanta, având în vedere lipsa aparatorului apelantei si acordul aparatorului intimatei, dispune lasarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea acestuia sa se prezinte în instanta.

La reluarea cauzei, la apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta apelantul, asistat de av. Barbieru Giorgiana, cu împuternicire avocatiala la fila 11 a dosarului, intimata, asistata de av. Leustean Carmen Gabriela, cu împuternicirea avocatiala la fila 14 a dosarului si martorul U E, lipsind autoritatea tutelara.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza urmatoarele: procedura de citare este legal îndeplinita; cauza se afla la al treilea termen de judecata; nu s-a solicitat judecarea în lipsa.

Sub prestare de juramânt, în conformitate cu prevederile art. 190 – 198 Cod pr. civ., s-a audiat martorul U E, martor propus de intimata, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atasat la dosar.

Potrivit dispozitiilor. art.219 al (1) si art. 221 al (1) Cod pr. civila, s-a luat interogatoriul civil intimatei si dupa ce a fost citit si semnat s-a atasat la dosarul cauzei.

Nemaifiind înscrisuri de depus sau cereri de formulat, instanta constata cauza în stare de judecata si da cuvântul la dezbateri.

Av. Barbieru Giorgiana, având cuvântul pentru apelant, sustine ca hotarârea primei instante este nelegala si netemeinica întrucât aceasta a dat o interpretare gresita, dar mai ales superficiala, întregului probatoriu administrat. Criticile vizeaza încredintarea minorului.

Astfel, a concluzionat prima instanta ca pârâta – intimata dispune de toate conditiile necesare cresterii si îngrijirii copilului. Dupa despartirea în fapt, mai mult de 4 ani, apelantul s-a îngrijit de minor, chiar daca, sporadic, pe perioada verii, pleca în strainatate pentru a câstiga bani. Este adevarat ca existau perioade în care intimata venea în tara, dar locuia la parintii sai si îsi vedea rar copilul.

În mod gresit a mai retinut prima instanta ca relatiile de casatoriei s-au deteriorat datorita comportamentului reclamantului, în conditiile în care declaratiile martorilor audiati au aratat ca neîntelegerile dintre cei doi soti s-au datorat în principat faptului ca pârâta a parasit domiciliul comun, atunci când minorul era la o vârsta destul de frageda, lipsindu-l de grija si afectiunea necesara. aceste aspecte sunt descrise si în anchetele sociale depuse la dosarul cauzei.

Declaratia martorei audiata la acest termen este subiectiva, caci se verifica în raspunsurile sale uitându-se catre intimata, nu cunoaste aspecte esentiale din perioada în care minorul a fost lipsit de grija si afectiunea mamei sale. Pentru a-si întretine familia, ambele parti lucreaza în strainatate, dar grija apelantului si a familiei acestuia a fost subliniata de martorul audiat la termenul anterior cât si de martorii audiati în fata instantei de fond. Copilul are libertatea de a merge la ambele familii.

Pe perioada lisei afectiunii si prezentei mamei în familie, minorul s-a dezvoltat armonios, iar familia paterna a fost cea care s-a îngrijit de el si i-a oferit un mediu favorabil.

Pentru aceste motive solicita admiterea apelului si modificarea sentintei apelate în sensul încredintarii minorului, catre apelant. Nu solicita cheltuieli de judecata

Av. Leustean Carmen, având cuvântul pentru intimata, solicita respingerea apelului declarat ca fiind nefondat si mentinerea sentintei apelate.

Hotarârea este criticata, prin motivele de apel, sub aspectul încredintarii minorului catre mama sa.

Actiunea de divort a fost promovata de catre apelantul în cauza. Intimata, la instanta de fond, a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa-i fie încredintat minorul.

În mod eronat se apreciaza de catre apelant ca probatoriul administrat în fata primei instante este succint. La dosar intimata a depus înscrisuri de la scoala si de la gradinita, care fac dovada ca minorul a locuit o perioada îndelungata si la mama sa, pâna la pronuntarea hotarârii de divort. Afirmatia ca intimata a locuit doar cu familia ei si nu si-a vazut copilul nu este adevarata.

La fila 40 a dosarului de fond se afla declaratia înregistrata la 07.04.2005, la primarie, la care a atasat biletul de externare din spital, prin care arata ca a fost batuta si nevoita sa plece din locuinta si nu i s-a permis sa ia copilul cu ea. În prezent, minorul se bucura de afectiune atât din partea bunicilor, cât si a parintilor.

Nu exista motive pentru a aprecia ca mama nu-i poate oferi si respecta acestuia toate drepturile prevazute de Legea nr. 272/2004. Este în interesul minorului ca acesta sa creasca nedespartit de mama lui.

Pe parcursul procesului de divort, mama a locuit cu minorul, fapt ce rezulta si din anchetele sociale efectuate. Nu este adevarata nici afirmatia ca intimata este o mama rece si indiferenta. Caracterizarea copilului depusa la dosarul de apel este adusa de mama, ea este cea care l-a înscris la scoala si a stat cu copilul în spital de mai multe ori, atunci când acesta a fost bolnav.

Asa cum recunoaste tatal si dupa cum rezulta si din ancheta sociala, acesta nu are locuinta, nu are venituri si locuieste la parintii lui, cu concubina si fiul acesteia. El vrea copilul pentru a nu fi obligat la plata unei pensii de întretinere. În schimb, intimata are o casa aproape finalizata. Bunica materna este asistent maternal, ceea ce dovedeste ca este o persoana cu suficiente conditii materiale si morale si realizeaza venituri. Acest aspect confirma faptul ca mama este cea care dispune conditii prielnice dezvoltarii minorului.

Pentru aceste motive solicita respingerea apelului formulat si obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecata.

Instanta declara dezbaterile închise, dupa care lasa cauza în pronuntare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de fata constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. 1621/30.04.2009 a Judecatoriei Vaslui a fost admisa actiunea formulata de reclamant, în contradictoriu cu pârâta, asa cum a fost modificata.

A admis cererea reconventionala formulata de pârâta-reclamanta

A declarat desfacuta casatoria partilor încheiata la data de 2 decembrie 2001 si înregistrata sub nr. 8 în Registrul Starii Civile al Primariei com. Poienesti, jud. Vaslui, în temeiul art. 617, alin. 2 Cod procedura civila;

A încredintat minorul E S-C, nascut la data de 20 mai 2003, pârâtei-reclamante;

A fost obligat reclamantul-pârât la plata unei pensii de întretinere lunare în favoarea minorului, în cuantum de Ľ din salariul minim pe economie garantat în plata, de la data de 19 noiembrie 2008 si pâna la majoratul beneficiarului;

A dispus revenirea pârâtei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel de „P”;

A constatat compensate cheltuielile de judecata, în temeiul dispozitiilor art. 276 Cod procedura civila;

S-a retinut de catre instanta de fond ca:

Casatoria partilor a fost încheiata la data de 2 decembrie 2001, din casatorie rezultând minorul.

Începând cu anul 2005, relatia de cuplu a început sa se deterioreze, datorita comportamentului reclamantului-pârât, care, asa cum rezulta din declaratia martorei B M coroborat cu înscrisurile depuse (fila 40-41), a dezvoltat un comportament violent, provocând internarea pârâtei-reclamante în spital.

Ancheta sociala efectuata în cauza a aratat ca familia de provenienta a pârâtei-reclamante a construit pe terenul comun o locuinta pentru pârâta-reclamanta si pentru minor, în vederea separarii complete de reclamantul-pârât. În aceasta locuinta, pârâta-reclamanta locuieste împreuna cu copilul din 20 ianuarie 2009, având o relatie buna cu toti membrii familiei si ai comunitatii.

Înscrisurile depuse de catre pârâta-reclamanta sustineau probator asertiunile anchetei sociale, în sensul implicarii pârâtei-reclamante si a parintilor sai în cresterea si educarea minorului.

Asa cum rezulta din toate probele administrate în cauza, reclamantul-pârât a plecat în strainatate pe o durata nedeterminata.

Înscrisurile depuse de catre pârâta-reclamanta atestau faptul ca pârâta-reclamanta a acordat o permanenta atentie relatiei sale cu minora, atât în ceea ce priveste confortul material cât si cel moral. Erau elocvente în acest sens, referintele medicului de familie, ale educatorilor, ale primarului – prin referatul de ancheta sociala, care coroborate cu declaratiile martorei B M, au condus la ideea ca pârâta-reclamanta întruneste toate conditiile necesare în vederea încredintarii minorului.

Pentru aceste motive, instanta a înlaturat declaratia martorei E A, a carei declaratie nu poate fi coroborata cu nici un alt mijloc de proba.

Raportat la motivele actiunii principale formulate de catre reclamant si la cele formulate de pârâta-reclamanta prin cererea reconventionala, asa cum au fost ele sustinute probator, instanta de fond si-a format convingerea existentei unei culpe comune a partilor care concura la imposibilitatea continuarii relatiei maritale.

Ca atare, luând act de manifestarea de vointa a partilor privitoare la modificarea actiunii, respectiv a cererii reconventionale, în sensul pronuntarii unei hotarâri nemotivate, prima instanta a retinut, ca incidente în speta, dispozitiile art. 617 alin. 1 – privitoare la vina ambelor parti – asa cum reiesea din probele administrate – si a pronuntat o hotarâre nemotivata, potrivit dispozitiilor art. 617 alin. 2 Cod procedura civila.

În ceea ce priveste cererea accesorie de încredintarea a minorului l, pentru considerentele de fapt aratate anterior, instanta de fond a încredintat minorul, pârâtei-reclamante spre crestere si educare, în temeiul dispozitiilor art. 42 Codul familiei raportat la art. 43 alin. 1 Codul familiei.

Pe cale de consecinta, instanta a obligat reclamantul-pârât, în temeiul dispozitiilor art. 89 si 94 Codul familiei, la plata unei pensii de întretinere lunare, în cuantum de Ľ din venitul minim pe economie garantat în plata, de la data introducerii actiunii si pâna la majoratul beneficiarului.

Privitor la cererea accesorie referitoare la nume, în temeiul dispozitiilor art. 40 alin. final Codul familiei, instanta a dispus revenirea pârâtei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel de „P”.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta de fond a constatat compensarea acestora.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel E M, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Apelantul arata ca instanta de fond a dat o interpretare gresita, dar mai ales superficiala întregului material probatoriu administrat în cauza.

Intimata nu a locuit timp de 4 ani cu familia, prezentând dezvoltarea fata de copil.

Instanta de fond a retinut în mod eronat ca mama si copilul s-au mutat într-o noua locuinta, în conditiile în care nu s-a tinut cont de faptul ca aceasta constructie nu este finalizata, iar pârâta nu a locuit niciodata acolo, ci la mama sa care are în plasament un copil minor.

Apelantul are o locuinta mai spatioasa cu cinci camere, în care locuieste doar el si parintii sai si unde, pâna la începutul anului 2009, a locuit neîntrerupt.

EE M a depus la dosar o întâmpinare în care arata ca hotarârea pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica.

Criticile aduse de apelant hotarârii sunt neîntemeiate.

Astfel, intimata arata ca nu este adevarat ca a parasit minorul, fiind nevoita sa paraseasca domiciliul comun datorita violentelor sotului.

Apelantul locuieste în casa mamei sale împreuna cu concubina sa si copilul acesteia, astfel ca, considera ca daca tatal va pleca din tara, nu va avea parte de afectiunea si conditiile pe care i le poate oferi intimata ca mama.

S-au solicitat de catre parti administrarea probei cu martori, interogatorii si efectuarea unei anchete sociale la domiciliul actual al minorului, respectiv bunicii paterni.

Din actele si lucrarile dosarului de fata Tribunalul constata urmatoarele:

Ambii parinti au conditii materiale si morale pentru cresterea si educarea copilului, însa instanta este chemata sa se pronunte asupra copiilor când exista neîntelegeri între parinti, prin analiza interesului superior al copilului.

Legea 272/2004, în art.2 arata ca orice reglementari adoptate în domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

Tribunalul constata ca este în interesul copilului, având în vedere vârsta sa, gradul de atasament, conditiile de care beneficiaza, climatul familial sa ramâna cu mama sa.

Aceasta este si viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului care a aratat în jurisprudenta sa (hot.CEDO din 25.01.2000) ca instantele trebuie sa tina cont de interesele copilului, iar autoritatile trebuie sa depuna eforturi rezonabile pentru ca atunci când interesele parintilor sunt în conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si exprima ei însisi în mod clar preferintele, interesele superioare ale copiilor sa fie promovate.

Din depozitiile martorilor audiati rezulta ca ambii parinti sunt preocupati de cresterea si educarea minorului.

Copilul a locuit, cât timp tatal a fost plecat în strainatate, cu mama sa si apoi cu bunicii materni.

Dupa ce apelantul a revenit în tara, în luna oct. 2009, acesta, împreuna cu bunici paterni, au început sa aiba grija de minor.

Deoarece bunicii paterni si cei materni locuiesc foarte aproape, minorul a locuit la ambii, fiind atasat în egala masura de ei.

Aceste aspecte au fost avute în vedere de instanta de fond care a întreprins un examen comparativ complex al conditiilor oferite de ambii parinti pentru cresterea si educarea minorului, concluzionându-se motivat ca, în momentul actual, ele sunt mai bine realizate prin încredintarea minorului mamei.

În acest moment a evolutiei fizice si psihice a copilului, respectiv vârsta sa frageda, este de natura sa creeze o prezumtie simpla a unei legaturi afective puternice dintre mama si copil.

Aceasta prezumtie a fost confirmata de probele administrate în cauza, din care rezulta ca minorul a fost bine îngrijit de mama cât timp aceasta a locuit în tara, chiar daca s-au implicat si alte persoane în activitatea de crestere a copilului (bunicii, atât materni, cât si paterni).

Mama poate oferi copilului conditiile materiale si morale pentru cresterea si educarea lui.

Chiar daca locuieste în imobilul mamei sale care mai are în grija un copil ce a fost dat în plasament, aceasta nu înseamna ca minorul nu ar avea conditii corespunzatoare.

Si tatal locuieste în casa parintilor sai. Mai mult decât atât, acesta a initiat o relatie de concubinaj, locuind în acelasi imobil si cu copilul concubinei.

Chiar daca ambii parinti ar fi nevoiti sa plece în strainatate, Tribunalul apreciaza ca climatul oferit de locuinta bunicilor materni ar fi mult mai favorabil dezvoltarii minorului, decât cel oferit de bunicii paterni si concubina tatalui.

Fata de cele aratate, Tribunalul apreciaza ca apelul formulat de E M este nefondat si prin urmare va fi respins.

În baza art. 296 Cod pr. civ. Tribunalul va pastra sentinta civila nr. 1621/2009 a Judecatoriei Vaslui.

În baza art. 274 Cod pr. civ. Tribunalul va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecata efectuate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de E M împotriva sentintei civile nr. 1621/30.04.2009 a Judecatoriei Vaslui pe care a Judecatoriei Vaslui pe care o pastreaza.

Obliga apelantul E M sa achite intimatei E E M suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate în recurs.

Cu recurs în 30 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 6 ianuarie 2010.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro