404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Rezoluţiune contract

Tip speţă: sentinta civilă 580

Titlu: rezolutiune contract

Data speţă: 05.07.2010

Prin cererea înregistrată sub nr.494/199/13.05.2008, reclamantele S. A., S. M. şi G. A.-M. (fostă S.) au chemat în judecată pe pârâtul F. V. solicitând rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368/1997 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cererea a fost timbrată cu 3805 lei taxă de timbru şi 0,3 timbru judiciar.

În motivarea cererii se arată că la 24.02.1997 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.368/1997, între S. I.şi A. în calitate de vânzători şi F. M. în calitate de cumpărător. Contractul s-a încheiat şi dobândirea bunurilor s-a făcut în condiţiile art.30 Cod familie de către fam.F.. În acest contract este prevăzută clauza de întreţinere şi clauza de uzufruct viager. Motivat de faptul că preponderent în c/val apartamentului înstrăinat era clauza de întreţinere şi nu preţul achitat – evident contractului trebuie apreciat ca un contract de întreţinere şi nu de vânzare cumpărare.

În cadrul acestui contract beneficiarii contractului nu şi-au respectat obligaţiile asumate, nu au asigurat o întreţinere cât de cât decentă, fără ajutor în gospodărie, fără alimente, medicamente etc., se impune rezilierea acestuia. În plus, preţul derizoriu trecut în contract nu a fost achitat de cumpărător.

Voinţa reală a vânzătorilor la încheierea contractului a fost de a li se asigura întreţinerea la bătrâneţe şi înmormântarea creştinească, la momentul respectiv.

În realitate, pârâtul şi soţia acestui nu s-a preocupat de vânzători, au urmărit doar un profit material, motiv pentru care contractul nu mai poate fi menţinut.

În dovedirea acţiunii au solicitat proba cu interogatoriu, acte, martori.

Cererii de chemare în judecată i-as fost anexat contractul de vânzare-cumpărare.

La termenul din 17.09.2008, reclamantele au depus precizări la acţiune solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâtă şi a numitei F. M..

La acelaşi termen pârâtul F. V., prin apărător a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, întrucât nu este semnată de toate reclamantele.

De asemenea, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la obiectul contractului.

Astfel, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368/1997 este un contract cu executare „dintr-o dată” şi nu succesiv, obiectul acestuia fiind transmiterea nudei proprietăţi contra obligaţiei corelative de plată a preţului, astfel că reclamantele puteau solicita rezilierea sau anularea contractului şi nu rezoluţiunea acestuia.

Având natura unui contract de vânzare cumpărare şi nu de întreţinere, moştenitoarele vânzătorului S.I.pot sta în judecată în acţiune în reziliere, însă , lipsindu-le calitatea procesuală activă în acţiune în rezoluţiune a unui contract de întreţinere, astfel cum a statuat jurisprudenţa.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât pârâtul nu şi-a asumat nici o obligaţie de întreţinere faţă de vânzători şi pe lângă plata preţului le-a respectat dreptul de uzufruct viager. Părţile contractante sunt nude, iar preţul a fost real, cert, sigur, determinat.

Practica şi jurisprudenţa consacră noţiunea de vilitate a preţului, când se încheie un contract oneros între părţile care au şi calitatea de rude. Or, în anul 1997, preţul de 5 milioane lei, era un preţ corect, iar pentru lipsa preţului, sancţiunea civilă era nulitatea şi nu rezoluţiunea contractului.

Reclamanta S. A. se află sub influenţa unei rude mai tinere, membră a unei secte religioase.

Pârâtul, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115 Cod pr.civilă.

La termenul din 05.11.2008 reclamantele au depus precizări la acţiune arătând că acţiunea formulată de reclamantă este rezoluţiune contract. Contractul, deşi intitulat de vânzare cumpărare, este în realitate un contract de întreţinere, scopul încheierii lui fiind întreţinerea şi nu suma de bani primită drept preţ.

În acest contract există o pluralitate de debitori şi creditori iar fiicele defunctului au calitate procesuală activă în cauză.

Dreptul la întreţinere este un drept procesual şi netransmisibil prin succesiune. Acţiunea în rezoluţiune a contractului pentru neexecutare are caracter patrimonial iar dreptul la acţiune se transmite moştenitorilor.

Pârâtul F. V. are calitate procesuală pasivă, întrucât F. M. a dobândit imobilul în condiţiile art.30 Cod familie.

La termenul din 15.02.2010 instanţa a respins excepţia nulităţii cererii pentru lipsa semnăturii întrucât reclamantele au semnat cererea de chemare în judecată.

La termenul din 08.03.2010 pârâta F. M. a depus cerere reconvenţională, solicitând transformarea obligaţiei de întreţinere prevăzută în contract în obligaţia de plată a unei sume de bani în valoare de 500 lei lunar către reclamanta S. A., începând cu data pronunţării hotărârii. Cererea reconvenţională a fost legal timbrată cu 50 lei taxă de timbru şi 1,5 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii reconvenţionale pârâta a arătat că obiectul contractului a fost vânzarea unui imobil pentru care cumpărătoarea a achitat vânzătorilor un preţ determinat, obligându-se în acelaşi timp să le asigure uzufructul viager şi să le asigure întreţinerea, corespunzător stării şi nevoilor de viaţă ale vânzătorilor.

Până la decesul vânzătorului (soţul reclamantei)şi-a executat corespunzător şi cu bună credinţă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contractul 368/1997 faţă de ambii vânzători, adică le-a achitat preţul convenit, le-a asigurat folosinţa imobilului respectându-le clauza de uzufruct viager, le-a asigurat întreţinerea decentă şi la decesul vânzătorului S. I.s-a preocupat să-i asigure ceremonia de înmormântare conform tradiţiei, suportând toate cheltuielile.

După decesul vânzătorului, reclamanta, influenţată de o rudă a sa, a promovat acţiune în rezoluţiunea contractului şi a refuzat să mai primească întreţinerea pe care s-a oferit să i-o acorde. Pe tot parcursul soluţionării primului dosar de rezoluţiune (30/199/2007) reclamanta a refuzat să îi permită să ia legătura cu ea. După ce s-a terminat primul proces, în luna iunie 2008, văzând atitudinea sa refractară faţă de ea a înţeles să o notifice în scris şi să o întrebe cum doreşte să îşi exercite obligaţia de întreţinere.

În luna noiembrie 2008 i-a răspuns în scrisă dumneaei doreşte să îi achite o sumă de bani, lunar, în cuantum de 500 lei, exprimându-şi astfel dezacordul de a-i permite să-şi execute obligaţia de întreţinere în natură şi solicitând novaţia obiectivă a obligaţiei de întreţinere şi transformarea ei într-o obligaţie de plată a unei sume de bani.

Neexistând in titlu în acest sens, nu i-a transformat cu de la ea putere obligaţia de întreţinere în rentă viageră, dar pentru că în continuare refuză să primească întreţinerea şi a acţionat-o din nou în judecată, înţelege să formuleze prezenta cerere.

Instanţa are posibilitatea de a transforma o obligaţie într-o altă obligaţie temporar sau definitiv, fie prin acordul părţilor fie la cererea creditorului.

În cauză, cererea creditorului este reprezentată prin notificarea transmisă la data de 06.11.2008 prin BEJ „G. K. în dosarul 10/2008 iar ea îşi exprimă acordul în acest sens, astfel încât să poată opera novaţia obiectivă a obligaţiei de întreţinere.

Si înainte de promovarea primului proces, a procedat la trimiterea către reclamantă sau către soţul ei a diferitelor sume de bani la cererea acesteia.

Apreciază că cererea este întemeiată atât în drept cât şi în fapt, fiind îndeplinite condiţiile legale, respectiv: existenţa unei obligaţii valabile care urmează a fi transformată (a se stinge prin novitate) adică prin obligaţia de întreţinere.; naşterea unei noi obligaţii valabile adică naşterea obligaţiei de a plăti suma de bani; noua obligaţie nu a făcut obiectul vechii obligaţii; intenţia părţilor de a nova.

Pârâta, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.1128 pct.1 Cod civil.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori, prezumţii.

La acelaşi termen pârâta F. M. a depus întâmpinare.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că şi-a executat corespunzător şi cu bună credinţă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin contractul 368/1997 faţă de ambii vânzători, adică le-a achitat preţul convenit, le-a asigurat folosinţa imobilului respectându-le clauza de uzufruct viager, le-a asigurat întreţinerea decentă şi la decesul vânzătorului S. I.s-a preocupat să-i asigure ceremonia de înmormântare conform tradiţiei, suportând toate cheltuielile.

Contractul a fost încheiat în urmă cu 13 ani şi părţile timp de 10 ani nu şi-au manifestat în nici un fel nemulţumirea faţă de modul în care înţelegea să-şi execute obligaţia de întreţinere faţă de ambii vânzători până la acest moment. În toţi aceşti ani a avut grijă să le asigure vânzătorilor cele necesare unei existenţe normale. La data la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a cărui rezoluţiune se cere, convenţia părţilor a fost aceea ca obligaţia de întreţinere să şi-o execute prin expedierea unor sume de bani sau pachete atunci când vânzătorii ar fi avut nevoie. Această convenţie rezidă din însuşi faptul că pârâta locuia şi lucra la Braşov în timp ce vânzătorii beneficiari al clauzei de întreţinere locuiau în Buhuşi, aspect cunoscut de vânzători şi care rezultă din chiar contractul 368/1997. Niciodată acordul de voinţă, al părţilor n-a cuprins intenţia vreuneia dintre părţi ca ea, cumpărătoarea să se mute la Buhuşi şi nu a pretins ca ea să locuiască sau să gospodărească împreună cu reclamanta şi soţul acesteia.

Pe tot parcursul celor 10 ani le-a trimis diferite sume de bani, le-a expediat mai multe colete conţinând alimente, medicamente, îmbrăcăminte, i-a lua la ea la Braşov ori de câte ori aceştia au dorit să accepte invitaţiile ei şi le-a pus la dispoziţie tot confortul de care au nevoie pe perioade îndelungate, dacă unul dintre ei s-a întâmplat să se îmbolnăvească a venit la Buhuşi personal să îi îngrijească şi l-a dus la Spitalul din Braşov pe defunct. În timp ce era internat i-a asigurat hrana şi medicaţia specială, a suportat cheltuielile de notorietate care fac se cu medicii şi asistentele pe durata internărilor.

Personal venea la Buhuşi, ori de câte ori avea posibilitatea şi îi ajuta pe vânzători să facă treburile mai grele, mai anevoioase din casă(curăţenie generală, spălat geamuri, conserve de toamnă etc.). În lipsa ei s-a asigurat că întotdeauna o persoană poate să le dea o mână de ajutor dacă aveau nevoie urgent, sens în care a plătit personal diverse persoane, de-a lungul timpului care să îi ajute la treabă, atunci când aveau nevoie.

Fiecare dintre vânzători era „în putere” şi în general „treaba în gospodărie” pe care aceştia o desfăşurau era doar activitatea care se face în mod curent într-un apartament cu 2 camere.

La data la care soţul reclamantei a decedat m-am preocupat personal de toată ceremonia de înmormântare suportând toate costurile aferente acesteia precum şi datinilor ulterioare (pomeni, praznice, slujbe, etc), totul fiind organizat la un nivel superior faţă de majoritatea altor astfel de evenimente.

Nici anterior şi nici cu prilejul înmormântării soţului său reclamanta nu i-a spus ori sugerat că ar fi fost nemulţumită de modul în care s-a ocupat de ea şi de soţul său defunct, în ultimii 10 ani. Abia după ceremonia de înmormântare pe care pârâta a organizat-o pentru defunctul S. I. reclamanta, devenită vulnerabilă datorită suferinţei cauzate de pierderea soţului său, a fost influenţată şi instigată de terţe persoane să promoveze prezenta acţiune.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115 Cod pr.civilă.

În dovedirea susţinerilor sale pârâta a solicitat proba cu acte, interogatoriul reclamantei, martori.

Reclamantele au solicitat proba martorii A. E.. N. D. şi N. M., şi au înţeles să se folosească şi de probele administrate în dosarul ataşat(interogatorii, înscrisuri.

În cauză s-au luat interogatorii pârâţilor.

Pârâţii au solicitat proba cu martorii V. C. şi D. M. şi de asemenea au înţeles să se folosească de probele din dosarul ataşat (interogatoriu, declaraţii de martor, înscrisuri).

La termenul din 10.05.2010 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M. şi G. A.-M., excepţie invocată de pârâţi. Instanţa a unit excepţia cu fondul. Instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâtul F. V., ca rămasă fără obiect.

În cauză s-a ataşat dosarul 30/199/2007 al Judecătoriei Buhuşi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 24.02.1997 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.368 de BNP „A. Gh., prin care reclamanta S. A. şi defunctul său soţ S. I., decedat la 04.decembrie.2006, vindeau pârâtei imobilul apartament, cu rezerva uzufructului viager.. Pe lângă preţ şi dreptul de uzufruct viager pârâta F.M. avea obligaţia de a-i întreţine şi îngriji pe vânzători (în speţă pe reclamantă şi soţul ei) întreţinerea constând în alimente, medicamente, ajutor în gospodărie, iar după decesul acestora, obligaţia de a-i înmormânta conform tradiţiei.

Pârâta, urma să intre în stăpânire de fapt a imobilului după decesul ultimului vânzător.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M. şi G. A. M., moştenitoarele defunctului S. I., instanţa, urmează să o respingă, ca nefondată, obligaţia de întreţinere fiind indivizibilă, contract5ul având o plenalitate de creditori şi este normal ca acestea să figureze în calitate de pârâte.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că, contractului de întreţinere, cu titlu oneros, translativ de proprietate, fiind un contract sinalagmatic nenumit îi sunt aplicabile prevederile art.1020 Cod civil, condiţia rezoluţiei fiind subînţeleasă, întotdeauna în caz de neexecutare culpabilă a unei dintre obligaţii.

Potrivit art.1021 Cod civil în cazul în care creditorul obligaţiei contractuale neexecutată în mod culpabil, solicită rezoluţiunea contractului, aceasta are întotdeauna caracter judiciar, instanţa fiind obligată a cerceta nu numai neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei, ci şi cauza neexecutării culpabile, dacă neexecutarea obligaţiei de către debitor nu este imputabilă creditorului obligaţiei, dar şi de a aprecia oportunitatea rezoluţiunii în funcţie de circumstanţele neexecutării obligaţiei.

Pârâta F. M. este nepoata reclamantei. Vânzătorii cunoşteau că pârâta locuieşte la Braşov. La interogatoriul luat în dosarul ataşat, reclamanta a recunoscut că nu i-a pretins niciodată să se mute la Buhuşi.

Reclamantele au susţinut că preţul nu a fost niciodată achitat, iar în precizările depuse la acţiune (filele 31-33) arată că preţul este disproporţionat.

Preţu, de regulă, trebuie să fie proporţional cu valoarea bunului vândut, însă părţile sunt libere să determine valoarea şi deci preţul care poate fi superior sau inferior, dar având în vederecă reclamanta S. A. este rudă cu pârâta F.M., instanţa apreciază că preţul este real, determinat, sigur şi cert şi că în realitate natura contractului a fost de vânzare cumpărare şi că preţul mai mic nu afectează validitatea contractului.

De altfel, reclamanta şi soţul său aveau posibilitatea să solicite anularea acestui contract invocând lipsa preţului sau eventual că preţul stipulat în contract este neserios.

În ceea ce priveşte conţinutul obligaţiei contractului de întreţinere instanţa, apreciază că acesta trebuie circumscris nevoilor în schimbare ale întreţinutului, potrivit art.977 şi 981 Cod civil.

Este important de stabilit modul în care se determină limitele obligaţiei de ajutor şi supraveghere permanente ce intră în conţinutul obligaţiei de întreţinere. Permanenţa nu poate fi privită temporal şi nici spaţial în mod absolut, în sensul de a locui cu întreţinutul, de a sta tot timpul lângă el, ci relativ, intermitenţele normale fiind de natura şi esenţa obligaţiei de întreţinere.

Or, nu se impunea un ajutor permanent la menaj, la pregătirea hranei şi nici de asta în permanenţă cu reclamanta şi soţul acesteia, având în vedere că aceştia se puteau îngriji singuri.

Susţinerea reclamantei S. A. că nu i s-a adus alimente, nu i s-a asigurat medicamente şi ajutor nici ei nici soţului acesteia va fi înlăturată ca nesinceră.

Astfel, reclamanta nu a recunoscut că primea produse alimentare, de la pârâtă, că pârâta i-a monta gresie şi faianţă, că tot ea l-a luat pe soţul acesteia la Braşov şi l-a internat, că nu a ajutat-o la zugrăvitul apartamentului în fiecare an (deşi este de neconceput ca un apartament să fie zugrăvit în fiecare an). Din relatările martorilor, răspunsul la interogatorii şi actele depuse la dosar reieşind că pârâta s-a preocupat de îngrijirea reclamantei şi a defunctului S. I. suportând şi cheltuielile de înmormântare ale acestuia din urmă.

De altfel, obligaţia de întreţinere efectivă a locuinţei, (de văruit, vopsit, ş.a.) incumbau reclamantei şi soţului, în calitate de titulari ai dreptului de uzufruct. Orice iniţiativă din partea pârâţilor, în sensul efectuării unor astfel de operaţiuni, putea fi considerată ca un act ce aducea atingere exerciţiului, dreptului de uzufruct viager.

Reclamantele nu au făcut dovada că deşi au apelat la ei pârâţii au refuzat aportul ci din contră aceştia au făcut unele îmbunătăţiri la apartament. Nu a dovedit că reclamanta şi soţul le-ar fi cerut pârâţilor să le asigure consult medical şi aceştia să fi refuzat. Nu a dovedit reclamanta S.A. că nu putea munci, că era bolnavă, actele medicale depuse, fiind ulterioare datei cererii.

Martorii reclamantelor cunosc situaţia din spusele reclamantei S. A., nu le-au perceput personal.

Susţinerile acestora urmează a fi înlăturate ca nesincere întrucât toţi au relatat că reclamanta era ajutată în gospodărie de mai multe persoane, fără a fi plătite, iar unele veneau şi stăteau 8-9 ore pe zi (martora N.) fără a arăta ce anume făcea, care era ajutorul pe care-l dădea reclamantei întrucât şi martora avea familie. De altfel, aceasta a fost un martor ostil, având în vedere comportamentul acesteia în instanţă. De altfel, această martoră nu este vecină cu reclamanta S. A. şi nu avea cum să ştie sau să vadă cine mergea la reclamantă şi soţul acesteia. Aceiaşi martoră a declarat că după decesul soţului său, pârâta F. M. nu a mai fost primită de reclamantă, dar nu cunoaşte motivul.

De altfel, şi martora A. E. a declarat că făcea mâncare şi cumpărături pentru reclamantă, susţinere nesinceră şi în contradicţie cu declaraţia martorei N., care a arătat că A. „nu face menajul ci vine şi stă de vorbă”. Martora A. a arătat că reclamanta ar fi fost ajutată şi de minori – contra cost, afirmaţie contradictorie cu cea a martorei Miron, care a arătat că nu a fost plătită de reclamantă.

Această martoră a declarat (fila 190 dosar ataşat) că a înţeles că părţile (reclamanta S. A. şi soţul ei) ca pârâta să vină să îi ajute atunci când au nevoie, şi că de reclamantă se ocupă şi S. C. (nepotul reclamantei).

Declaraţia martorei M., este de asemenea în contradicţie cu declaraţia reclamantei S. A. care a arătat la interogator (dosar ataşat) că a plătit-o pe M., susţinere ce va fi înlăturată ca nesinceră.

Nici declaraţia martorului N. D. nu va fi luată în considerare întrucât martorul s-a mutat la Buhuşi în anul 2001, locuieşte mai departe de reclamantă şi nu a avut când să se împrietenească cu defunctul S. I.. Nici susţinerea martorilor că defunctul le-ar fi spus că doreşte să anuleze „actele” nu poate fi primită, martorii fiind „instruiţi” ce să decalare dar şi din atitudinea acestora la instanţă.

Cu privire la cheltuielile de înmormântare, reclamanta a susţinut că defunctul a avut bani, deşi ulterior a susţinut că era în nevoie şi nu avea bani. De asemenea, deşi a susţinut că înmormântarea s-a făcut cu banii defunctului ei soţ, nu ştie cât s-a cheltuit cu înmormântarea deşi la interogatoriu a arătat că înmormântarea a fost suportată de ea şi nepoată.

Martorii propuşi de reclamantă au relatat că că aceasta din urmă le-a spus că pârâta a scos banii de la CAR, la fel şi ajutorul de înmormântare deşi din probele administrate şi actele depuse de pârâtă rezultă că reclamanta a ridicat banii de la CAR pensionari sub semnătură(fila 118) dosar iar ajutorul de înmormântare a fost ridicat de reclamantă după înmormântarea defunctului ei soţ.

Martorii pârâtei au confirmat că au văzut-o pe reclamantă şi pe soţul ei la I., la părinţii pârâtei iar aceasta le dădea produse alimentare, şi că pârâta le ducea celor doi pachete şi le trimitea bani şi a suportat costurile înmormântării.

Faţă de cele ce preced, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor S. M. şi G. A. M. şi va respinge şi acţiunea principală ca nefondată.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa reţine că după decesul soţului său reclamanta S. A. a refuzat să o mai primească pe pârâtă , să mai primească întreţinere şi să ia legătura cu aceasta, ceea ce demonstrează reaua credinţă a acesteia şi nu faptul că nu i s-a acordat întreţinere.

În cazul refuzului primirii prestaţiei sau când debitorul este împiedicat în executarea prestaţiei cu rea-credinţă, acesta din urmă poate solicita transformarea prestaţiei în întreţinere în bani.

Pârâta, a notificat-o pe reclamanta S. A. în acest sens, iar reclamanta i-a răspuns că pârâta este debitoare pentru o obligaţie de 500 lei/lună începând cu luna martir 1997.

Prin transformarea judecătorească a prestaţie nu se încalcă art.969 Cod civil, această acţiune de transformare a obligaţiei în bani are ca finalitate menţinerea efectelor contractului.

Chiar în lipsa acordului unei din părţi, instanţa poate dispune transformarea obligaţiei de întreţinere în bani.

Cu privire la această posibilitate a instanţei, în doctrină s-a subliniat că ea nu valorează novaţie, raporturile dintre părţi fiind guvernate în continuare de regulile aplicabile contractului de întreţinere şi nu de cele reglementate special pentru renta viageră.

Faţă de aceste considerente, instanţa va dispune transformarea obligaţiei de întreţinere prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare în obligaţia de plată a unei sume de 500 lei lunar începând cu data pronunţării hotărârii.

În temeiul art. 274 Cod pr.civilă, va obliga reclamantele la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar şi onorariu apărător.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro